Procedee de prelucrare a

metalelor si a aliajelor
Profesor Marinela Ciortan

Cuprins
Turnarea
Formarea
Metodele
Procese

de turnare

speciale de turnare

Defectele

pieselor turnate

Turnarea

Turnarea

este
operatia
de
introducere, prin cadere, sub presiune,
sub vid sau prin centrifugare, a
metalului lichid in forma de turnare .

Lingourile

sunt semifabricate de
forme simple, destinate prelucrarii
prin
deformare plastica sau retopirii pentru
elaborarea de aliaje.

Lingotierele

sunt forme metalice in

care se executa turnarea lingourilor .

Avantajele turnrii

permite obtinerea unor piese cu

configurati complexe;
- permite executarea unor piese
care nu necesita prelucrari
mecanice ulterioare sau necesita
un volum mic de prelucrari;
- asigura un cost mai redus al
piselor turnate in raport cu cel al
pieselor
realizate
prin
alte
procedee de prelucrare, in special
la productia in serie sau in masa;
- nu necesita instalatii industriale
complexe si costisitoare .

Dezavantajele turnarii
-

dificultatea obtinerii pieselor turnate

cu proprietati mecanice comparabile
cu cele ale pieselor obtinute prin
deformarea plastica.

Executarea modelelor
Modelul este o piesa asemanatoare cu piesa turnata, avand, fata de dimensiunile acesteia dimensiuni
mai mari cu valoarea contractiei si a adaosului de prelucrare (fig.2 )

Modelele se pot executa din:

- lemn, pentru productia de unicate si mica serie;
- metal, pentru productia in serie si in masa;
- ciment;
- ipsos;
- materiale plastice.

La executarea modelelor trebuie respectate conditiile urmatoare:

Sa se stabileasca planele de separatie;
Sa se ia in considerare marimea contractiei metalului la solidificare;
Sa se prevada un numar minim de miezuri pentru productia de unicate sau de serie mica;
Sa se prevada lacasuri pentru montarea miezurilor in forma;
Sa se prevada inclinarile peretilor modelului, pentru a putea fi usor scoase din forma;
Colturile si intersectiile bruste trebuie executate cu rotunjiri;

Rame de formare

Ramele

de formare sunt cutii metalice fara fund,

utilizate la realizarea manuala si mecanica a
formelor de turnare

( fig.3)

Ramele de formare pot fi:

- permanente , folosite la formarea in rame ;
- demontabile , la turnarea fara rame .
Ramele se pot executa din otel laminat, din
fonta cenusie si din aliaje de aluminiu, daca au
dimensiuni mici. De obicei se folosesc doua sau mai
multe rame.

Materiale folosite pentru executarea

formelor si a miezurilor
a) Nisipuri si lianti de turnatorie
Nisipurile proaspete de turnatorie sunt alcatuite din graunti de cuart cu marimea de 0,002-3 mm si
cu un continut de maximum 15% componenta levigabila si impuritati.
Liantii folositi in turnatorie sunt substante care servesc la legarea granulelor de nisip din
amestecul de formare .

Liantii pot fi : anorganici sau organici, solubili sau insolubili.

Liantii anorganici sunt: argila, bentonita si cimentul .
Liantii organici sunt: lianti insolubili in apa (hidrofobi) si solubili in apa (hidrofili).
Lianti insolubili in apa pot fi: uleiurile de in, de canepa, de bumbac, de mei sau inlocuirile lor
(gudronul, bitumul, colofoniul etc.) si sunt mai ieftine.
Liantii solubili in apa pot fi: melasa, dextrina, le ia sulfitica etc.

b) Proprietatile amestecurilor de formare

- rezistenta mecanica;
- plasticitate;
- permeabilitate;
- compresibilitate;
- durabilitate;
- refractibilitate.

c) Prepararea amestecurilor de
formare

Operatiile de pregatire pentru

obtinerea amestecului de formare
(fig.4):
- uscarea se executa in cuptore sau in

instalatii speciale orizontale sau verticale;

- macinarea se executa in concasoare (fig.
a); Materialul este introdus in cuva 3, care
primeste o miscare de rotatie de la
mecanismul de actionare 4, fiind marunt
macinat de rolele masive de fonta 1 si 2

- cernerea se

executa cu site de diferite

constructii (fig. b); Materialul este introdus in
directia sagetii intr-un ciur rotativ 1 este
trecut dupa cernere in rezervorul 2, iar
granulele mai mari, care nu trec prin sita
sunt evacuate prin tubul lateral 3

- separarea magnetica realizeaza retinerea

particulelor feroase II din amestecul de formare I (fig.c), cu
ajutorul unui dispozitiv magnetic, particulele neferoase
continuandu-si traseul.

Materialele de formare, dupa operatiile

pregatitoare, se amesteca (fig.6), rezultand amestecul
de formare.

Amestecarea materialelor se realizeaza cu ajutorul

amestecatoarelor cu role (fig.7), unde se adauga si o
cantitate de apa, pentru a asigura umiditatea
necesara.

Materialulse iesit din amestecator trece intr-un

dispozitiv de afanare (fig.8).

Scule folosite la formare

Pentru
executarea
formelor
se
folosesc
urmatoarele scule:
lopata,
batatoare,
vergele de otel,
ciocane de lemn,
perii,
carlige pentru demuare (actiunea de a scoate
piesa dintr-un tipar in care a fost modelat),
lantete,
troile,
crosete,
esuri,
netezitoare si alte scule simple (fig.9).

Pudre si vopsele de protectie si izolatie

Pudrele

Vopselele sunt alcatuite din emulsie de grafit in ap, cu argila i silicat de sodiu,

sunt materiale de formare folosite la izolare ntre model i form. Sunt

formate din praf de grafit, talc, praf de cuar.
cu care se vopsesc formele si miezurile nainte de uscare, pentru a le mari
refractaritatea si a mpiedica lipirea amestecului de formare de metalul turnat n
cavitatea formei.

Chiturile se folosesc pentru repararea formelor si a miezurilor

Cleurile se folosesc pentru lipirea miezurilor si a unor forme
multe bucati sau daca sunt rupte

executate din mai

Formarea

Definiie:

Formarea este procesul tehnologic de

execuie a formelor, folosind modele,
amestecuri i accesorii de formare.
Operaia de formare poate fi executat:

Manual la producia de unicate i de serie mic;

Mecanic la producia de series au de mas.

Formarea manual
Se poate realiza:
n rame de formare;
n solul turntoriei pentru piese foarte mari;
n miezuri i cu abloane pentru piese de revolu ie mari.
Amestecul de formare se ndeas cu ajutorul bttoarelor; nlimea optim a
stratului de amestec supus ndesrii nu trebuie s depeasc 120 mm.

n general, procesul tehnologic de formare const sin urmtoarele operaii:

se aaz modelul pe o planet de lemn;
se aaz rama de formare pe planet i se pudreaz cu praf de licopodiu sau nisip,
pentru a se evita aderarea amestecului de formare la model;
se aaz amestecul de model ntr-un strat uniform, deasupra modelului;
se completeaz cu amestec de umplere;
se ndeas forma cu bttorul;
se nltur surplusul de material i se execut canale de aerisire;
se ntoarce rama cu 180 o;

se monteaz cea de-a doua parte de model;

se monteaz cea de-a doua ram, se pudreaz modelul i suprafaa de
separare a formei;

se introduce amestecul de model, se aeaz modelul piciorului plniei de turnare i

rsufltoarea;
se completeaz cu amestec de umplere i se bate;
se nltur surplusul de material de formare i se execut canalele pentru ndeprtarea
gazelor;
se desfac formele, se scoate modelul i se finiseaz forma;
se monteaz miezul i se asambleaz formele pentru turnare ( vezi fig.).


a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

h)
i)

Fig. 10-Succesiunea operaiilor de formare:

pies de turnat;
model;
miez;
aezarea primei jumti de model i a ramei de formare pe planeta din lemn i
pudrarea cu praf de licopodiu:
1-ram;
2-model;
introducerea amestecului de model, completarea cu amestec de umplere, ndesarea
formei cu bttorul;
nlturarea surplusului de material, executarea canalelor de aerisire;
ntoarcerea ramei la 180o, aezarea celei de-a doua jumti de model, fixarea ramei
a doua, pudrarea cu praf de licopodiu a modelului i a suprafeei de separare,
introducerea amestecului de model, aezarea piciorului plniei de turnare i a
rsufltorii, completarea cu amestec de umplere i baterea;
nlturarea surplusului de material i executarea canalelor pentru ndeprtarea
gazelor;
desfacerea formei, scoaterea modelelor, finisarea formei, montarea miezului i
asamblarea formei pentru turnare.

Formarea mecanic
ndesarea amestecului de formare i scoaterea modelului se execut cu maini speciale de
format.
Avantajele operaiei sunt:
creterea productivitii;
uniformizarea calitii pieselor turnate prin ndesarea egal a amestecului n rame de
formare;
- identitatea dimensional a pieselor;
- reducerea efortului depus de muncitori.
formarea mecanic impune un numr nsemnat de dispozitive ca:
modele mecanice;
plci de model;
rame de construcie special; care fac ca procedeul s fie rentabil numai n cazul
produciei de serie i de mas.
Formarea const n aezarea ramei deasupra plcii de model, umplerea cu amestec de
formare unic, ndesarea mecanic, executarea gurilor de aerisire, introducerea i
scoaterea modelului. Se execut apoi cea de-a doua jumtate de form, prevzut cu reea
de turnare, apoi se introduc miezurile i se asambleaz formele pentru turnare.
Dup modelul de ndesare, mainile de format pot fi:

prin scuturare i presare;

prin aruncarea amestecului de formare.
prin presare;
prin scuturare;

Maina de format prin scuturare i

presare
Rama de formare se aeaz pe placa
de model care se afl pe masa 1, se umple cu
amestec de formare i se ndeas prin
scuturare i presare. Pentru scuturare, aerul
comprimat intr prin conducta 2 i ajunge n
spaiul A, ridicnd masa 1, pn cnd partea
inferioar a pistonului 5 ajunge n dreptul
orificiului 3, pe unde aerul din spaiul A iese
afar i masa mpreun cu forma cad, dup
care
micarea
se
reia,
obinndu-se
scuturarea.
Pentru presare se trimite aer prin orificiul
4 sub pistonul 6, care ridic masa, presnd
forma pe placa 7, fixat pe batiul 8.

1. Mas;
3. orificiu sus;
5. piston superior;
7. plac;

2. conduct;
4. orificiu jos;
6.piston inferior;
8. bait.

Executarea miezurilor
Miezurile

sunt prile cu care se obin golurile interioare ale piesei.

Miezurile, fiind nconjurate de metal n stare lichid, trebuie s aib:

rezisten mecanic mare, permeabilitate mare la gaze, compresibilitate ridicat,
refractaritate ridicat.
Miezurile se pot executa manual sau mecanic:
Manual, miezurile se execut cu ajutorul
cuiilor de miez, care au o cavitate de
forma golului de pies, sau cu abloane.
Mecanic, miezurile se execut n cazul
produciei de series sau mas cu ajutorul urmtoarelor maini:

Mainile de format miezuri

Mainile de format miezuri cu ajutaje profilate
Amestecul de miez din rezervorul 1 este mpins, cu un melc sau cu pistonul 2, n ajutajul 3.

Mainile de format miezuri prin scuturare

funcioneaz pe acelai principiu ca i mainile pentru executarea formelor prin scuturare.

Mainile de format miezuri prin suflare

funcioneaz pe principiul antrenrii amestecului de miez de un curent de aer i proiectrii
lui pe o cutie sau pe o plac prevzut cu cavitatea corespunztoare miezului.

Uscarea miezurilor i a formelor

Formele executate pentru turnarea pieselor mari i a pieselor cu perei subiri se
folosesc n stare uscat; n celelalte cazuri formele putndu-se ntrebuina n stare
neuscat.
Miezurile se monteaz n forme aproape totdeauna n stare uscat.

Formele i miezurile uscate au o permeabilitate mai bun,

capacitatate mai mic de a genera gaze i o rezisten mai
ridicat.
Pentru uscare formele i miezurile se nclzesc la o anumit temperatur, pentru
eliminarea apei i mrirea capacitii de liere i
a celorlali liani.
Temperatura se alege n funcie de natura liantului.
Uscarea poate fi fcut cu gaze, n cuptoare sau
instalaii speciale, pe care circul gaze arse ce vin n
contact cu formele sau cu miezurile. Usctorul mobil
(fig. 14) este prevzut cu un ventilator, care sufl aer
cald n cavitatea formei.

Metodele de turnare pot fi

turnare direct
metalul se toarn direct n form (fig.16a);

turnare lateral
metalul ajunge n cavitatea formei prin canale laterale (fig. 16b);

turnare n ploaie
metalul topit ptrunde, sub form de picturi, pirn nite orificii laterale (fig.16c);

turnare n sifon
metalul topit ajunge n form prin partea inferioar (fig.16d);

turnarea n trepte
metalul topit ajunge n form prin canale laterale aflate la mai multe niveluri.

Procese speciale de turnare

Turnarea n forme metalice
Formele
metalice
permanente
sunt
confectionate din font, oel, etc., iar miezurile din
amestecuri de formare sau de oel.
Pentru piese mici de font, se aplic aliaje
neferoase i mai rar oel.
Se obin piese cu precizie ridicat, cu economie
de metal prin reducerea adaosului de metal de
prelucrare i simplificarea procesului tehnologic.
n figura 17, este prezentat o cochilie folosit
la turnarea pistoanelor in aliaje de aluminiu.
Corpul cochiliei este alctuit din trei pri
demontabile (1, 2, 3) n care se introduce metalul
lichid. Golul interior se realizeaz cu miezurile
metalice 4, 5 i 6. Pentru golurile orizontale se
folosesc miezurile 7 i 8.

Turnarea centrifug
Se aplic tuturor pieselor cu form de revoluie ct i celor
cu diferite configuraii, ca buce, cilindri, etc.
Metalul lichid
se toarn ntr-o form aflat n micare de rotaie.
Sub aciunea forei centrifuge, metalul este distribuit pe
suprafaa interioar a formei, unde se solidific (Fig.18).

Turnarea sub presiune

Se aplic la producia de serie sau de mas, datorit costului ridicat al matrielor .
Se introduce metalul lichid n cavitatea unei forme metalice sub influena presiunii
exercitate de maina de turnare. Presiunea ridicat (10-20 daN/cm 2), realizat cu un
piston sau cu aer comprimat, asigur umplerea golurilor formei i o structur compact a
pieselor.

Avantaje. Piesele realizate prin acest procedeu au suprafee netede i curate, reproduc
ntocmai configuraia locaului matriei, au o precizie dimensional i caracteristici
mecanice superioare pieselor turnate prin alte procedee.
Dup presiunea utilizat la turnare, se deosebesc urmtoarele maini:
- maini de turnat cu presiune joas (10-100 daN/cm2), care pot fi cu compresor i cu
camer cald;
- maini de turnat cu presiune nalt (10-2000 daN/cm2) i cu camer de presiune rece
(Fig.19).

Maina de turnat cu piston

este folosit la turnarea aliajelor de Pb, Sn i Zn,
cu temperaturi de topire sub 4500C. La temperaturi
peste 5000C se formeaz pelicule de oxizi pe piston,
care mpiedic funionarea mainii.

Turnarea n coji
Metalul lichid se toarn ntr-o form cu perei subiri, obinut dintr-un amestec de
formare special, compus din nisip cuaros i liant de bachelit.
Prin aceast metod se pot turna piese din font, oel, aliaje neferoase, cu o preizie
dimensional ridicat i o netezime foarte bun a suprafeelor (Fig.20).
Forma coaj se obine cu un model montat pe o plac (Fig.20a). Modelul se
nclzete la 200-2500C se aaz pe un buncr (Fig.20b), n care se gsete amestecul
de formare. Se nchide buncrul cu placa model, se ntoarce cu 1800, amestecul de
formare cade peste modelul nclzit (Fig.20c) formnd o crust de suprafa. Crusta se
desprinde de pe model (Fig.20d) i rezult o semiform (Fig.20e).

Defectele pieselor turnate

Defect al piesei turnate

este orice abatere de la

form, mas, aspect exterior, capacitate, structur, compoziie
chimic, proprieti mecanice i fizice, prescrise n standarde,
norme sau condiii tehnice.
Abaterile sunt provocate, n principiu, de nerespectarea
procesului tehnologic.

Defectele apar la interiorul pereilor pieselor turnate; acestea

pot fi:
Surplusuri metalice (Fig.21),

surplusuri nemetalice, goluri, crpturi (Fig.22),

pri neumplute (Fig.23),

defecte de structur (Fig.24).

Remanierea pieselor turnate cu defecte

Remanierea cuprinde totalitatea operaiilor de corectare a defectelor care fac ca piesele turnate
s nu corespund condiiilor calitative prevzute n standarde, normative i instuciuni de
recepie.
n funcie de felul defectului, de dimensiunile i forma piesei turnate, remanierea se execut prin
procedee mecanice, prin sudare, chimice i speciale.
Dintre procedeele mecanice de remaniere fac parte: curirea, ndreptarea, temuirea, dopuirea,
bucarea, placarea, procedeul Metalock. Aceste procedee se aplic n mod curent n turntorie
avnd avantaj c se folosesc uilaje i tehnologii simple.

Sudarea

este una din cele mai sigure i mai rspndite metode de remaniere a
defectelor pieselor turnate.
Clasificarea procedeelor de sudare se face n funcie de natura surselor de cldur
folosite pentru topirea aliajului de baz i a celui de adaos la locul de mbinare.
Sunt recomandate n mod curent trei procedee pentru remanierea defectelor de
turnare:

sudarea cu arc electric; - sudarea oxiacetilen;

sudarea aluminotermic.

Dintre procedeele chimice de remaniere amintim: reanimarea prin impregnare.

Ca procedeu special de remaniere se folosete reanimarea prin metalizare