UNIVERSITATEA TRANSILVANIA, BRAOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA SI

MANAGEMENT INDUSTRIAL

FONTE
Studenti: Trmbia Raluca
Stroe Gabriel
Anul: III
Prof. coord: Olah Arthur

2014-2015

CUPRINS

1. Definiie, generalitai i clasificare

2. Materii prime folosite la elaborarea fontelor n
cubilou
3. Elaborarea fontelor n cuptoare electrice cu
inducie
4. Bibliografie

1.

Definiie, generalitai i clasificare

Fierul pur nu reprezinta nicio importanta practica. In schimb, aliajele fierului

cu carbonul fonta si otelul sunt materialele metalice cele mai utilizate in

tehnica.
Fonta este un aliaj casant de fier, carbon i alte elemente, cu un coninut
ridicat de carbon ( 2,11- 6,67%).
In afara de fier si carbon, atat fontele cat si otelurile mai contin in cantitati
mici si alte elemente siliciu, mangan, sulf, fosfor (numite elemente insotitoare)
care nu au putut fi indepartate complet in procesul de elaborare sau care au fost
introduce in mod voit, pentru a le conferi anumite proprietati (elemente de aliere).
Fonta se obtine prin topirea si reducerea minereurilor de fier in cuptoare
special numite furnale. Fontele obtinute in furnale se numesc fonte brute. Dupa
compozitia chimica se deosebesc in fonte brute obisnuite si fonte brute aliate. Ele
pot fi folosite in eleborarea otelului (fonte pentru afinare) sau in turnarea pieselor
(fonte pentru turnatorie).

Figure 1: Procesul de suflare al oxigenului

Fontele turnate in piese mai sunt numite si fonte de a doua topire si se

obtin din fonte brute ,prin retopirea in cuptoare speciale (cubilouri)in scopul
inlaturarii impuritatilor si a obtinerii anumitor compozitii.Ele pot fi : fonte
cenusii,fonte nodulare si fonte maleabile.

 fontele cenusii (simbol Fc, urmat de cifra care ii indica rezistenta minima
de rupere la tractiune,in daN/cm2) se toarna foarte bine si se prelucreaza
prin aschiere,fiind ieftine.
fontele nodular (simbol Fn - fonta cu grafit nodular) se obtin prin
adaugarea de magneziu in baia de fonta .Prezinta proprietati mecanice la
fel de bune ca otelul si se toarna la fel de bine ca fonta cenusie.
fontele maleabile (simbol Fm) se obtin printr-un tratament termic special
(de maleabilizare)se poate prelucra bine prin aschiere ,are proprietati
mecanice appropriate de ale otelului.

Fierul topit obtinut in furnalul inalt, venind in contact cu cocsul din partea de
jos a furnalului, contine diferite procente de carbon dizolvat (3-4%), impreuna cu
siliciu, mangan, fosfor si sulf in cantitati mai mici. Aceste impuritati scad punctual
sau de topire de la 1535C, la circa 1200C.
Aceasta fonta este deseori turnata in bare. Cand fonta se prepara prin
racier brusca din stare lichida, are culoarea alba si se numeste fonta alba. Ea
consta in general din compusul cementita, Fe3C, o substanta rigida, casanta.

Fonta cenusie, obtinuta prin racire inceata, consta din graunte cristaline
de fier pur (numit ferita) si fulgi de grafit. Atat fonta alba, cat si cea cenusie sunt
casante, deoarece principalul constituent al primeia, cementitul, este casant iar
ultima este slabita de fulgii de grafit distribuiti prin ea si de ferita dura continuta.

Fonta maleabila, care este mai dura si mai putin casanta decat cea alba
sau cenusie, se prepara prin tratarea la cald a fontei cenusii cu o compozitie
convenabila. In acest tratament, fulgii de grafit se unesc in particule globulare,
care, din cauza ariilor sectiunilor traversale mici, slabesc ferita mai putin decat o
fac fulgii.

Pentru a imbunatati caracteristicile de rezistenta si ductilitate a fontelor

cenusii se actioneaza pentru reducerea cantitatii de grafit, finisarea, distributia
uniforma si compactizarea separarilor grafitice. Aceste obiective se pot realiza
prin modificarea fontelor.
Modificarea este operatia de schimbare a conditiilor de germinare a
grafitului la cristalizarea primara prin introducerea in fonta lichida a unei
cantitati mici de elemente modificatoare, de maxim 2%de masa.
Fonta este cea mai ieftina varietate de fier, dar folosirea ei este limitata din
cauza rezistentei mici. O mare parte din ea se foloseste la prepararea otelului iar
o cantitate mai mica, a fierului forjat.

In functie de natura elementelor modificatoare inoculate in topitura, fontele

modificate sunt de trei tipuri:
fonte modificate cu grafit lamelar cu varfuri rotunjite;
fonte modificate cu grafit vermicular;
fonte cu grafit nodular.
Fonta prezinta urmatoarele caracteristici generale:
Se toarna bine;
Se lucreaza prin aschiere;
Nu se poate prelucra plastic (nu se poate lamina sau forja);
Nu se poate suda.
Fonta este cea mai ieftina varietate de fier, dar folosirea ei este limitata din
cauza rezistentei mici. O mare parte din ea se foloseste la prepararea otelului, iar o
cantitate mai mica la formarea fierului forjat.

Figure 2: Detaliu amprentare platband

Fierul forjat este un fier pur, cu numai 0,1-0,2% carbon si mai putin de 0,5%
impuritati. El se prepara prin topirea fontei pe un pat de oxid de fier intr-un cuptor
cu reverberatie, in care flacara este reflectata de acorperis in material pentru a-l
incalzi. Fonta topita este agitata, oxidul de fier oxidand carbonul dizolvat in oxid
de carbon, iar sulful, fosforul si siliciul trec in zgura.
Pe masura ce impuritatile sunt indepartate, punctual de topire al fierului
creste si masa devine mai pastoasa. Ea este indepartata din furnal cu ciocane
actionate cu abur pentru a indeparta zgura. Fierul forjat este un metal rezistent si
dur care se poate suda si forja usor. In trecut se foloseau extensive la fabricarea
lanturilor, sarmei si a altor obiecte de acest gen. Astazi este inlocuit in mare masura
cu otelul aliat moale.

2. Tehnologia de elaborare a fontei

Fonta, produs de baza al industriei siderurgice se elaboreaza in furnal,

numit si cuptor inalt. Furnalul este un agregat complex cu o capacitate de sute de
m3. Functionarea lui este neintrerupta, cel putin pentru perioade de cativa ani,
intre doua reparatii.

Figure 3: Prelucrarea fontei in furnal

Prin partea superioara, numita gura furnalului se introduc materiile prime:

cocsul si minereul de fier. Sub actiunea gazelor, prin arderea combustibilului si a

caldurii, incarcatura coboara treptat in furnal catre zonele de temperatura inalta.

In aceste zone ia nastere fonta lichida, care se scurge in partea de jos a furnalului
numita creuzet. Viteza de coborare a incarcaturii in furnal intereseaza foarte mult
pe furnalisti in vederea dirijarii procesului de elaborare a fontei. Determinarea
acestei viteze este imposibil de realizat cu alte metode decat acea cu izotopi
radioactivi.

In acest scop se marcheaza cate un bulgare de cocs si de minereu de fier cu

ajutorul capsulelor cu izotopi radioactivi si se introduc prin gura furnalului,
notandu-se precis ora. In interiorul furnalului, in mai multe locuri se introduc
contori Geiger-Mller inchisi in tuburi de protectie racite cu apa, pentru a nu se
deteriora din cauza caldurii. Acesti contori semnalizeaza trecerea fiolelor cu
(izotopul folosit) prin dreptul lor. In acest fel se poate trasa un grafic exact al
mersului incarcaturii si se poate calcula viteza de coborare a materialului in
diferite zone. Se determina profilul cel mai bun al furnalului, avand in vedere
scopul ca materialele sa aiba o viteza aproape uniforma.

Pentru a intretine si a activa arderea combustibilului, in furnal se sufla aer

cu ajutorul gurilor de vant. Pentru a determina viteza curentilor de aer in
interiorul furnalului, in aerul introdus se amesteca un gaz radioactiv. La diferite
inaltimi, gazele din furnal sunt absorbite si evacuate, trecand prin camere de
ionizare unde se inregistreaza radioactivitatea. In felul acesta se poate studia
drumul si viteza gazului radioactiv, deci si a gazelor care circula prin furnal.
Elaborarea fontelor in cubilou:
Cubiloul constituie cel mai raspandit agregat de topire folosit in
turnatoriile de fonta si aceasta datorita constructiei sale relativ simple si ieftine,
usurintei in exploatare si posibilitatii de obtinere a unei fonte lichide cu
compozitia chimica si temperatura dorite.

Cubilourile se pot clasifica dupa mai multe criterii dintre care cele mai
importante sunt urmatoarele :
dupa profilul interior al captuselii (cilindrice, tronconice) ;
dupa natura captuselii (acide, semiacide, bazice) ;
dupa caracteristicile constructive (fara antecreuzet, cu antecreuzet, fix sau
basculant, cu aer rece sau cald, cu unul sau mai multe randuri de guri de aer).
In functie de productia orara necesara se aleg doua dintre aceste
dimensiuni, tinandu-se seama ca productia specifica a unui cubilou variaza intre
6 si 8 t/ m2h.
In urmatoarea figura, se da diametrul si inaltimea cubiloului in functie de
productia orara necesara:

3. Materii prime folosite la elaborarea fontelor n

cubilou

Materii prime folosite la elaborarea fontei sunt variate si anume : materiale

metalice, combustibili, fondanti, materiale refractare etc.
Materialele metalice utilizate constau din fonta bruta de furnal, fonta
veche, fier vechi, strunjituri, deseuri proprii, feroaliaje.
Fontele brute de furnal destinate elaborarii fontelor de a doua fuziune sunt
de doua categorii : obisnuite si speciale. Diferenta dintre fontele obisnuite si cele
speciale pentru turnatorie consta in compozitia lor chimica (continuturi de Si,
Mn, P, S sunt mai scazute in fontele brute speciale).
Fonta veche se introduce in cubilou in proportie de 20-60%. compozitia ei
chimica e foarte variabila , ceea ce impune ca ea sa fie sortata si depozitata pe
calitati.
Deseurile si rebuturile proprii au compozitie chimica cunoscuta si se pot
sorta usor.
Deseurile de otel din incarcatura pot varia intre 0-70%. In general, se
folosesc deseuri de otel carbon si se apreciaza urmatoarea compozitie chimica a
acestora :
C = 0,10...0,55%;
Mn = 0,50...0,90%;
Si = 0,20...0,55%;
S 0,66% ; P 0,06%.
Cocsul constituie combustibilul utilizatin cea mai mare parte pentru topire
in cubilou. Consumul mediu de cocs variaza intre 8-16% din incarcatura.

Fondatii utilizati in incarcatura constau, in general, din calcar. Pentru

cresterea fluiditatii zgurei se utilizeaza dolomita si fluorina (CaF 2). Consumul
de calcar este in medie intre 2,5-4,5%.

Figure 4: Microstructura fontelor albe: a) 3%C; b) 4,3%C; c) 5%C

3. Elaborarea fontelor n cuptoare electrice cu

inducie

Cuptoarele cu inductie utilizate in turnatoriile de fonta sunt cu creuzet cu

frecventa intre 50 si 6 000 Hz si cu canal cu frecventa de 50 Hz.

Elaborarea fontelor intr-un cuptor electric cu inductie prezinta cateva

avantaje foarte importante fata de cubilou si anume :
-

compozitia chimica a fontei e mai omogena si poate fi controlata in limite

mai precise ;
fonta poate fi supraincalzita pana la temperaturi de 1 6500C ;
materialele utilizate in incarcatura pot fi mai diversificate si mai ieftine.

Aceste cuptoare sunt destinate, in general, pentru topire, supraincalzire si

mentinere, fara a putea efectua operatii de afinare (mai putin desulfurare) a baii
metalice. Din acest motiv, materia prima utilizata in incarcatura trebuie sa fie
foarte curata. Ea consta, in general, din fier vechi, strunjituri de fonte sau otel,
deseuri proprii. In vederea carburarii se folosesc diferite surse de carbon.

4. Bibliografie
Materiale industriale. Prof. dr. ing. Vladimir Marascu Klein. 20082009
http://ro.wikipedia.org/wiki/Font%C4%83
https://www.google.ro/search?
q=fonta&espv=2&biw=1366&bih=643&source=lnms&tbm=isch&sa=
X&ei=Fcp9VKGFOIu7ygPo5ILYCw&ved=0CAYQ_AUoAQ#tbm=is
ch&q=prelucrarea+fontei
http://skodablog.wordpress.com/fonta/
http://informatiitehnice.com/articole-de-calitate/producerea-fontei-si-aotelului/