Procedee de prelucrare a

metalelor si a aliajelor
Profesor Marinela Ciortan
Cuprins

Turnarea

Formarea

Metodele de turnare

Procese speciale de turnare
Defectele pieselor turnate
Turnarea

Turnarea este operatia de
introducere, prin cadere, sub
presiune, sub vid sau prin
centrifugare, a metalului lichid in
forma de turnare.
Lingourile sunt semifabricate de
forme simple, destinate prelucrarii
prin deformare plastica sau retopirii
pentru elaborarea de aliaje.
Lingotierele sunt forme
metalice in care se executa turnarea
lingourilor.

Avantajele turnrii

- permite obtinerea unor piese cu
configurati complexe;
- permite executarea unor piese
care nu necesita prelucrari
mecanice ulterioare sau necesita
un volum mic de prelucrari;
- asigura un cost mai redus al
piselor turnate in raport cu cel al
pieselor realizate prin alte
procedee de prelucrare, in special
la productia in serie sau in masa;
- nu necesita instalatii industriale
complexe si costisitoare .
Dezavantajele turnarii

- dificultatea obtinerii pieselor turnate
cu proprietati mecanice comparabile
cu cele ale pieselor obtinute prin
deformarea plastica.

Modelul este o piesa asemanatoare cu piesa turnata, avand, fata de dimensiunile
acesteia dimensiuni mai mari cu valoarea contractiei si a adaosului de prelucrare (fig.2 )
Modelele se pot executa din:
- lemn, pentru productia de unicate si mica serie;
- metal, pentru productia in serie si in masa;
- ciment;
- ipsos;
- materiale plastice.

La executarea modelelor trebuie respectate conditiile urmatoare:
- Sa se stabileasca planele de separatie;
- Sa se ia in considerare marimea contractiei metalului la solidificare;
- Sa se prevada un numar minim de miezuri pentru productia de unicate sau de serie
mica;
- Sa se prevada lacasuri pentru montarea miezurilor in forma;
- Sa se prevada inclinarile peretilor modelului, pentru a putea fi usor scoase din forma;
- Colturile si intersectiile bruste trebuie executate cu rotunjiri;


Executarea modelelor

Ramele de formare sunt cutii metalice fara fund,
utilizate la realizarea manuala si mecanica a
formelor de turnare ( fig.3)

Ramele de formare pot fi:
- permanente , folosite la formarea in rame ;
- demontabile , la turnarea fara rame .

Ramele se pot executa din otel laminat, din
fonta cenusie si din aliaje de aluminiu, daca au
dimensiuni mici. De obicei se folosesc doua sau mai
multe rame.
Rame de formare
a) Nisipuri si lianti de turnatorie
Nisipurile proaspete de turnatorie sunt alcatuite din graunti de cuart cu marimea de
0,002-3 mm si cu un continut de maximum 15% componenta levigabila si impuritati.
Liantii folositi in turnatorie sunt substante care servesc la legarea granulelor de nisip
din amestecul de formare .

Liantii pot fi : anorganici sau organici, solubili sau insolubili.
Liantii anorganici sunt: argila, bentonita si cimentul .
Liantii organici sunt: lianti insolubili in apa (hidrofobi) si solubili in apa (hidrofili).
Lianti insolubili in apa pot fi: uleiurile de in, de canepa, de bumbac, de mei sau
inlocuirile lor (gudronul, bitumul, colofoniul etc.) si sunt mai ieftine.
Liantii solubili in apa pot fi: melasa, dextrina, leia sulfitica etc.

b) Proprietatile amestecurilor de formare
- rezistenta mecanica;
- plasticitate;
- permeabilitate;
- compresibilitate;
- durabilitate;
- refractibilitate.

Materiale folosite pentru executarea
formelor si a miezurilor

c) Prepararea amestecurilor de
formare
Operatiile de pregatire pentru
obtinerea amestecului de formare
(fig.4):

- uscarea se executa in cuptore sau in
instalatii speciale orizontale sau verticale;
- macinarea se executa in concasoare (fig.
a); Materialul este introdus in cuva 3, care
primeste o miscare de rotatie de la
mecanismul de actionare 4, fiind marunt
macinat de rolele masive de fonta 1 si 2
- cernerea se executa cu site de diferite
constructii (fig. b); Materialul este introdus in
directia sagetii intr-un ciur rotativ 1 este
trecut dupa cernere in rezervorul 2, iar
granulele mai mari, care nu trec prin sita
sunt evacuate prin tubul lateral 3

- separarea magnetica realizeaza retinerea
particulelor feroase II din amestecul de formare I (fig.c), cu
ajutorul unui dispozitiv magnetic, particulele neferoase
continuandu-si traseul.


Materialele de formare, dupa operatiile
pregatitoare, se amesteca (fig.6), rezultand amestecul
de formare.
Amestecarea materialelor se realizeaza cu ajutorul
amestecatoarelor cu role (fig.7), unde se adauga si o
cantitate de apa, pentru a asigura umiditatea
necesara.


Materialulse iesit din amestecator trece intr-un
dispozitiv de afanare (fig.8).

Pentru executarea formelor se folosesc
urmatoarele scule:
lopata,
batatoare,
vergele de otel,
ciocane de lemn,
perii,
carlige pentru demuare (actiunea de a scoate
piesa dintr-un tipar in care a fost modelat),
lantete,
troile,
crosete,
esuri,
netezitoare si alte scule simple (fig.9).
Scule folosite la formare
Pudre si vopsele de protectie si izolatie

Pudrele sunt materiale de formare folosite la izolare ntre model i form. Sunt
formate din praf de grafit, talc, praf de cuar.
Vopselele sunt alcatuite din emulsie de grafit in ap, cu argila i silicat de sodiu,
cu care se vopsesc formele si miezurile nainte de uscare, pentru a le mari
refractaritatea si a mpiedica lipirea amestecului de formare de metalul turnat n
cavitatea formei.
Chiturile se folosesc pentru repararea formelor si a miezurilor
Cleurile se folosesc pentru lipirea miezurilor si a unor forme executate din mai
multe bucati sau daca sunt rupte

Definiie:
Formarea este procesul tehnologic de
execuie a formelor, folosind modele,
amestecuri i accesorii de formare.

Operaia de formare poate fi executat:
Manual la producia de unicate i de serie mic;
Mecanic la producia de series au de mas.


Formarea
Formarea manual

Se poate realiza:
n rame de formare;
n solul turntoriei pentru piese foarte mari;
n miezuri i cu abloane pentru piese de revoluie mari.
Amestecul de formare se ndeas cu ajutorul bttoarelor; nlimea optim a
stratului de amestec supus ndesrii nu trebuie s depeasc 120 mm.

n general, procesul tehnologic de formare const sin urmtoarele operaii:
se aaz modelul pe o planet de lemn;
se aaz rama de formare pe planet i se pudreaz cu praf de licopodiu sau nisip,
pentru a se evita aderarea amestecului de formare la model;
se aaz amestecul de model ntr-un strat uniform, deasupra modelului;
se completeaz cu amestec de umplere;
se ndeas forma cu bttorul;
se nltur surplusul de material i se execut canale de aerisire;
se ntoarce rama cu 180
o
;
se monteaz cea de-a doua parte de model;
se monteaz cea de-a doua ram, se pudreaz modelul i suprafaa de
separare a formei;

se introduce amestecul de model, se aeaz modelul piciorului plniei de turnare i
rsufltoarea;
se completeaz cu amestec de umplere i se bate;
se nltur surplusul de material de formare i se execut canalele pentru ndeprtarea
gazelor;
se desfac formele, se scoate modelul i se finiseaz forma;
se monteaz miezul i se asambleaz formele pentru turnare ( vezi fig.).



Fig. 10-Succesiunea operaiilor de formare:
a) pies de turnat;
b) model;
c) miez;
d) aezarea primei jumti de model i a ramei de formare pe planeta din lemn i
pudrarea cu praf de licopodiu: 1-ram; 2-model;
e) introducerea amestecului de model, completarea cu amestec de umplere, ndesarea
formei cu bttorul;
f) nlturarea surplusului de material, executarea canalelor de aerisire;
g) ntoarcerea ramei la 180
o
, aezarea celei de-a doua jumti de model, fixarea ramei
a doua, pudrarea cu praf de licopodiu a modelului i a suprafeei de separare,
introducerea amestecului de model, aezarea piciorului plniei de turnare i a
rsufltorii, completarea cu amestec de umplere i baterea;
h) nlturarea surplusului de material i executarea canalelor pentru ndeprtarea
gazelor;
i) desfacerea formei, scoaterea modelelor, finisarea formei, montarea miezului i
asamblarea formei pentru turnare.
ndesarea amestecului de formare i scoaterea modelului se execut cu maini speciale de
format.
Avantajele operaiei sunt:
creterea productivitii;
uniformizarea calitii pieselor turnate prin ndesarea egal a amestecului n rame de
formare;
- identitatea dimensional a pieselor;
- reducerea efortului depus de muncitori.
formarea mecanic impune un numr nsemnat de dispozitive ca:
modele mecanice;
plci de model;
rame de construcie special; care fac ca procedeul s fie rentabil numai n cazul
produciei de serie i de mas.
Formarea const n aezarea ramei deasupra plcii de model, umplerea cu amestec de
formare unic, ndesarea mecanic, executarea gurilor de aerisire, introducerea i
scoaterea modelului. Se execut apoi cea de-a doua jumtate de form, prevzut cu reea
de turnare, apoi se introduc miezurile i se asambleaz formele pentru turnare.
Dup modelul de ndesare, mainile de format pot fi:
prin scuturare i presare;
prin aruncarea amestecului de formare.
prin presare;
prin scuturare;

Formarea mecanic
Maina de format prin scuturare i
presare
Rama de formare se aeaz pe placa
de model care se afl pe masa 1, se umple cu
amestec de formare i se ndeas prin
scuturare i presare. Pentru scuturare, aerul
comprimat intr prin conducta 2 i ajunge n
spaiul A, ridicnd masa 1, pn cnd partea
inferioar a pistonului 5 ajunge n dreptul
orificiului 3, pe unde aerul din spaiul A iese
afar i masa mpreun cu forma cad, dup
care micarea se reia, obinndu-se
scuturarea.
Pentru presare se trimite aer prin orificiul
4 sub pistonul 6, care ridic masa, presnd
forma pe placa 7, fixat pe batiul 8.

1. Mas; 2. conduct;
3. orificiu sus; 4. orificiu jos;
5. piston superior; 6.piston inferior;
7. plac; 8. bait.
Miezurile sunt prile cu care se obin golurile interioare ale piesei.
Miezurile, fiind nconjurate de metal n stare lichid, trebuie s aib:
rezisten mecanic mare, permeabilitate mare la gaze, compresibilitate ridicat,
refractaritate ridicat.

Miezurile se pot executa manual sau mecanic:

Manual, miezurile se execut cu ajutorul
cuiilor de miez, care au o cavitate de
forma golului de pies, sau cu abloane.

Mecanic, miezurile se execut n cazul
produciei de series sau mas cu ajutorul urmtoarelor maini:

Executarea miezurilor
Mainile de format miezuri
Mainile de format miezuri cu ajutaje profilate
Amestecul de miez din rezervorul 1 este mpins, cu un melc sau cu pistonul 2, n ajutajul 3.






Mainile de format miezuri prin scuturare
funcioneaz pe acelai principiu ca i mainile pentru executarea formelor prin scuturare.
Mainile de format miezuri prin suflare
funcioneaz pe principiul antrenrii amestecului de miez de un curent de aer i proiectrii
lui pe o cutie sau pe o plac prevzut cu cavitatea corespunztoare miezului.

Formele executate pentru turnarea pieselor mari i a pieselor cu perei subiri se
folosesc n stare uscat; n celelalte cazuri formele putndu-se ntrebuina n stare
neuscat.
Miezurile se monteaz n forme aproape totdeauna n stare uscat.
Formele i miezurile uscate au o permeabilitate mai bun,
capacitatate mai mic de a genera gaze i o rezisten mai
ridicat.
Pentru uscare formele i miezurile se nclzesc la o anumit temperatur, pentru
eliminarea apei i mrirea capacitii de liere i
a celorlali liani.

Temperatura se alege n funcie de natura liantului.

Uscarea poate fi fcut cu gaze, n cuptoare sau
instalaii speciale, pe care circul gaze arse ce vin n
contact cu formele sau cu miezurile. Usctorul mobil
(fig. 14) este prevzut cu un ventilator, care sufl aer
cald n cavitatea formei.

Uscarea miezurilor i a formelor
turnare direct
metalul se toarn direct n form (fig.16a);
turnare lateral
metalul ajunge n cavitatea formei prin canale laterale (fig. 16b);
turnare n ploaie
metalul topit ptrunde, sub form de picturi, pirn nite orificii laterale (fig.16c);
turnare n sifon
metalul topit ajunge n form prin partea inferioar (fig.16d);
turnarea n trepte
metalul topit ajunge n form prin canale laterale aflate la mai multe niveluri.

Metodele de turnare pot fi
Procese speciale de turnare

Turnarea n forme metalice
Formele metalice permanente sunt
confectionate din font, oel, etc., iar miezurile din
amestecuri de formare sau de oel.
Pentru piese mici de font, se aplic aliaje
neferoase i mai rar oel.
Se obin piese cu precizie ridicat, cu
economie de metal prin reducerea adaosului de
metal de prelucrare i simplificarea procesului
tehnologic.
n figura 17, este prezentat o cochilie folosit
la turnarea pistoanelor in aliaje de aluminiu.
Corpul cochiliei este alctuit din trei pri
demontabile (1, 2, 3) n care se introduce metalul
lichid. Golul interior se realizeaz cu miezurile
metalice 4, 5 i 6. Pentru golurile orizontale se
folosesc miezurile 7 i 8.
Turnarea centrifug
Se aplic tuturor pieselor cu form de revoluie ct i celor
cu diferite configuraii, ca buce, cilindri, etc. Metalul lichid
se toarn ntr-o form aflat n micare de rotaie.
Sub aciunea forei centrifuge, metalul este distribuit pe
suprafaa interioar a formei, unde se solidific (Fig.18).
Turnarea sub presiune
Se aplic la producia de serie sau de mas, datorit costului ridicat al matrielor.
Se introduce metalul lichid n cavitatea unei forme metalice sub influena presiunii
exercitate de maina de turnare. Presiunea ridicat (10-20 daN/cm
2
), realizat cu un
piston sau cu aer comprimat, asigur umplerea golurilor formei i o structur compact a
pieselor.
Avantaje. Piesele realizate prin acest procedeu au suprafee netede i curate, reproduc
ntocmai configuraia locaului matriei, au o precizie dimensional i caracteristici
mecanice superioare pieselor turnate prin alte procedee.
Dup presiunea utilizat la turnare, se deosebesc urmtoarele maini:
- maini de turnat cu presiune joas (10-100 daN/cm
2
), care pot fi cu compresor i cu
camer cald;
- maini de turnat cu presiune nalt (10-2000 daN/cm
2
) i cu camer de presiune rece
(Fig.19).
Maina de turnat cu piston
este folosit la turnarea aliajelor de Pb, Sn i Zn,
cu temperaturi de topire sub 450
0
C. La temperaturi
peste 500
0
C se formeaz pelicule de oxizi pe piston,
care mpiedic funionarea mainii.

Turnarea n coji
Metalul lichid se toarn ntr-o form cu perei subiri, obinut dintr-un amestec de
formare special, compus din nisip cuaros i liant de bachelit.
Prin aceast metod se pot turna piese din font, oel, aliaje neferoase, cu o preizie
dimensional ridicat i o netezime foarte bun a suprafeelor (Fig.20).
Forma coaj se obine cu un model montat pe o plac (Fig.20a). Modelul se
nclzete la 200-250
0
C se aaz pe un buncr (Fig.20b), n care se gsete amestecul
de formare. Se nchide buncrul cu placa model, se ntoarce cu 180
0
, amestecul de
formare cade peste modelul nclzit (Fig.20c) formnd o crust de suprafa. Crusta se
desprinde de pe model (Fig.20d) i rezult o semiform (Fig.20e).

Defectele pieselor turnate
Defect al piesei turnate este orice abatere de la
form, mas, aspect exterior, capacitate, structur,
compoziie chimic, proprieti mecanice i fizice, prescrise n
standarde, norme sau condiii tehnice.

Abaterile sunt provocate, n principiu, de nerespectarea
procesului tehnologic.

Defectele apar la interiorul pereilor pieselor turnate; acestea
pot fi:
Surplusuri metalice (Fig.21),

surplusuri nemetalice, goluri, crpturi (Fig.22),

pri neumplute (Fig.23),

defecte de structur (Fig.24).


Remanierea pieselor turnate cu defecte
Remanierea cuprinde totalitatea operaiilor de corectare a defectelor care fac ca piesele
turnate s nu corespund condiiilor calitative prevzute n standarde, normative i instuciuni de
recepie.
n funcie de felul defectului, de dimensiunile i forma piesei turnate, remanierea se
execut prin procedee mecanice, prin sudare, chimice i speciale.
Dintre procedeele mecanice de remaniere fac parte: curirea, ndreptarea, temuirea,
dopuirea, bucarea, placarea, procedeul Metalock. Aceste procedee se aplic n mod curent n
turntorie avnd avantaj c se folosesc uilaje i tehnologii simple.
Sudarea este una din cele mai sigure i mai rspndite metode de
remaniere a defectelor pieselor turnate.
Clasificarea procedeelor de sudare se face n funcie de natura surselor de
cldur folosite pentru topirea aliajului de baz i a celui de adaos la locul de
mbinare.
Sunt recomandate n mod curent trei procedee pentru remanierea defectelor
de turnare:
sudarea cu arc electric; - sudarea oxiacetilen;
sudarea aluminotermic.
Dintre procedeele chimice de remaniere amintim: reanimarea prin
impregnare.
Ca procedeu special de remaniere se folosete reanimarea prin metalizare