CAP 5 (Repaired)

CAPITOLUL 5
MODELUL GENERAL AL UNEI ORGANIZAŢII INDUSTRIALE DE FABRICARE

CONSTRUCŢII SUDATE. STUDIU DE CAZ S.C. CONSUD S.A.
5.1.Prezentarea generală a unei organizaţii industriale de fabricare construcţii

sudate
Produsele realizate în construcţie sudată sunt din ce în ce mai des întalnite în toate
ramurile unei economii iar procesele tehnologice de realizare a acestora sunt perfecţionate
continuu. Folosirea de structuri sudate a devenit din ce în ce mai pregnantă în ultimele două
decenii datorită avantajelor pe care acestea le au, în comparaţie cu alte structuri obţinute prin alte
procedee tehnologice, cele mai importante avantaje fiind:
- realizează însemnate economii de material (20...60%) precum şi o rezistenţă mai
mare decât în cazul nituirii sau turnării;
- condiţiile de muncă mai bune în care se realizează acestea şi calitatea superioară a
îmbinărilor sudate, au determinat înlocuirea în ultimii ani a nituirii in proporţie de
peste 90% şi a turnării în proporţie de peste 60%;
- construcţiile sunt mai uşoare si de formă constructivă mai simplă, adosurile
tehnologice şi de prelucrare fiind mai mici cu 70...90% faţă de turnare şi forjare;
- operaţiile tehnologice pot fi mecanizate şi automatizate complet astfel încât
productivitatea este mult mai mare ca la alte procedee;
- pot fi construcţii mixte sau combinate, formate din mai multe părti executate separat,
din materiale total diferite, prin procedee de prelucrare diferite şi asamblate prin
sudare;
- realizează însemnate economii de manoperă (30…75% faţă de turnare sau forjare) si
îmbunatăţirea condiţiilor de lucru;
- se folosesc utilaje mai simple, mai ieftine, mai uşor de intreţinut şi cu un impact mai
mic asupra mediului.
Prin specificul său, procesul tehnologic de relizare a unor produse in construcţie sudată
prezintă şi o serie de dezavantaje ce decurg, în principal, din lucrul cu materiale în stare lichidă,
acestea fiind:
- un impact mare asupra mediului, în special în etapele de: sudare propriu-
zisă,tratamente termice,vopsire si protcţie anti-corozivă;
- necesită un consum mare de energie;
- se foloseşte o gamă foarte largă de materiale, necesare mai ales la formarea cusăturii
sudate, care prin topire dau naştere la o mare diversitate de gaze, fumuri,
microparticule şi particule şi alte substanţe dăunatoare pentru mediul în care se
desfaşoara procesul;
- necesită o calificare şi specializare continua a personalului de execuţie si control;
- dată fiind diversitatea constructiv-tehnologică foarte mare a construcţiilor sudate şi
problemele de mecanizare şi automatizare sunt mai complicate, iar productivitatea
realizării nu este întotdeauna cea dorită.
Deoarece obiectivul principal al acestei lucrări este determinarea impactului asupra
mediului a unei organizaţii industriale de fabricare construcţii sudate şi modalitatea transformării
ei într-o organizaţie ecotehnologică, cercetările s-au făcut într-o organizaţie industrială S.C.
CONSUD S.A., al cărui obiect de activitate îl constituie realizarea de confecţii metalice sudate
într-o producţie de 1000 t/lună. În cazul acestei întreprinderi de fabricare construcţii sudate s-au
urmărit evaluarea impactului asupra:
- mediului de lucru, considerat acel mediu în care operatorii sudori şi cei auxiliari îşi
desfăşoară activitatea zilnică;
- mediului natural, considerat acel mediu din jurul organizaţiei industriale S.C. CONSUD
S.A., în care aceasta îşi execută influenţa.
5.2. Etapele fluxului tehnologic
Schema de principiu şi etapele fluxului tehnologic de fabricaţie a structurilor sudate la
S.C.CONSUD S.A. se prezintă în figura 5.1., iar echipamentele necesare sunt date în tabelul 5.1.
Producţia se realizează în două spaţii închise de 60X40 ml, împărţiţi fiecare pe câte două
trasee de 20 m lăţime, cu câte un pod rulant de 5 tf şi o împarţire corespunzătoare (fig.5.2.)
fluxului tehnologic ce cuprinde activităţile necesare producerii a 1000 t/lună construcţii metalice.
În general, fluxul tehnologic cuprinde următoarele operaţii principale, care au un impact diferit
asupra mediului:
- sablare profile şi tablă, la postul nr.4;
- debitare/găurire, care poate fi:
-mecanică, pentru:
-tablă subţire, la postul nr.9;
-profile în comandă numerică, la postul nr.6;
- termică, pentru:
-tablă subţire, la postul nr.2;
-ţevi, profile uşoare, la postul nr.6.
- găurirea tablei prin ştanţare în comandă numerică, la postul nr.3;
- asamblare profile sudate din tablă, la posturile 13,14 si 15;
- sudare mecanizată profile din tablă,la postul nr.35;
- asamblare şi sudare europrofile, la posturile 17,18,36,37 si 38;
- sudare conectori Nelson, la postul nr.16;
- debitare ţevi/bare sau profile uşoare, cu fierăstrăul cu bandă, la postul nr.10;
- prelucrare prin aşchiere la posturile 23 si 24;
- vopsire în cabină, la postul nr.8;
- control şi remediere;
- pregătire pentru expediere.
Contrucţiile sudate realizate conform acestui flux tehnologic sunt confecţionate din tablă
de dimensiuni 12x2 ml şi grosimea s = 1…300 mm.
Din punct de vedere al grosimii, singura limitare este la echipamentul de sablare, unde nu
se pot sabla table cu grosimi mai mici de 4mm, sau cu dimensiuni mai mici de 150x150mm.
Deoarece podurile rulante sunt de capacitate 5 tf, la manevrarea foilor de tablă, trebuie să
se ţină cont de greutatea acestora, astfel:
- pentru tablă cu dimensiunile 12x12 ml şi grosimea s=25 mm, masa este de 4,8 t;
- profile mari, tip l, U sau H, cu lungimea L=12 ml şi secţiunea profilului h x b de
1000x300 mm, masa este de 4,8t;
- profile uşoare, tip L, T sau U, cu lungimea L=6 ml şi secţiunea profilului de maxim
150x150 mm, masa este de 4,5t;
- ţevi/ bare rectangular sau rotunde, cu lungimea L=6 ml şi secţiunea rectangulară de
maxim 100x100 mm sau circulară de ф=100 mm, masa este de 4,3t;
- elemente de fixare (buloane, tiranţi etc.), cu secţiuni arculare de ф12...ф40 mm şi
lungimi de 1000...1500 mm, gmasa poate ajunge la 0,3t.
Pentru o înţelegere mai bună a momentelor apariţiei impactului asupra mediului, a
surselor de poluare şi a naturii substanţelor poluante se face o descriere succintă a
fluxului tehnologic specific fiecărui tip de construcţie sudată, astfel:
ETAPELE FLUXULUI TEHNOLOGIC
PROFILE
TABLĂ
Recuperabile Depozit
Sablare*
Debitare şi
Depozit Recuperabile Deşeuri
găurire*
V
Debitare la
Deşeuri* dimensiuni*
Sablare* Recuperabile
Recuperabile
Container
deşeuri
Container
deşeuri Produs debitat
Depozit piese * Linie sudare profile cu

geometrie variabilă* Ştanţare*
finite nevopsite
Fig.5.1. Schema de principiu a fluxului tehnologic
într-o organizaţie industrială de fabricaţie a unor structuri
Vopsire* Sudare sudate (S.C. CONSUD S.A.).
europrofile* *etapele şi momentele de apariţie a impactului asupra
mediului.
Control final*
Depozit piese finite

Tabelul 5.1. Echipamentele necesare realizării de structuri sudate la S.C. CONSUD S.A.
Nr. Denumire Dimensiuni [mm] Caracteristici
crt.
1 Corp administrativ 10 x 10
2 Maşină debitare tablă 15 x 5 Poate debita table cu:
- grosimi de la 1 – 300 mm
- dimensiuni l x l 12000 x 2000
3 Maşină poansonare (ştanţare) tablă 5x5 Poate da găuri în table cu grosimi între 3 – 25 mm din OL 37 şi până la ф 40 mm
4 Maşină sablare 13 x 6.5 - tablă cu grosimiea de minim 5 mm, lăţimea de 2 m şi lungimea de 12 m
- profile cu înălţimea maximă de 600 şi lungimi 12 ml
5 Conveyor sablare 13 x 2.6 – 2 buc. Permite transportul semifabricatelor tip tablă sau profil, înainte şi după cabina de sablare
4 x 2.6 – 1 buc.
6 Linie debitare – găurire profile 30 x 5 Poate debita drept profile de 1000 x 300 mm
Găureşte pe 3 planuri, diametre cuprinse între ф 10 – ф 40 mm
7 Conveyor linie debitare – găurire 13 x 1.6 – 2 buc. Permite deplasarea uşoară a profilelor în ambele sensuri pe o distanţă de 13 ml
profile 2 x 1.6 – 1 buc.
8 Cabină de vopsire 18 x 8 x 3.5 Cabină închisă, ventilată cu recircularea aerului şi incălzire (uscare) 600C
Este prevăzută cu două căi de rulare şi 6 cărucioare
Se pot vopsi grinzi sau stâlpi cu dimensiuni maxime de 15 x 4 m
9 Ghilotină 4 x 1.5 Debitare table cu grosimi maxim 14 mm pe lăţimi de 3 m
10 Ferăstrău bandă 2 x 15 Debitare profile (ţeavă rectangulară sau circulară, profile L, T, U) max. 150 mm în secţiune
11 Magazie scule I 5 x 2.5 supraetajată Consumabile, scule, birou maistru, accesorii pod, cabluri, cârlige etc.
12 Abkant 4x2 Îndoire table cu grosimea de max. 8 mm x 4 ml
13 Echipament sudare 2x2 Echipamente MIG/ MAG, echipament de sudare cu sârmă în mediu protector de gaze
16 Echipament sudare 1x1 Maşină de sudat conectori Nelson, portabilă (opţional)
18 Echipament sudare Echipamente MIG/ MAG, echipament de sudare cu sârmă în mediu protector de gaze
19 Polizor bandă 1x1 Lăţime bandă 75 mm
20 Polizor bandă 1x1 Lăţime bandă 150 mm
21 Dulap metalic 2 x 0.5 Pentru consumabile maşină debitare şi poansonare
22 Container deşeuri metalice 2x1 Container deşeuri de la maşina de debitare şi poansonare
23 Strung normal 2.5 x 1.5 SN pentru diametre de maxim 320 – 400, usual până la 50 şi lungimi 1500
Tabelul 5.1. (continuare)
24 Strung normal 2.5 x 1.5 SN pentru diametre de maxim 400, usual până la 50 şi lungimi 1500
25 Maşină de găurit 2,5 x 2,5 Găuri de maxim ф32 mm
26 Echipament debitare 2x2 Plasmă manuală ce poate debita OL 37 cu grosimi de până la 40 – 50 mm
27 Magazie de scule II 8x4 Magazie centrală (scule, consumabile, vopsea etc) + birou gestionar
28 Container deşeuri diverse 3x1 Container deşeuri metalice diverse
32 Transbordare căi rulare 30 x 1 Transbordare semifabricate de pe o travee pe alta
33 Transbordare căi rulare 30 x 1 Transbordare semifabricate de pe o travee pe alta
34 Container deşeuri diverse 2x1 Container deşeuri metalice de la ghilotină
35 Linie sudare profile 17 x 5.5 Instalaţie de sudare a profilelor cu geometrie fixă sau variabilă, pe lungime de maxim 14 ml şi o
lăţime de maxim 1700 mm. Este prevăzută cu 2 capete de sudare şi 2 echipamente de sudare
MIG/ MAG independente una faţă de cealaltă
36 Echipament sudare 2x2 Echipamente MIG/ MAG, echipament de sudare cu sârmă în mediul protector de gaze
39 Depozit butelii gaze tehnice 10 x 3 Depozit securizat de: butelii acetilenă, butelii oxigen, corgon
40 Compresor 4x3 Compresor + stocator + uscător, aer tehnic
41 Motostivuitor/ Electrostivuitor 2.5 – 4x2 Transport semifabricate, piese finite, containere etc
3.5 tone
42 Motostivuitor/ Electrostivuitor 2.5 – 4x2 Transport semifabricate, piese finite, cotainere etc
3.5 tone
43 Boxe extracţie noxe vopsire 3 x 1.5 Exhaustare noxe cabină de vopsit
44 Boxe extracţie noxe vopsire 3 x 1.5 Exhaustare noxe cabină de vopsit
45 Aerotermă UHR 300 cu uscare 3x3 Aerotermă cu uscare, Δt vopsire = 20 grade, Δt uscare = 60 grade
46 Cale de rulare intrare/ ieşire vopsitorie 25 x 1 Transport piese intrare/ ieşire cabină de vopsit
47 Cale de rulare intrare/ ieşire vopsitorie 25 x 1 Transport piese intrare/ ieşire cabină de vopsit
48 Maşină manuală de şanfrenat tablă Echipament manual de şanferat tablă cu grosimea de maxim 20 mm
49 Echipament de sudare 0.5 x 0.5 Echipament SMEI, 2 – 3 buc.
50 Polizoare manuale Echipament de polizare manuală cu ф125 – 230, 5 – 7 buc.
51 Transpalet 1.5 x 1 Transport semifabricate, piese finite, containere etc, 2 – 3 buc.
52 Maşină de găurit portabilă 1 – 2 buc.
53 Trusă de scule lăcătuş 10 buc.
54 Mese de lucru sudori 2 x 1.5 5 buc.
55 Banc de lucru lăcătuş echipat cu 2x1 3 – 5 buc.
menghină de 200 – 300
56 Suporţi profile 1 x 0.65 16 – 20 buc.
(1 x h)
57 Panouri de protecţie mobile, pentru 2 x 1.8 16 – 20 buc.
sudori
58 Dulapuri de scule 1.5 x 0.5 x 2 8 – 10 buc.
59 Maşină de rectificat 2,5x1,0x2,5 1 buc. Pregătirea unor rosturi de sudare
60 Maşină de debitat 3,5x2,5x3,0 1 buc. Debitare termică profile, tablă etc.
61 Echipament de sudare manuală cu 1,0x1,0x1,5 3 buc. Sudare diverse cu electrozi diferiţi
electrod învelit
62 Echipamet de sudare cu flacără oxigaz 1,0x0,5x0,5 2 buc. Sudare materiale diferite
63 Maşină de frezat 2,5x3,0x,2,5 1 buc. Pregătire rosturi îmbinări.
64 Trusă curăţire 0,5x0,5x0,5 3 buc. Curăşire mecanică rostul îmbinării
65 Trusă decapare-degresare 1,0x1,0x1,0 3 buc. Curăţare în vederea sudurii, acoperirii, vopsirii
66 Trusă control dimensiuni 1,0x1,0x1,0 2 buc. Instrumente de control dimensional
67 Echipament control lichide penetrante 1,0x1,0x1,0 1 buc. Control fisuri suprafaţă
68 Echipament control cu ultrasunete 1,0x0,5x1,5 3 buc. Control defecte de interior tabe, ţevi, profile etc.
69 Echipament control radiologic 2,5x0,5x2,5 1 buc. Control cusături sudate pretenţioase
Depozit profile
Stocator butelii
Depozit table
Zona de asamblare şi sudare

Produse din tablă
Zona de asamblare
şi sudare profile
VOPSITORIE
Piese
finite
Fig. 5.2. Schema amplasării principalelor echipamente tehnologice într-o hală

de producţie a S.C. CONSUD S.A., cu o capacitate de 1000 t/ lună.
5.2.1. Fluxul tehnologic pentru o construcţie sudată din tablă. Pentru obţinerea unei
construcţii sudate din tablă este necesară parcurgerea următoarelor operaţii
distincte:
- descărcarea şi depozitarea pe tipo-dimensiuni;
- sablarea la postul nr.4. În funcţie de performanţele utilajului şi de dimensiunile
geometrice ale foii de tablă, se stabileşte viteza de sablare care poate fi de
aproximativ 1m/min. Gura de alimentare permite introducerea de semifabricate
cu dimensiunile 2000 x 600 mm, într-o cadenţă determinată;
- debitarea termică sau mecanică la postul 2, sau la 9. În funcţie de forma pieselor
şi de grosimea tablei se poate opta pentru debitare termică sau mecanică în
modul următor: debitarea termică se face în comandă numerică şi se poate face
pentru tot intervalul de grosimi 1...300 mm. Cu utilajul din dotare se pot executa
atât tăieri cât şi găuriri. De obicei însă, tablele cu grosimi cuprinse în intervalul
1...30 mm se debitează cu plasmă, iar cele cu grosimi de peste 30 mm se
debitează cu flacără oxi-gaz. Vitezele de debitare sunt cuprinse ca valori între
0,4...3m/min, în funcţie de grosimea tablei şi caracteristicile echipamentului de
debitare. Procentul uzual de pierderi prin deşeuri este cuprins între valorile
5...9%. Pentru a micşora acest procent, este necesar ca înaintea comandării
tablei, să se facă o verificare şi o optimizare a croirii foii. În funcţie de cantitatea
cerută, se pot comanda foi de tablă cu dimensiuni diferite (lungimi sau lăţimi)
astfel încât pierderea să fie minimă;
- debitarea mecanică, tăiere la ghilotină, pentru grosimi de tablă cuprinse în
inervalul 1...14 mm. Limitările la acest echipament sunt: lăţimea maximă de
tăiere, grosimea maximă şi forma tăieturii. Procentul uzual de pierderi este
cuprins între valorile 2...5 % şi reprezintă o însemnată cantitate de deşeuri;
Pentru a putea tăia puntiţele rezultate în urma debitării termice în comandă numerică, se
foloseşte un echipament manual de debitare cu plasmă aflat la postul nr.26.
Dimensiunile de lucru ale maşinii de tăiere termică automată sunt de 15m x 3.5m, astfel
încât se poate aşeza pe masa de tăiere o singură foaie de tablă de 12 x 2 ml sau două foi tablă de
6 x 1.5 ml. Deşeurile din tablă se depozitează într-un container prevăzut la postul nr. 28 şi pot fi
recuperabile sau nerecuperabile;
- îndoirea; dacă există piese ce trebuiesc îndoite, există un abkant la postul nr.12;
- găurirea în comandă numerică a tablei prin ştanţare la postul nr.3. La acest utilaj
se pot da găuri în tablă de OL 37, cu grosimea de maxim 25 mm şi diametre de
până la ф 40. De multe ori, anumite repere, de exemplu tălpile stâlpilor, sunt
debitate ori mecanic la ghilotină, ori termic cu plasmă sau flacără oxi-gaz, ele
fiind prevăzute şi cu găuri. Pentru obţinerea acestor găuri cu o viteză de
producţie foarte mare, costuri scăzute, precizie şi calitate foarte bună, se
utilizează tehnologia de găurire prin ştanţare. Găurirea se poate executa şi termic
pe maşina de debitat în comandă numerică la postul nr.2, dar durează mai mult şi
scade şi timpul de utilizare al consumabilelor din capetele de tăiere ( prin
aprinderea şi stingerea arcului în mod mult mai des). Din aceste considerente se
utilizează tehnologia de găurire prin ştanţare;
- asamblarea: subansamblele din tablă debitate şi/sau găurite pot urma unul din
cele două trasee tehnologice:
- asamblarea la stâlpii executaţi din europrofile, la posturile de sudare
17,18,36,37,38;
- asamblarea la stâlpii executaţi din tablă, la posturile nr. 13,14,15,16;
- sudarea, care se face în funcţie de natura şi grosimea materialelor de sudat, tipul
construcţiei sudate, tipul semifabricatului folosit şi productivitatea dorită;
- vopsirea, care se face în scopul obţinerii unei protecţii anticorozive.
5.2.2. Fluxul tehnologic pentru o construţie sudată din profile mari. Obţinerea unei
construcţii sudate din profile mari presupune parcurgerea următoarelor operaţii
distincte:
- descărcarea şi depozitarea pe tipo-dimensiuni;
- debitarea şi găurirea mecanică la postul 6. Procentul uzual de pierderi este
cuprins între 10...15%. Dacă pierderile sunt mari (peste 30%), se recomandă ori
cuponarea stâlpilor ori confecţionarea acestora din tablă;
- depozitarea resturilor de profil, în vederea unei rectificări sau reciclări;
- sablarea la postul nr.4. În funcţie de performanţele utilajului şi de dimensiunile
geometrice ale profilului, se pot sabla simultan 1...6 profile, iar viteza de sablare
poate fi de aproximativ 1m/min. Gura de alimentare permite introducerea de
semifabricaţie cu dimensiunile 2000 x 600 mm.
- asamblarea şi sudarea. Subansamblele din profile împreună cu cele din tablă se
pot asambla şi suda la unul din posturile de sudare 17,18,36,37,38.
- vopsirea, în vederea obţinerii unei protecţii anticoroziune.
5.2.3. Fluxul tehnologic pentru o construcţie sudată din profile uşoare. Obţinerea de
construcţii sudate din profile uşoare presupune parcurgerea unui traseu mai scurt
însemnând că, în funcţie de dimensiuni si greutate, pot fi alese următoarelor
operaţii:
- sablarea, la postul nr.4;
- tăierea, la postul nr.10;
- sudarea la posturile nr.17,18,36,37,38;
- vopsirea, la postul nr.8;
Pentru realizarea acestor tipuri de construcţii sudate se foloseşte o mare cantitate de gaze
tehnice şi materiale auxiliare. Gazele tehnice utilizate în producţie sunt depozitate intr-un spatiu
special amenajat, postul nr.39. Ca dimensionare, necesarul lunar de butelii utilizate poate fi
următorul:
- oxigen, 12 – 20 baterii (o baterie conţine 12 tuburi);
- acetilenă, 20 – 24 tuburi;
- corgon,( amestec de gaze de protecţie Ar+CO2, necesar la sudarea în mediul
protector de gaze cu sârmă, procedeul MAG) 120 – 140 tuburi.
- aer comprimat, presiune 6 – 8 atm, debit necesar30...40 m 3/min. Pentru aer este
prevăzut la postul nr.40 o staţie de compresoare care va trebui să fie dotată cu un
compresor, recipient tampon de aer şi filtru de uscare a aerului.
Pentru efectuarea operaţiilor de asamblare şi de sudare vor fi utilizate echipamente sau
dispozitive specializate, respectiv:
- dispozitive de prindere, fixare şi poziţionare;
- echipamente de sudare MIG / MAG,( echipamente mobile de sudare cu sârmă în
mediu de gaz protector) posturile 13,14,15,17 şi 18;
- echipamente de sudare manuală SMEI,(echipamentele mobile de sudare cu
electrod învelit) la postul nr.50;
- echipament de sudare conectori Nelson, la postul nr.16;
- echipament de debitare – plasmă manuală, la postul nr.26;
- tractor de sudare pentru sudarea automată sub strat de flux, la postul nr. 18;
- instalaţie de sudare profile cu geometrie fixă sau variabilă, la postul nr.35;
- echipament de debitare tablă în comandă numerică cu plasmă şi flacără oxigaz,
la postul nr.2;
- echipament mobil pentru debitat cu flacără oxigaz;
- echipamente auxiliare: polizoare portabile cu acţionare electrică sau pneumatică,
maşini de găurit cu talpă magnetică prevăzute în tabelul 5.1. la poziţiile: 51, 53 şi
54;
Pentru efectuarea operaţiilor auxiliare de îndoire, găurire, debitare mecanică, hala de
producţie este dotată cu utilaje adecvate şi anume:
- presă abkant, la postul nr.12, ce poate îndoi table cu grosimea de maxim 8 mm
pe lungimea de 4 ml;
- foarfecă ghilotină la postul nr.9;
- maşină de găurit, la postul nr.25.
Podurile rulante cu comanda de la sol, prin cablu sau telecomandă radio, vor fi deservite de
către muncitori calificaţi corespunzători (instruiţi şi autorizaţi în acest scop).
5.3. Principalii poluanţi ce pot apărea în procesul tehnologic de sudare

Cercetările cuprinse în această lucrare au urmărit în primul rand impactul asupra
mediului a procedeelor de sudare, deoarece sudarea este principalul procedeu poluant în cadrul
unei intreprinderi de realizare produse în construcţie sudată.
Majoritatea procedeelor de sudare, prin modul de operare şi prin echipamentele
tehnologice folosite, au un impact major asupra mediului, iar poluarea nu este deloc neglijabilă.
Poluarea mediului în care se desfăşoară unul sau mai multe procedee de sudare, sau se realizează
o construcţie sudată este rezultatul următoarelor caracteristici ale procesului tehnologic de
sudare:
- necesită un agent energetic ce dezvoltă căldura necesară aducerii în stare topită, sau de
curgere plastică a suprafeţelor materialelor de sudat, aflate în contact, căldură ce se
degajă în mediul înconjurător într-un procentaj ridicat şi diferit în funcţie de
procedeul de sudare;
- necesită o serie de materiale, care prin topire dau naştere la o multitudine de reacţii
chimice, al căror rezultat este o mare cantitate de gaze, majoritatea nocive pentru
mediu, dacă depăşesc concentraţia maximă admisibilă;
- necesită echipamente tehnologice, care, prin construcţia şi funcţionarea lor utilizează
energie şi substanţe minerale sau organice şi care, în urma exploatării devin nocive
pentru mediul înconjurător (gaze protectoare, apă de răcire, uleiuri, substanţe de
ungere şi de protecţie etc.);
- necesită multe materiale auxiliare, fie pentru desfăşurarea procesului, fie pentru
realizarea îmbinării sudate, fie pentru modificările structurale dorite în îmbinarea
sudată, materiale care prin topire dau naştere la diferite reacţii chimice sau
accelerează anumite procese;
- procesul tehnologic de sudare are în componenţa sa o serie de operaţii auxiliare
puternic poluante ( debitări, pregătirea restului îmbinării, curăţarea, tratamentele
termice, încercările şi testările, protecţia anticorozivă etc.);
- unele îmbinări sudate pretenţioase necesită tratamente termince post-sudare sau
control cu radiaţii penetrante, care reprezintă o altă sursă importantă de poluare;
- în urma procesului tehnologic de sudare rezultă o serie de deşeuri, unele având un
impact diferit şi nedorit asupra mediului de lucru sau natural.
Principalii poluanţi ce apar în urma acestor procese tehnologice de sudare sunt:
- particulele/ microparticulele de diferite substanţe, cu dimensiuni de1...7µm sau cu
dimensiuni mai mici de 2 µm;
- particulele de metale grele: Cu, Sn, Mn, Si, Ni, Sb, V, Zn etc.;
- oxizii de carbon: CO, CO2, COx;
- oxizii de azot: NO, NO2, NOx;
- oxizii de sulf: SO2, SO3, SOx;
- hidrogenul sulfurat H2S,
- aerosolii acizi: Cl, F, SO4, NO3;
- ozonul troposferic: O3;
- compuşii organici volatili;
- hidrocarburile saturate, cloranţii, acetonele etc.;
- poluanţii organici persistenţi: tricloretan, tetracloretilen, triclorbenzen, xilen,
hidrocarburi aromatice etc.;
- prafurile;
- fumurile şi ceaţa;
- deşeurile solide (capete de electrozi, de sarme, bare, ţevi, profile)
- zgura.
În urma operaţiilor de sablare, curăţire, decapare, degresare şi vopsire apar următoarele
tipuri de poluanţi:
- particule şi microparticule
- oxizii: CO, CO2, COx, SO2, SO3, SOx, NO, NO2, NOx etc.;
- prafurile;
- aerosolii;
- ozonul troposferic;
- compuşii organici volatili;
- fumurile;
- poluanţi organici persistenţi;
- ceaţa etc.
În conlcuzie se poate spune că:
- organizaţia industrială reprezintă un colectiv de oameni care lucrează împreună
pentru realizarea unor obiective comune, în scopul obţinerii unor produse, destinate
unor clienţi;
- orice organizaţie interacţionează permanent cu mediul înconjurător prin
componentele sale: mediul pieţelor de desfacere şi al clienţilor; mediul tehnologic şi
tehnic; mediul furnizorilor; mediul concurenţial; mediul juridic; mediul economic;
mediul educaţional şi al resurselor umane; mediul socio-politico-cultural etc.;
- conceptul de producţie ecotehnologică presupune: mai puţine substanţe poluante
evacuate în mediu (aer, apă, sol); tehnologie fără deşeuri sau cu cât mai puţine
deşeuri; cerere mai scăzută de resurse naturale (materii prime, energie, apă);
- protejarea biosferei presupune realizarea a două strategii de bază: păstrarea emisiilor
şi evacuărilor anuale de deşeuri generate de activităţile organizaţiilor în limitele
standardelor de mediu; stabilizarea şi reducerea încărcăturii totale a poluanţilor de
importanţă regională şi locală;
- indicatorii cu care se operează pentru evaluarea intensităţii poluării sunt: calitatea şi
cantitatea de deşeuri poluante; cantitatea echivalentă de poluanţi; durata medie de
viaţă a poluanţilor;
- folosirea de structuri sudate a devenit din ce în ce mai pregnantă în ultimile două
decenii datorită avantajelor pe care acestea le au în comparaţie cu structurile obţinute
prin alte procedee tehnologice (turnare, deformare plastică etc.)
- principalii poluanţi ce apar în urma proceselor tehnologice de sudare de la S.C.
CONSUD S.A. sunt: particulele şi microparticulele de diferite metale şi aliaje feroase
sau neferoase; oxizii de carbon COx; oxizii de azot NOx; oxizii de sulf SOx;
hidrogenul sulfurat; aerosolii acizi; ozonul troposferic O 3; deşeurile solide (capete de
electrozi de sârme, bare, ţevi, profile, table) şi zgura;
- în urma operaţiilor de pregătire a rostului de sudare (curăţire, decapare, degresare,
sablare, aşchiere etc.) şi de vopsire pentru protecţia anticorozivă apar următoarele
categorii de poluanţi: particule şi microparticule; oxizi de tipul COx, NOx, SOx etc.;
prafuri; aerosoli acizi; ozon troposferic; fumuri; poluanţi organici persistenţi; aşchii
metalice şi nemetalice, ceaţă, ape reziduale etc.
5.4.1. Consideraţii generale

Determinarea şi analiza impactului asupra mediului a unui procedeu de sudare, prin care
se realizează o imbinare sudată, sau o structura sudată, sunt foarte greau de realizat deoarece, in
principal:
- impactul este diferit, funcţie de locul unde se face determinarea impactului. Fiind vorba
de mediul de lucru – locul unde îşi desfăşoară activitatea operatorul sudor, sau muncitorul
auxiliar, care execută operaţiile auxiliare sau splimentare sudării propriu-zise, şi mediul natural
– locul din zona de influenţă a întreprinderii de fabricare a construcţiilor sudate, aflat la o
anumită distanţa de locul unde se desfăşoară procesul de sudare.
- sunt foarte multe elemente de impact (prafuri, fumuri, micropulberi, pulberi, vapori,
aerosoli, gaze, micropulberi si pulberi de metale şi aliaje, compuşi organici volatili, ozon
troposferic, poluanţi organici persistenţi, suspensii minerale etc.), ce apar in timpul desfăşurării
unui process de sudare, care sunt uneori dificil de determinat, fie pentru că sunt in cantitati mici,
fie că sunt greu de detectat;
- sunt foarte mulţi factori ce influenţează un proces de sudare şi foarte multe variabile ale
procesului, începând de la natura materialelor de îmbinat şi terminand cu condiţiile de
încercare şi testare a structurii sudate;
- sunt foarte multe procedee de sudare, care diferă din punct de vedere al realizării unei
îmbinări sudate, nu numai din punct de vedere fenomenologic ci şi din punct de vedere
tehnologic;
- este greu de stabilit cu precizie ecuatia bilanţului de materiale, în vederea calcularii
indicelui de impact asupra mediului, deoarece nu există un echipament complex care să
poată determina toţi factorii de impact şi concentratia în care se gasesc acestia in timpul
desfasurarii procesului de sudare si după realizarea structurii sudate;
- relaţiile de calcul stabilite într-un caz, sunt greu de generalizat deoarece toţi parametrii
fizici, mecanici, chimici, electrici, tehnologici, biologici şi climatici, ce concură la
realizarea unei structure sudate, sunt intr-o dinamică de cele mai multe ori imprevizibilă.
De aceea, pentru o determinare şi o analiză cat mai concretă a impactului asupra mediului
a unui procedeu de sudare, s-a ales un echipament cât mai adecvat scopului propus şi s-a
construit un stand experimental original, care să prezinte, în final, o ecuaţie a bilantului de
materiale din proces, cât mai apropiată de realitate şi să aprecieze cât mai corect impactul asupra
mediului.
De asemenea, măsurătorile s-au efectuat folosind aceleaşi echipamente în aceleaşi situaţii
de măsurare, dar în zone diferite, astfel:
- măsurări ale impactului asupra mediului de lucru, facute chiar în zona de desfăşurare a
procedeului de sudare, acolo unde operatorul sudor îşi desfăşoară activitatea zilnică,
inclusiv procesul de respiraţie;
- măsurări ale impactului asupra mediului natural, făcut în şapte puncte diferite, aflate pe o
rază de 200m faţă de organiyaţia industrială de fabricare construcţii sudate (OIFCS), zona
în care se presupune că ajung toate substanţele poluante extrase din mediul de lucru, prin
procesul de exhaustare.
5.4.2. Echipamentul de detectare a gazelor rezultate în urma procesului de sudare

Echipamentul utilizat pentru detectarea gazelor ce rezulta în urma operaţiilor de sudare
este un echipament de analiză diferenţială ( fig. 5.3).
Fig. 5.3. Echipamentul de determinare a gazelor
Acest echipament este un analizor de gaze multifuncţional ce se bazează pe o serie de

senzori electrochimici şi permite determinarea şi măsurarea concentraţiei de gaze.
Acest echipament poate fi dotat cu 2…6 senzori ce pot determina diverse concentraţii de
gaze, dar ca şi elemente de bază toate analizoarele vin echipate cu senzori de O2 si CO
De exemplu, un analizor de acest tip, ce prezintă 3 senzori, unul de NO poate să
determine următoarele tipuri de gaze O2, CO, NO, CO2, NOx, H2S cu observaţia că primele trei
sunt determinate în mod direct, iar celelalte trei sunt calculate în mod direct de către analizator.
Aparatul este controlat de un microprocesor, prezintă un lcd şi o tastatură ce uşurează
utilizarea lui şi o memorie ce permine stocarea unui volum mare de informaţii.
Aparatul permite conectarea la un calculator şi preluarea informaţiilor în timp real.
Tipurile de gaze şi valorile maxime ce se pot determina cu acest aparat sunt indicate în
tabelul 5.2.
Tabelul 5.2. Tipurile de gaze si valorile maxime ce pot fi determinate cu analizorul folosit
Tip gaz Tip Celula Domeniu [ppm]
O2 2FO 0-20,9%
CO A3E/D 0-4000
CO 3F/D 0-20.000
CO 3M/F 0-10%
NO 3NF/F 0-5.000
NO2 3ND 0-1.000
SO2 3SF 0-5.000
H2S 3H 0-1.000
CL2 3CLH 0-250
H2 3HYT 0-2.000
HXCY Polistor 0-100%LEL
CO2 IR 0-20%
Configuraţia standard a aparatului permite următoarele:
 măsurarea concentraţiilor de gaze, în modul:
- masurate cu senzori NDIR : CO2, CH4 ;
- masurate cu senzori electrochimici : O2 ;
- gazele toxice masurate cu senzori electrochimici: CO, NO, NO2, SO2, H2S, H2.
 măsurarea altor parametrii, cum ar fi:
- temperatura gazelor şi temperature mediului ambiant;
- presiunea, cu o precizie de 1 Pa ;
- teste în conformitate cu Bacharach cu o pompă cu debitul de 1,62 l/min ;
- viteza curgerii (opţional) ;
- 8 „imputuri” analogice (2 curent, 2 tensiune, 2 termocuple, 2 thermistoare) ;
 Calculul impactului, prin determinarea:
- concentratiei de CO2
- masei absolute şi relative a emisiilor de diferite tipuri;
- parametrilor relevanţi ai procesului;
 Procesarea si modalitatea de prezentare a datelor, astfel:
- toate rezultatele afisate pe display;
- valori medii ale masuratorilor. (timpul: 10 sec ... 60min );
- prezentări grafice a tuturor valorilor masurate;
- capacitate de stocare de 1024, organizate în 10 „data banks” ;
- memorarea a peste 9 item-uri separate;
- definirea de catre utilizator a 9 „items-uri” ;
- capacitatea de stocare a 30 „reports” ;
- valorile măsurate pot fi stocate, indicate pe display sau printate direct de pe
aparat ;
- soft specializat pentru preluarea datelor pe PCPowerful PC ;
 Software, care permite:
- compatibilitatea internaţionala (limba, format de date) ;
- protecţia setărilor prin „parola” ;
- stabilirea valorii de „0” în mod automat la pornirea automată ;
- calibrarea O2/CO2 în timpul utilizării ;
- toţi parametri pot fi setaţi;
- 22 de parametri;
- 10 tipuri de parametri ce pot fi introdusi de catre utilizatori;
- verificarea continuă a aparatului însoţită, în caz de nereguli, de semnale
acustice;
 Capacităţi Hardware:
- reglarea electronică;
- ceas/calendar încorporate;
- imprimanta interna de 57 mm;
- baterii reâncarcabile;
- displey Big (70 x 60 mm);
- interfaţa RS-232C;
În tabelul 5.3. sunt date posibilităţile de măsurare ale aparatului de detectare a gazelor, cu
care s-au facut toate determinările şi în mediul de lucru şi în mediul natural.
Tabelul 5.3. Posibilităţile de masurare ale aparatului de detectare a gazelor
Timpul
Rezoluţia Limita de de
Parametru Metoda Intervale Acurateţe
display-ului detectare raspuns
(t90)
Gazele masurate în configuraţia standard
O2 – Sensor 0..25 % 0.01 % 0.20 % 0.20 % 45 s
concetraţia electrochimic
volumetrică
CO2 - Calculat în 0..25 % 0.01% 0.20 % 0.20 % 45 s
concetraţia funcţie de
volumetrică concentratia
volumetrică
de O2
CO – Sensor 0..20000 1 ppm ± 5 ppm sau 5 ppm 45 s
concentraţia electrochimic ppm 5 % rel.
volumetrică
COmg – Calculată în 0... 1 mg/Nm3 ± 10 mg/Nm3 10 45 s
concentraţia funcţie de sau 5 % rel. mg/Nm3
masică concentraţia
volumetrică
de CO
COrel – Calculată 0... 1 mg/Nm3 ± 10 mg/Nm3 10 45 s
concentraţia plecand de la sau 5 % rel. mg/Nm3
relativă la O2 volumetrică
CO and O2
Gaze masurate cu sensori opţionali IR
CO2 – NDIR sensor 0..25 % 0.01 % +/-3 % rel., 0.20 % 45 s
concentratia 0...100 sau 0,5 % abs.
volumetrică %
CH4 – NDIR sensor 0...5 % 0.01 % +/-3 % rel., 0.20 % 45 s
concentraţia 0...100 0.1 % sau 0,5 % abs.
volumetrică %
Gaze masurate cu senzori electrochimici
NO / NOx – Sensor 0..1000 1 ppm ±5 ppm sau 5 5 ppm 45 s
concentraţia electrochimic ppm % rel.
volumetrică
NOmg/NOxm Calculată în 0... 1 mg/Nm3 ±15 mg/Nm3 15 45 s
g – funcţie de sau 5 % rel. mg/Nm3
concentraţia concentraţia
masică volumetrică a
NO
NOrel / Calculata în 0... 1 mg/Nm3 ±15 mg/Nm3 15 45 s
NOxrel – functie de sau 5 % rel. mg/Nm3
concentraţia concentraţia
masică volumica de
relativă la O2 NO si O2
NO2 – Senzor 0..1000 1 ppm ±5 ppm sau 5 5 ppm 45 s
concentraţia electrochimic ppm % rel.
volumetrică
NO2rel – Calculata în 0... 1 mg/Nm3 ±15 mg/Nm3 15 45 s
concentraţia functie de sau 5 % rel. mg/Nm3
masica concentratia
relativă O2 volumetrică a
NO2 siO2
SO2 – Senzor 0..5000 1 ppm ±5 ppm sau 5 ppm 45 s
concentraţia electrochimic ppm 5 % rel.
volumetrică
SO2mg – Calculată în 0... 1 mg/Nm3 ±15 mg/Nm3 15mg/N 45 s
concentraţia funcţie de sau 5 % rel. m3
masică contentraţia
volumetrică a
SO2
SO2rel – Calculată în 0... 1 mg/Nm3 ±15 mg/Nm3 15 45 s
concentraţia funcţie de sau 5 % rel. mg/Nm3
relativă la O2 volumetrică a
SO2 si O2
Alte valori măsurate
Tgas – Termocupla - 1°C ± 2 °C sau 1.5 1 °C 30 s
temepratura 10..1000 % rel.
gazului °C
Tamb – Termistor - 1°C ± 1 °C 1 °C 30 s
temperatura 10..100°
ambiantă C
U1,U2 - 2 ADC - 0.01 V ±0.02 V 0.01 V 10 s
intrari externe 20...+20
V
I1,I2 - 2 intrari ADC - 0.01 mA ±0.02 mA 0.01 mA 10 s
externe 20...+20
mA
T1,T3 - 2 Termocuple 0...1600 1°C ±2 °C sau 1. 5 1 °C 10 s
intrari externe °C % rel.
T2,T4 - 2 Termistor - 1°C ±2 °C sau 1. 5 1 °C 10 s
intrari externe 20...100 % rel.
°C
Presiune punte DMS - 0.1Pa ±2 Pa sau 5 % 1 Pa 10 s
25hPa ... rel.
+25hPa
Viteza de Pitot tub 1...50 0.1 m/s 0.3 m/s sau 5 0.1 m/s 10 s
curgere m/s % rel.
(Optional)
Test fum Metoda 0..9 0.5 0.5 0.5
Bacharach
TI (CO/CO2- calculat 0...0.01 0.0001 5 % rel. 0 10 s
index Toxic)
Lambda – calculat 1..10 0.01 2 % rel. 0 10 s
numarul
aerului in
exces
Eta - eficienta calculat 0..120 % 0.1 % 2 % rel. 0% 10 s
Elementele componente ale circuitului de gaz sunt prezentate în figura 5.4.
Fig. 5.4. Elemente componente ale circuitului de gaz;

1 - termocupla; 2- mâner; 3 – element reţinere impurităţi; 4- filtru; 5,6 conexiuni aparat
Schema bloc a aparatului plus este prezenta în figura 5.5.
Fig. 5.5. Schema bloc a aparatului de detectare gaze rezultate la sudare
5.4.3. Echipamentele de sudare necesare realizării programului experimental
În funţie de tipul procedeului de sudare şi structura sudată ce se vrea realizată sunt

necesare echipamente de sudare, uneori total diferite, de aceea, în lucrarea de faţă se fac referiri
doar la cateva procedee de sudare. S.C. CONSUD S.A. fabrică o gamă largă de tipodimensiuni
de structuri sudate folosind în principal următoarele procedee de sudare: manuală cu arc electric
şi electrod învelit, automată sub strat de flux, în mediu protector de gaze, cu flacără
oxiacetilenică şi cu plasmă.
Pentru sudarea manuală cu electrod învelit sunt construite multe echipamente, cel mai
folosit în acest moment fiind generatorul BUFFALO 350i CC/CV.
BUFFALO 350i CC/CV este un generator multiprocedeu de tip ondulator în curent
continuu. Buffalo 350i CC/CV permite (împreuna cu elemente ajutătoare – pistoletul de sudare,
mecanismul de avans al sârmei etc.) folosirea urmatoarelor trei procedee de sudare: cu electrozi
inveliti, TIG si MIG.
Principalele caracteristici tehnice ale generatorului BUFFALO 350i CC/CV sunt
prezentate în tabelul 5.4.
Tabelul 5.4. Caracteristicile tehnice ale

generatorului BUFFALO 350
PRIMAR
Numar de faze / frecventa 3 - 50/60 Hz
Alimentare 400V+/-10%
Curent absorbit
la250A(100%) 20.6 A
la 300 A (60%) 25.7 A
la 350 A (35%) 28.5 A
Putere maxima 19.7KVA
SECUNDAR
Tensiune in gol 93V
Domeniu de reglare curent 5 - 350A
Durata Activa la (la s = 40°C)
100% 250A
60% 300A
35% 350A Fig. 5.6. Sursa BUFFALO 350
Indice de protectie IP23
Clasa de izolare H
Norme EN 60974-1
Vederea generală a generatorului de curent BUFFALO 350i CC/CV este dată în figura
5.6, iar panoul frontal de comandă şi control, în figura 5.7.
Alegerea procedeului de sudare se efectuează cu ajutorul selectorului (reperul 2) aflat în
partea din faţă a generatorului. Schimbarea selecţiei este întotdeauna confirmată de un mesaj
vizibil 2 secunde pe afisaj (reperul 5). Din motive de securitate, schimbarea procedeului de
sudare este interzisă când operaţia de sudare este în curs.
BUFFALO 350 i CC/CV permite utilizarea a 3 procedee de sudare: cu electrod invelit,
TIG şi MIG.
a
Explicaţii butoane:
1
Mufa conectare telecomandă (comandă la distanţă)
2
Potenţiometru de reglare a curentului sau tensiunii
3
Potenţiometru de reglare a dinamismului arcului (ARC FORCE)
4
Comutator Pornire/Oprire
5
Selector de procedeu (SMEI, TIG, MIG/MAG)
6
Afişaj
b
Fig. 5.7. Panoul frontal BUFALLO 350:
a – vedere generală; b – explicaţii butoane de comanda şi reglare
Pentru analiza impactului procedeului de sudare în mediu de gaz protector asupra

mediului s-a ales sursa de sudare MIG 4002 CW (fig. 5.8). Aceasta ofera o amorsare usoară a
arcului, precum şi o stabilitate foarte bună a acestuia. Cu ajutorul acesteia se pot suda toate
tipurile de materiale cu diferite grosimi, rezultând o calitate superioară a îmbinarii sudate.
Caracteristicile tehnice ale sursei de sudare folosite sunt prezentate în tabelul 5.5.
Sursa de sudare oferă o serie de avantaje operatorului sudor atât prin complexitatea
funcţiilor ajutătoare oferite de aceasta, cât şi prin interfaţa simplă de utilizare (fig. 5.9.).
Tabelul 5.5. Caracteristicile tehnice ale sursei de sudare

MIG 4002CW
MIG 4002CW
Alimentare sursă 400V/50Hz
Domeniul de reglare 16-400
MIG/MAG
Durata activă
la 60% , A/V 400/34
la 100% , A/V 310/30
Panta coborâre, ms 50-250
Curgere pre sudare, s 0,1-9,9
Linii sinergice presetate 15
Timp umplere crater final, 0-5
s
Curgere post sudare, 5 0,1-9,9
Fig. 5.8. Sursa de sudare MIG Clasa de protecţie, IP 23C
4002CW
Fig. 5.9. Panoul frontal de comanda al sursei MIG 4002 CW
Facilităţile panoului de comandă ale sursei MIG 4002 CW se prezintă în tabelul 5.6.
Tabelul 5.6. Facilitatile panoului de comandă ale sursei MIG 402 CW

Panou comanda MA 24
Setarea tensiunii
1
Setarea vitezei de avans a sârmei electrod şi a curentului
2
Afisaj
3
4 Alegerea procedeului de sudare: MIG/MAG sau SMEI
5 Setarea QSET , manuală , sau sinergică a procedeului de sudare
6 Selectarea optiunii de pornire uşoară a sârmei sau umplerea craterului de final
7 Selectarea modului de sudare: 2 taste sau 4 taste
8 Selectarea modului de comandă a sursei: de la panou , prin programele presetate

, sau de la telecomandă .
Reducerea tensiunii pe circuit
9
10 Prepurjarea gazului
11
Derulare sârma
Prezentarea parametrului indicat pe afisaj: tensiune, sinergie, QSET, intensitate,
12 viteza de avans a sârmei.
13 Setarea inductanţei sau a valorii timpului de scădere a curentului
Selectarea programului memorat
14
Tinând cont de valorile parametrilor regimurilor de sudare alese anterior şi necesari
realizării programului experimental, pistoletul de sudare MIG/MAG folosit este TBI 360 (fig.
5.10) cu caracteristicile tehnice prezentate în tabelul 5.7.
Tabelul 5.7. Caracteristicile tehnice

ale pistoletului de sudare TBI 360
Pistolet sudare TBI 360
Durata activa la
60% 350 A
CO2 335 A
Amestec
Dimensiune sârma, Φ1,0- Fig. 5.10. Vederea generală a pistoletului
mm Φ 1,2 pentru sudare MIG/MAG TBI 360
Majoritatea cusăturilor sudate efectuate pe construcţiile sudate de la S.C. CONSUD S.A.

sunt realizate automat sub strat de flux cu echipamentul A2 Multitrac – TFEA (fig. 5.11) ale
cărui caracteristici tehnice se prezintă în tabelul 5.8.
Fig. 5.11. Echipamentul de sudare sub strat de flux, model ESAB-LAF1250DC:

a- schema de principiu, b- vedere generală.
Tabelul 5.8. Caracteristicile tehnice ale echipamentului A2 Multitrac 20 A2TFEA.

A2 Multitrac A2TFE 1
SAF
DA 100% 800 A AC/DC
Dimensiunile sârmei:
sârmă lină , 0,4-4,0 mm
sârmă tubulară 1,6-4,0 mm
Viteza maximă a sârmei 0.2-9 m/min
Viteza de sudare 0,1-2,0 m/min
Momentul de rotaţie si de frânare al butucului 1.5Nm
Greutatea max. a sarmei 30kg
Greutatea (fara sârma) 47kg
Pentru tăierea şi sudarea diferitelor elemente folosite în construcţiile sudate se foloseşte

flacăra oxiacetilenică obţinută prin combinarea oxigenului cu acetilena aduse din depozitul
special amenajat al întreprinderii.
Un echipament de sudare cu flacără oxiacetilenică este prezentat în figura 5.12, care
sudează dupa schema de principiu din figura 5.13.
Fig. 5.12. Echipamentul de sudare manuală cu flacără oxiacetilenică, model SFO2000.

Fig. 5.13. Sudarea cu flacără oxiacetilenică:
a- schema de principiu; b- detalii în zona formării cusăturii sudate.
5.4.4. Standul experimental

In vederea determinarii cantitaţilor de gaze fumuri şi alte particule ce rezultă în urma
operaţiei de sudare în mediul de lucru s-a proiectat şi realizat un stand experimental original,
model SE-GF001 prezentat in figura 5.14.
Fig. 5.14. Vedere de ansamblu a standului experimental, model

SE-GF001 folosit la determinările experimentale
Standul este prevăzut cu o serie de elemente care să permită monitorizarea procesului de
sudare dar şi preluarea completa a substanţelor rezultate în urma operatiei de sudare, dupa cum
urmează :
- în partea superioară a fost prevăzut un orificiu pentru a putea fi introdusă „teaca”
aparatului de măsurat;
- în vederea monitorizarii arcului electric (în special a stabilităţii acestuia) de către
sudor s-a decupat din material o porţiune şi s-a înlocuit cu un geam special cu protecţie
împotriva radiaţiei luminoase emise de către arcul electric;
- spatiul de pozitionare a probelor supuse sudării;
- în vederea accesului materialului de adaos, port electrodului, pistoletului de sudare, şi
initierii procesului de sudare, în partea de jos, standul a fost prevazut cu un acces cu
dimensiunile de gabarit corespunzatoare. Aceasta zonă a fost etanşeizată în vederea reducerii
eventualelor scăpări de gaze sau fumuri.
Standul a fost proiectat pornind de la urmatoarele cerinţe: -material : oţel; -grosime : 5
mm; -cerinţa suplimentară: etanşeitate; -accesul la locul de sudare; -dimensiunile maxime ale
probelor de sudat: 750x300x50 mm; -greutatea maximă stand: 80 Kg; -volum predeterminat; -un
anumit grad de universalitate care să permită sudarea prin cele patru procedee de sudare
analizate.
5.5.Contribuţii privind metodica de stabilire a impactului asupra mediului de lucru

a procedeului de sudare. Relaţii de calcul utilizate.
Aprecierea impactului asupra mediului de lucru a procedeului de sudare se face în urma

determinării cantitaţii de substanţe eliminate în atmosferă sau pe sol şi care afectează în mod
diferit mediul inconjurător şi operatorii sudori sau auxiliari existenţi în acest spaţiu.
5.5.1 Cantitatile de gaze obtinute prin măsurare directă (O2, CO, NO, SO2).
Aparatul utilizat, permite ca, în cadrul masuratorilor, să se determine în mod direct
urmatorii parametri:
- temperatura gazelor, exprimată în o C;
- concentraţia CO , în ppm;
- concentraţia NO, în ppm;
- concentraţia SO 2, în ppm;
- concentraţia O 2, în %.
5.5.2. Calculul concentraţiei de CO2

Concentratia de CO2, exprimata în % vol, nu se poate obţine în mod direct dar poate fi
calculată cu o relaţie determinată. Analizatorul, având concentraţia de O2 şi valoarea maxima a
CO2, permite să se determine caracteristica pentru fiecare tip de gaz detectat (de exemplu, CO2)
folosind relaţia:
 O2  %  
CO2  CO2 max 1  meas  (5.1)
 20,95% 
în care: CO2 max şi O2 max reprezintă concentraţiile maxime corespunzătoare determinate de aparat.
5.5.3. Calculul concentratiei de NOx

Aparatul permite determinarea directă a concentraţiei de NO, în ppm.
Concomitent cu NO, gazele ce rezultă prin arderea diversilor combustibili, contin si
valori destul de ridicate de NOx (în special NO2).
Determinarea concentratiei de NOx se efectuează folosind o relaţie de forma:
NO ppm 
NO x  ppm  (5.2)
0,95
In situaţia în care, analizorul este prevazut cu sensor pentru determinarea conţinutului de
2 x
NO , cantitatea de NO se determină cu relaţia următoare.
NO x  ppm  NO  ppm  NO2  ppm (5.3)
5.5.4. Determinarea concentraţiei de CO nediluat
Aparatul permite determinarea directă a concentraţiei de CO, în ppm.

Pentru efectuarea calculului valorii de CO în gazele rezultate în mod independent de
excesul de aer notat cu COind, se utilizează relaţia de mai jos.
COind  CO   (5.4)
unde: CO este concentratia de CO;  - excesul de aer
5.5.5. Determinarea masei componentelor gazelor

Aparatul utilizat poate, de asemenea, să efectueze calculul de mase, exprimate în [mg/m 3]
pe baza concentraţiilor gazelor exprimate în [ppm], masa depinzând în aceeaşi masură de
presiune şi de temperatură.
Analizatorul folosit indică diferite valori, exprimate în mg/m3, denumite “absolute mass
concentration” şi “mass concentration relative to oxigen” şi permite:
- determinarea masei de CO, care se face cu relaţia de forma:
CO mg / m 3   CO ppm  ACO (5.5)
3
unde: CO [mg/m ] este masa absolută de CO ( condiţii standard); CO [ppm] - concentraţia
aboslută (din măsurătoare); A CO - factor de corecţie, ale cărui valori sunt date în tabelul 5.9.
Tabelul 5.9. Valorile factorului de corectie ACO, în conditii standard 1000Pa, 0 0C

Gaz  mg 
ACO   3 
 m  ppm 
CO 1,250
NO 1,340
SO2 2,860
NO2, NOx 2,056
H2S 1,520
H2 0,089
- determinarea masei de NOx (masa de NOx este calculată în mod direct de catre analizor
luându-se în calcul factorul NO2 );
- determinarea masei de COrel (concentraţia relativă stabilită pe baza conectraţiei de O2
în gaze) şi se face folosind o relaţie de forma:
20,95%  O2 ref
COrel  mg / m 3    CO mg / m 3  (5.6)
20,95%  O2 meas
în care : COrel este masa de CO in raport cu O2, exprimată în mg/m 3; O2ref - valoarea de referinta
a O2, în % vol;O2 - valoarea măsurată a O2, în % vol; 20,95% - valoarea O2 în aerul pur; CO -
valoarea măsurată a CO, în gazele de ardere, în mg/m3.
5.5.6. Definirea şi stabilirea coeficientului de poluare

Coeficientul de poluare Cp se poate stabili pe baza unei relaţii de calcul de forma:
Mtef
Cp  (5.7)
M ue
unde : Mtef este masa totală a materialelor de adaos şi auxiliare, în g; Mue – masa utilă, ce
formează efectiv cusătura sudată calculată cu relaţia:
M ue  Mt ef  M p (5.8)
unde: Mp este masa substanţelor poluante, care ajung în atmosfera sau pe sol calculată
cu relaţia .
M p  M paer  M ps (5.9)
unde: Mpaer este masa substantelor care polueaza aerul; Mps - masa substantelor care
polueaza solul.
Masa substanţelor care poluează aerul se calculeaza cu relaţia :
M paer  M m  M H  M CO  M NO  M NO  M H S  M an
2 2 2
(5.10)
în care: Mm este greutatea microparticoleleor cu dimensiuni mai mici de 5μm, care ramân
in aer sau care se depun după un timp indelungat intr-o anumita proporţie; M CO - masa CO,
emisă în atmosferă; MNO - masa NO, emisă în atmosferă; MNO2 - masa NO2 emisă în atmosferă;
MH2S- masa H2S emisă în atmosferă; MH2- masa H2, emisă în atmosferă; Man- masa altor substanţe
nedetectate emise în atmosferă.
Masa substanţelor care poluează solul Mps se calculează cu relaţia:
Mps=Mpp+Mmp (5.11)
în care: Mpp este masa particulelor ce ating solul; Mmp – masa microparticolelor ce ramân
în atmosferă şi se depun treptat;
În cazul sudării în mediu protector de gaz pentru determinarea coeficientului de poluare
Cp se va utiliza relaţia de mai jos, toate celelalte elemente fiind general valabile.
Mt ef  M G
Cp  (5.12)
M ue
unde: MG este masa de gaz protector consumată, exprimată în grame.
Se determină apoi indicatorul de calitate a mediului, în raport cu un poluant i, notat cu
Icmi, folosind relaţia:
CMAi  C efi
I cmi  [%] (5.13)
C max i  CMAi
în care: Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i; CMAi – concentraţia
maximă admisibilă în poluantul i; Cefi – concentraţia efectivă, la momentul determinarii sau
combinarii, în poluantul i; Cmax i – concentraţia maximă în poluantul i, ce conduce la degradarea
inevitabilă şi ireversibilă a mediului.
Se determină apoi indicatorul total de calitate a mediului, notat cu Icmt, folosind relaţia:
p
CMAi  Cefi
I cmt   [%] (5.14)
i 1 C max i  CMAi
în care: p este numărul de substanţe poluante luate în considerare.
5.5.7. Concluzii
În legătură cu echipamentul folosit şi matricea propusă pentru stabilirea impactului
asupra mediului se pot exprima următoarele concluzii:
- determinarea şi analiza impactului asupra mediului a unui procedeu de sudare, prin
care se realizează o construcţie sudată este foarte greau de realizat cu mare precizie,
necesitand aparatură adecvată şi o serie de standuri experimentale, corespunzatoare
cinematicii fiecarui procedeu de sudare analizat;
- impactul asupra mediului a proceselor de sudare este diferit, funcţie de locul unde se
face determinarea impactului, fiind vorba de mediul de lucru – locul unde îşi
desfăşoară activitatea operatorii sudori şi/sau muncitorii auxiliari, şi mediul natural –
locul din zona de influenţă a OIFCS, aflat la o anumită distanţă de locul unde se
desfăşoară relizarea construcţiei sudate;
- echipamentul utilizat la experimentări este un analizor de gaze multifuncţional, dotat
cu o serie de senzori electrochimici, ce permite determinarea diverselor tipuri de gaze
rezultate în procesul de sudare şi concentraţiile lor;
- în vederea determinării cantitaţilor de gaze şi fumuri ce rezultă în procesul de sudare
s-a proiectat şi realizat un stand experimental model SE-GF 001, care este prevăzut
cu o serie de elemente ce permit monitorizarea completă a procesului de sudare
precum şi prelucrarea completă a elementelor rezultate în procesul de sudare;
- standul experimental folosit permite determinarea: concentraţiilor volumetrice, pentru
O2, CO2, CO, CH4, NO, NO2, SO2; concentraţiillor masice, pentru CO, NO, NO2, SO2,
concentraţiei masice relative la O2, pentru CO, NO, NO2 şi SO2; determinarea
presiunii relative şi a vitezei de curgere a gazelor;
- pentru determinarea concentraţiei de NOx, COx si SOx s-au stabilit o serie de relaţii de
calcul, care au fost verificate experimental pe baza ecuaţiei de bilanţ de materiale;
- calculul coeficientului de poluare atmosferică ia în considerare greutatea de:
microparticule cu dimensiuni mai mici de 5µm; H2, CO, NO, NO2, H2S emise în
atmosfera dar şi a altor substanţe nedetectate;
- coeficientul de poluare al solului ia în considerare masa microparticolelor depuse pe
sol, al celor care rămân în atmosferă şi se depun treptat, dar şi resturile de electrozi,
prafurile şi particulele rezultate în urma procesului de pregatire a rostului de sudare şi
de curăţare, în vederea sudării;
- în vederea stabilirii impactului asupra mediului a unui anumit poluant i, se determină
indicatorul de calitate a mediului Icmi, datorat poluantului i şi indicatorul total de
calitate a mediului Icmt, datorat tuturor sustanţelor poluante ce se degajă în atmosferă
sau pe sol în urma procesului de sudare.
5.6. Contribuţii teoretice şi experimentale privind impactul asupra mediului de lucru

a unei organizaţii industriale de fabricare construcţii sudate, studiul de caz la S.C.
CONSUD S.A.

Pentru determinarea impactului procesului de sudare asupra mediului de lucru, respectiv
asupra operatorilor sudori şi asupra muncitorilor auxiliari s-a întocmit un program experimental,
care să analizeze principalele patru procedee de sudare folosite cel mai mult în tăierea şi sudarea
elementelor necesare realizării structurilor sudate.
De aceea, în continuare s-au făcut determinări pentru fiecare din cele patru procedee de
sudare, în aceleaşi situaţii de măsurare, pentru a face apoi o analiză comparativă din punct de
vedere al impactului asupra mediului de lucru al fiecărui procedeu de sudare.
5.6.2 Contribuţii privind evaluarea impactului asupra mediului de lucru a

procedeului de sudare manuală cu arc electric şi electrod învelit (SMEI)
Pentru evaluarea impactului produs de acest procedeu s-a întocmit un program
experimental care să fie aplicat şi la celelalte procedee de sudare analizate şi care să prezinte o
uşoară analiză separată a acestora.
Programul experimental cuprinde parcurgerea următoarelor etape:
- alegerea materialului de bază supus experimentelor. Materialul de bază pe care se vor
efectua depunerile cu parametrii tehnologici prestabiliţi a fost un oţel din clasa oţelurilor
nealiate de tipul S235JR.;
- stabilirea metodelor de curăţare, degresare şi decapare astfel încât suprafaţa pe care se
vor depune cordoanele de sudură să nu prezinte nici un fel de impurităţi;
- alegerea materialelor de adaos. Materialele de adaos au fost alese astfel încât să permită
o comparaţie cantitativă dar şi calitativă a rezultatelor obţinute;
- stabilirea temperaturii de calcinare a electrozilor şi a timpului de menţinere la această
temperatură. Această etapă prezintă importanţă din punctul de vedere al cantităţii de
hidrogen ce va fi introdus în îmbinarea sudată;
- stabilirea parametrilor principali ai tehnologiei de depunere prin sudare;
- analiza comparativă a rezultatelor obţinute.
În concordanţă cu cele propuse, s-au efectuat, luând în considerare recomandările firmei
producătoare a mărcii de electrod, următoarele;
- proiectarea şi realizare unui stand experimental cu ajutorul căruia procedura
experimentală să poată fi aplicată;
- execuţia depunerilor şi înregistrarea datelor cu ajutorul unui aparat specializat dublat de
utilizarea unui soft specializat cu respectarea condiţiilor prestabilite.
Programul experimental a fost conceput astfel încât eventualele soluţii sau rezultatele
obţinute să poată fi extinse în industrie fără ca această activitate să necesite retehnologizări sau
cheltuieli suplimentare din partea potenţialilor beneficiari.
5.6.2.1 Materialul de bază.

Materialul de bază pe care s-au depus cordoanele de sudură a fost oţelul de tipul S235JR,
ce poate fi livrat în intervalul de grosimi 4...100 mm şi este destinat realizării cazanelor şi
recipienţilor sub presiune pentru temperatură ambiantă şi ridicată. Se livrează conform NF EN
10028-2, în clasa de calitate 2b. Dimensiunile, abaterile limită şi condiţiile de formă sunt
conform standardului de produs şi sunt prezentate în tabelele 5.10 şi 5.11.
Tabelul 5.10. Compoziţia chimică a oţelului S235JR (pe proba de oţel lichid)
Denumire Simbolizare Nr. Compoziţia chimică
material standardizată standard C Mn Şi S P Alte elemente
[%] [%] [%] [%] [%] [%]
Oţel pentru Max. 1,40 max. max. max. N=0.09
cazane şi 0.17 0,30 0,04 0,045
recipienţi 5
sub presiune S235JR NF EN
10028-2
Observaţii - pentru oţelurile destinate cazanelor şi recipienţilor sub presiune se iau în
considerare urmatoarele:
- conţinutul elementelor reziduale : Cr, Ni, Cu, la această marcă S235JR, nu trebuie să
depăşească 0.30%, pentru fiecare element în parte, iar suma lor nu trebuie să depăşească
0.70%; conţinutul maxim de Nb nu trebuie să depăşească 0.01%, iar conţinutul maxim de
V, nu trebuie sa depăşească 0.03%
- conţinutul de As, nu trebuie să depăşească 0.080%
Abaterile limită faţă de compoziţia chimică, atunci când se efectuează verificarea
compoziţiei chimice pe produs, trebuie să se înscrie în valorile indicate în tabelul 5.11.
Tabelul 5.11. Abaterile limită faţă de compoziţia chimică

Elementul Conţinutul % Abateri limita
C 0.17  0.02
Si 0,30  0.05
Mn 1,40  0.05
P 0,045 +0.005
S 0,045 +0.005
N 0.09  0.005
Caracteristicile mecanice şi proprietăţile tehnologice ale materialului de bază sunt
indicate în tabelul 5.12 unde notaţiile sunt : -S= satisfăcătoare; -B= bună; -FB= foarte bună; -R P
0,2 – limita de curgere; -Rm – limita de rupere; -KCU – rezilienţa; -KV – tenacitatea.
Tabelul 5.12. Caracteristicile mecanice şi proprietăţile tehnologice ale oţelului S235JR

Caracteristici mecanice Proprietati tehnologice
[N/mm2]Rm
Material
[%]A5
(J)garantatăKV
sudabilitate
uzinabilitate
[daJ/cm2]KCU
deformabilitate
turnabilitate
RP 0,2
[N/mm2]
s 16  s  40
 16
S235JR 235 225 340-510 20 7 27 FB B B S

Energia de rupere KV se determina pe epruvete transversale,astfel:
- în cazul tablelor la care se fac încercări pe epruvete extrase din probe luate de la ambele
capete, KV trebuie sa nu difere cu mai mult de 70N/mm2 ;
-pentru tablele cu grosimea mai mica de 12 mm se determina energia de rupere KV300/7.5
sau KV300/5 pe epruvete cu lăţimea de 7.5 respectiv 5 mm. Valorile minime ale energiei de
rupere sunt indicate tabelul 5.13.
Tabelul 5.13. Valorile minime ale energiei de rupere KV

Energia de rupere Valoarea prescrisă Valoarea medie pe Valoarea minimă pe o epruveta
3 epruvete
KV 300/7.5 27 23 20
31 26 23
KV300/5 27 19 20
31 22 23
Temperaturile pentru deformarea plastică la cald ale acestei mărci de oţel sunt indicate în
tabelul 5.14.
Tabelul 5.14. Temperaturile pentru deformarea plastică la cald ale oţelului S235JR
Marca Deformare Normalizare Călire Revenire Detensionare
oţelului plastică la cald
S235JR 110-850 880-920 - - 530-580
5.6.2.2. Materialul de adaos. Materialul de adaos, aflat sub forma electrozilor înveliţi, a
fost ales astfel încât rezultatele obţinute să poată fi extrapolate şi la alte tipuri de electrozi.
În vederea efectuării experimentelor pentru determinarea tipurilor de substanţe şi gaze ce
rezultă prin arderea diferitelor tipuri de materiale de adaos a fost ales un număr de 14 tipuri de
electrozi. Compoziţiile chimice corespunzătoare acestora sunt indicate în tabelele 5.15…5.24.
Tabelul 5.15. Compoziţia chimica a electrodului Tabelul 5.16. Compoziţia chimică a

E7018 electrodului E 8018 G
Material Elemente chimice Material Elemente chimice
AWS 5.1 C max. Mn Şi AWS 5.5 C max. Mn Şi Ni
[%] [%] [%] [%] [%] [%] [%]
E7018 0.06 1,2 0,5 E 8018 G 0.06 1,4 0,4 0,9
Tabelul 5.17. Compoziţia chimică a Tabelul 5.18. Compoziţia chimică a electrodului E

electrodului E 7018 G 8018 B2
C max. Mn Şi AWS 5.5 C max. Mn Şi Mo Cr
AWS 5.5 Ni
[%] [%] [%] [%] [%] [%] [%] [%]
E 7018 G 0.06 1,2 0,4 0,8 E 8018 B2 .07 ,4 1,4
0,6 0,6
Tabelul 5.19. Compoziţia chimică a Tabelul 5.20. Compoziţia chimică a

electrodului E 7018 electrodului E309-16
AWS 5.1 C Mn Şi AWS 5.4 C Ni Cu Şi Mo Cr
[%] [%] [%] [% Mn [%] [%] [%] [%] [%]
E 7018 0.06 1,2 0,5 [%]
E309-16 <0,03 0,1 13,0 <0,2 0,5 <0,5 23,0
Tabelul 5.21. Compoziţia chimică a Tabelul 5.22. Compoziţia chimica a electrodului

electrodului E 51 54 B9 120 E-Fe-B2
Material Elemente Material Elemente chimice
chimice DIN 8573 C max. Mn Şi
DIN 1913 C max. Mn Şi [%] [%] [%]
[%] [%] [%] E-Fe-B2 0.07 1,0 0,5
E 51 54 B9 0.09 1,1 0,7
120
Tabelul 5.23. Compoziţia chimică a electrodului E-Fe-B2

Material Elemente chimice
AWS 5.4 C max. Mn Cr Ni Şi Mo Cu
[%] [%] [%] [%] [%] [%] [%]
E-Fe-B2 0,11 6,0 18,5 8,5 0,5 <0,5 <0,5
Tabelul 5.24. Compoziţia chimică a electrodului E10-UM-65-GR
Material Elemente chimice
DIN 8555 C Mn Mo Cr Şi V W
[%] [%] [%] [%] [%] [%] [%]
E10-UM-65-GR 5,8 1,50 6,0 21 1,90 1,2 2,5
5.6.2.3. Modul de operare şi parametri utilizaţi. În vederea realizării obiectivelor stabilite

prin tema tezei şi anume determinarea naturii şi cantităţilor de gaze ce rezultă la sudarea prin
aceste procedee, partea experimentală s-a canalizat în două direcţii de cercetare:
- depunerea cordoanelor şi înregistrarea datelor;
- cuantificarea rezultatelor şi elaborarea unor modele.
Experimentele au fost concepute având la bază tehnologiile şi tehnicile din industrie iar
rezultatele obţinute să poată fi un punct de plecare la elaborarea noilor tehnologii în cadrul cărora
principiul reducerii nivelului de poluare să aibă o importantă ridicată.
În acest sens, este absolut necesară stabilirea unor scheme logice şi a unor tabele centralizatoare
care să cuprindă totalitatea activităţilor necesare bunei desfăşurări a experimentelor.
În tabelul 5.25 sunt indicate etapele parcurse în cazul realizării experimentelor.
Pentru a stabili dependenţele dintre tipurile şi cantităţile de gaze şi parametrii regimurilor
de sudare au fost măsuraţi, în timpul experimentelor, parametrii: curentul de sudare, tensiunea
arcului şi timpul de sudare, iar după terminarea experimentelor - lungimea cordonului şi
greutatea metalului depus. Valoarea energiei liniare pentru fiecare din cele 42 de experimente
pentru sudarea manuală cu electrod învelit s-a determinat cu relaţia:.
UaIs
El   [kJ / cm] ( 5.15)
vs
unde: η este randamentul procedeului de sudare, în %; U a – tensiunea arcului, în V; Is –
intensitatea curentului de sudare, în A; vs – viteza de sudare, în cm/s.
Valorile obţinute sunt indicate în tabelul 5.26 în care s-au utilizat următoarele notaţii
simplificate: DEXT- diametrul peste învelişul electrodului; DVM - diametrul vergelei metalice;
CNVM- cantitatea de vergea metalica netopită; CNINV - cantitatea de înveliş netopită; GINV -
masa învelişului ; GVM - masa vergelei metalice; CDVM - cantitatea de vergea metalica
depusă; CDINV- cantitatea de înveliş depusă; B – Gros; B - Mediu – tipul de înveliş definit ca
raportul intre DEXT şi DVM.
Fig. 5.15. Standul experimental utilizat la determinarea substanțelor rezultate în urma

procesului de sudare
Standul experimental utilizat pentru determinarea substanţelor rezultate în procesul de

sudare şi pentru determinarea cantităţii din fiecare substanţă se prezintă în figura 5.15.
Cordoanele de sudură obţinut după sudare se prezintă în figura 5.16.
Valorile parametrilor regimurilor de sudare în cazul cordoanelor depuse se prezintă în
tabelul 5.26.
Tabelul 5.25. Etapizarea experimențelor

Nr. Etapa Denumire Parametrii Echipament Rezultate/ Obs.
Crt. regimului necesar Documente
1 Pregătire Curăţare componente - Flex, polizor cu Suprafaţă -
a de rugină, grăsimi, bandă, substanţe fără rugină,
experime etc. de curăţare grăsimi etc.
ntului
2 Calcinarea Tc=2550C Etuvă, cameră Eliminarea Menţinerea
electrozilor termografiere, umidităţii o perioadă
termometru, din electrozi îndelungată
creion termograf la aceasta
temperatură
poate
conduce la
deteriorarea
învelişului
3 Desfăşura Depunere strat 1 Is Sursă de sudare, Cordon Menţinerea
rea Ua electrozi, continuu electrozilor
experime Øe la
ntului temperatura
de calcinare.
Arc electric
neîntrerupt
4 Înregistrarea datelor GA 40 plus, soft
5.6.2.4. Rezultate obţinute. În condiţiile stabilite au fost făcute o serie de determinări

prezentate în tabelul 5.27.
Fig. 5.16. Probele obţinute după depunere prin procedeul SMEI.

Tabelul 5.26. Valorile parametrilor regimurilor de depunere în cazul sudarii manuale cu arc electric cu electrod învelit
DEXT DVM DEXT/DVM GVM GINV Parametrii
Nr. Tip [mm] [mm] [-] [g] [g] Is Ua lc t Vs El
crt. Denumire. înveliş [A] [V] [cm] [s] [cm/s] [kJ/cm]
1 8 4 60 17 11 25 0,44 1,85455
AWS 5.1
2 B- GROS 3,6 2 1,8 8 4 70 18 13 21 0,61905 1,62831
E7018
3 8 4 80 19 11,5 19 0,60526 2,00904
4 12 10 80 17 16 52 0,30769 3,536
AWS 5.1
5 B-GROS 4,2 2,5 1,68 12 10 90 18 15 54 0,27778 4,6656
E7018
6 12 10 100 19 14 49 0,28571 5,32
7 28 16 100 17 23,0 88 0,26136 5,20348
AWS 5.5 E
8 B-GROS 5,4 3,2 1,6875 28 16 120 19 15,0 71 0,21127 8,6336
8018G
9 28 16 145 20 15,0 67 0,22388 10,3627
10 18 6 75 17 18,0 65 0,27692 3,68333
AWS 5.5
11 B-GROS 4,7 2,5 1,88 18 6 93,0 19 15,0 57 0,26316 5,37168
E7018 G
12 18 6 110 20 15,0 50 0,3 5,86667
13 12 8 70 17 17,5 54 0,32407 2,9376
AWS 5.5 E
14 B-GROS 4,6 2,5 1,84 12 8 85 19 14,0 49 0,28571 4,522
8018
15 12 8 100 20 10,5 41 0,2561 6,24762
16 12 10 85 17 11,0 31 0,35484 3,25782
AWS 5.5
17 B-GROS 4,5 2,5 1,8 12 10 88 17 14,0 45 0,31111 3,84686
E8018 B2
18 12 10 90 18 10,0 33 0,30303 4,2768
19 44 26 140 19 30,0 65 0,46154 4,61067
AWS 5.1
20 B-GROS 7 4 1,75 44 26 170 20 27,0 74 0,36486 7,45481
E7018
21 44 26 200 21 30,2 55 0,54909 6,11921
22 22 10 140 19 15,1 45 0,33556 6,34172
AWS 5.1 E B-
23 4,9 3,25 1,50769 22 10 145 20 17,0 45 0,37778 6,14118
7048 MEDIU
24 22 10 150 21 16,0 44 0,36364 6,93
Tabelul 5.26. ( continuare)
DEXT DVM DEXT/DVM GVM GINV Parametrii
Nr. Tip [mm] [mm] [-] [g] [g] Is Ua lc t Vs El
crt. Denumire înveliş [A] [V] [cm] [s] [cm/s] [kJ/cm]
25 22 10 80 17 14,5 60 0,24167 4,50207
26 B- 22 10 90 18 17,3 53 0,32642 3,9704
27 AWS 5.4 E309-16 MEDIU 5,1 3,25 1,56923 22 10 100 19 13,0 50 0,26 5,84615
28 14 10 65 17 13,5 55 0,24545 3,60148
29 14 10 88,0 18 13,0 43 0,30233 4,19151
30 DIN 8573 E-Fe-B2 B-GROS 4,6 2 2,3 14 10 110 20 14,5 46 0,31522 5,58345
31 24 10 70 17 14,5 35 0,41429 2,29793
32 24 10 85 18 17,0 42 0,40476 3,024
33 AWS 5.4 E307-15 B-GROS 5,3 3,25 1,63077 24 10 100 20 18,0 40 0,45 3,55556
34 37 18 110 23 3,1 10 0,31 6,67
35 37 18 120 23 2,7 10 0,27 8,36
36 AWS 5.5 E8018-B2 B- GROS 5,8 3,25 1,78462 37 18 135 23 3,3 10 0,33 7,69
37 40 22 140 23 9,4 10 0,94 2,80
38 40 22 165 23 2,5 10 0,25 12,41
39 AWS 5.5 E8018-B2 B-GROS 6,5 4,00 1,625 40 22 190 23 3,8 10 0,38 9,40
40 34 64 160 23 1,7 10 0,17 17,69
41 34 64 175 23 2,1 10 0,21 15,67
42 E10-UM-65-GR B-GROS 9 4,00 2,25 34 64 190 23 2 10 0,2 17,86
Tabelul 5.27. Valorile masei efective Mtef, rezultată în cazul SMEI
Mtef [g]
GVM GINV CNVM CNINV CDVM CDINV
Nr. [g] [g] [g] [g] [g] [g]
crt. Denumire
1 8 4 2 1 6 3 12
2 8 4 1,23 0,51 6,77 3,49 12
3 AWS 5.1 E7018 8 4 1,34 0,54 6,66 3,46 12
4 12 10 1,9 0,64 10,1 9,36 22
5 12 10 2,5 1,3 9,5 8,7 22
6 AWS 5.1 E7018 12 10 2,3 1,3 9,7 8,7 22
7 28 16 5,3 2,2 22,7 13,8 44
8 28 16 7,6 3,7 20,4 12,3 44
9 AWS 5.5 E 8018G 28 16 8,6 3,4 19,4 12,6 44
10 18 6 3,2 1,3 14,8 4,7 24
11 18 6 2,5 1,5 15,5 4,5 24
12 AWS 5.5 E7018 G 18 6 3,4 2 14,6 4 24
13 12 8 3 1,7 9 6,3 20
14 12 8 3,4 1,9 8,6 6,1 20
15 AWS 5.5 12 8 2,7 1,5 9,3 6,5 20
16 12 10 4,5 2,7 7,5 7,3 22
17 12 10 2,8 0,7 9,2 9,3 22
18 E8018 B2 12 10 3,6 0,6 8,4 9,4 22
19 44 26 19,8 11,8 24,2 14,2 70
20 44 26 13,8 6 30,2 20 70
21 AWS 5.1 E7018 44 26 20,5 11,3 23,5 14,7 70
22 22 10 7,9 3,6 14,1 6,4 32
23 22 10 5,8 2,5 16,2 7,5 32
24 AWS 5.1 E 7048 22 10 7,1 2,7 14,9 7,3 32
25 22 10 7,8 2,6 14,2 7,4 32
26 22 10 5,5 2,3 16,5 7,7 32
27 AWS 5.4 E309-16 22 10 6 2,2 16 7,8 32
28 14 10 5,8 4,4 8,2 5,6 24
29 14 10 3,8 2,4 10,2 7,6 24
30 DIN 8573 E-Fe-B2 14 10 3,6 2,3 10,4 7,7 24
31 24 10 12,8 4,5 11,2 5,5 34
32 24 10 9,8 3,7 14,2 6,3 34
33 AWS 5.4 E307-15 24 10 9,4 3,9 14,6 6,1 34
34 37 18 18 9 19 9 28
35 37 18 16 9 21 9 30
36 AWS 5.5 E8018-B2 37 18 14 7 23 11 34
37 40 22 20 14 20 8 28
38 AWS 5.5 E8018-B2 40 22 12 12 28 10 38
Tabelul 5.27. (coninuare)

39 40 22 14 6 26 16 42
40 34 64 26 32 8 32 40
41 34 64 22 38 12 26 38
42 E10-UM-65-GR 34 64 20 36 14 28 42
Valorile şi natura gazelor rezultate prin depunerea cordoanelor de sudură şi preluate

„online” în timpul depunerilor prin sudare utilizând procedeul de sudare manual cu arc electric
cu electrod învelit, sunt prezentate în tabelul 5.28.
Tabelul 5.28. Valorile concentraţiei şi natura gazelor rezultate, în cazul SMEI
CO [ppm]
NO [ppm]
NO2[ppm]
NOx[ppm]
SO2 [ppm]
H2S [ppm]
H2 [ppm]
Nr.
crt. Denumire
1 40 35 0 35 1 0 11
2 43 73 0 73 2 1 25
3 AWS 5.1 E7018 73 28 0 28 0 0 14
4 84 29 1 29 0 1 14
5 69 39 0 39 0 0 29
6 AWS 5.1 E7018 42 90 0 90 0 0 37
7 61 28 0 28 1 0 14
8 51 18 0 18 2 0 6
9 AWS 5.5 E 8018G 82 73 0 73 0 0 37
10 79 26 0 26 0 0 13
11 96 20 0 20 0 0 13
12 AWS 5.5 E7018 G 103 30 0 30 0 0 23
13 66 23 0 23 0 0 14
14 78 26 0 26 1 0 11
15 AWS 5.5 89 32 0 32 0 0 17
16 103 37 0 37 0 0 16
17 116 42 0 42 1 0 16
18 E8018 B2 123 49 0 49 0 0 19
19 43 37 0 37 0 0 23
20 58 42 0 42 0 0 29
21 AWS 5.1 E7018 58 48 0 48 0 0 31
22 88 27 0 27 0 1 25
23 103 31 0 31 0 0 28
24 AWS 5.1 E 7048 108 37 0 37 0 0 34
25 55 22 0 22 0 0 18
26 64 28 0 28 0 0 21
27 AWS 5.4 E309-16 78 35 0 35 0 0 29
28 53 61 0 61 0 0 46
29 60 65 0 65 0 0 57
30 DIN 8573 E-Fe-B2 89 76 0 76 0 0 58

31 131 28 0 28 0 0 23
32 AWS 5.4 E307-15 149 39 0 39 0 1 28
33 160 46 0 46 0 0 33
34 80 9 1 9 1 4 1
35 90 10 1 10 1 5 3
36 AWS 5.5 E8018-B2 103 20 0 20 9 3 9
37 52 32 0 32 2 2 5
38 44 18 0 18 1 1 7
39 AWS 5.5 E8018-B2 57 7 1 7 1 1 11
40 110 38 2 38 3 6 6
41 141 20 1 20 1 6 7
42 E10-UM-65-GR 156 26 1 26 4 8 18
Valorile obţinute ale coeficientului de poluare C p, calculat cu relaţiile prezentate în

paragraful 5.5.6 sunt indicate în tabelul 5.29.
Tabelul 5.29. Valorile coeficientului de poluare Cp, rezultate în cazul depunerilor prin SMEI
Nr Mtef Mpaer Mpp Mmp Mps Mp Mue
Denum. Cp
crt [g] [g] [g] [g] [g] [g] [g]
1 12 1,29 5,00 1,00 6,00 7,29 4,71 2,55
2 12 2,29 3,74 2,26 6,00 8,29 3,71 3,23
3 AWS 5.1 E7018 12 1,51 3,88 0,12 4,00 5,51 6,49 1,85
4 22 1,66 6,54 1,46 8,00 9,66 12,34 1,78
5 22 1,85 7,80 2,20 10,00 11,85 10,15 2,17
6 AWS 5.1 E7018 22 2,73 8,60 0,40 9,00 11,73 10,27 2,14
7 44 1,39 13,50 4,50 18,00 19,39 24,61 1,79
8 44 1,00 19,30 0,70 20,00 21,00 23,00 1,91
9 AWS 5.5 E 8018G 44 2,79 18,00 6,00 24,00 26,79 17,21 2,56
10 24 1,52 8,50 1,50 10,00 11,52 12,48 1,92
11 24 1,57 7,00 0,00 7,00 8,57 15,43 1,56
12 AWS 5.5 E7018 G 24 1,96 10,40 2,60 13,00 14,96 9,04 2,65
13 20 1,33 8,70 4,30 13,00 14,33 5,67 3,53
14 20 1,50 10,30 0,70 11,00 12,50 7,50 2,67
15 AWS 5.5 20 1,79 10,20 1,80 12,00 13,79 6,21 3,22
16 22 2,03 11,20 0,80 12,00 14,03 7,97 2,76
17 22 2,29 7,50 2,50 10,00 12,29 9,71 2,26
18 E8018 B2 22 2,53 8,20 3,80 12,00 14,53 7,47 2,94
19 70 1,48 37,60 2,40 40,00 41,48 28,52 2,45
20 70 1,80 27,80 6,20 34,00 35,80 34,20 2,05
21 AWS 5.1 E7018 70 1,95 37,80 4,20 42,00 43,95 26,05 2,69
22 32 1,77 13,50 0,50 14,00 15,77 16,23 1,97
23 32 2,03 12,30 1,70 14,00 16,03 15,97 2,00
24 AWS 5.1 E 7048 32 2,28 11,80 2,20 14,00 16,28 15,72 2,04
25 32 1,23 15,40 0,60 16,00 17,23 14,77 2,17
26 32 1,49 13,80 0,20 14,00 15,49 16,51 1,94
27 AWS 5.4 E309-16 32 1,86 18,20 1,80 20,00 21,86 10,14 3,16
28 24 2,33 15,20 0,80 16,00 18,33 5,67 4,23
29 24 2,60 12,20 1,80 14,00 16,60 7,40 3,24
30 DIN 8573 E-Fe-B2 24 3,15 9,90 0,10 10,00 13,15 10,85 2,21
31 AWS 5.4 E307-15 34 2,21 19,30 2,70 22,00 24,21 9,79 3,47
32 34 2,70 19,50 2,50 22,00 24,70 9,30 3,65
33 34 2,91 19,30 0,70 20,00 22,91 11,09 3,07
34 28 1,11 10,00 0,89 10,89 12,00 16,00 1,75
35 30 1,26 11,00 0,74 11,74 13,00 17,00 1,76
36 AWS 5.5 E8018-B2 34 1,73 14,00 4,27 18,27 20,00 14,00 2,43
37 28 1,32 10,00 2,74 12,74 14,05 13,95 2,01
38 38 0,94 11,00 3,11 14,11 15,05 22,95 1,66
39 AWS 5.5 E8018-B2 42 0,90 12,00 3,05 15,05 15,95 26,05 1,61
40 40 2,14 10,00 5,86 15,86 18,00 22,00 1,82
41 38 2,12 8,00 3,88 11,88 14,00 24,00 1,58
42 E10-UM-65-GR 42 2,52 8,00 3,48 11,48 14,00 28,00 1,50
Pe baza valorilor obţinute au fost trasate o serie de dependenţe dintre parametri

procesului de sudare, natura gazelor rezultate şi cantitatea de gaze rezultate care ramân în mediul
de lucru, dependenţe de forma prezentată în figurile 5.17...5.20.
Variatia gazelor - E 8018G; 3,25 mm
160
140
120
100
Is [A]
80
60
40
20
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Gaze [ppm]
CO NO NOx SO2 H2
a
Variatia gazelor - E 8018G; 3,25 mm
12
10
8
El [kJ/cm]
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Gaze [ppm]
CO NO NOx SO2 H2
Fig. 5.17. Variaţia gazelor – E8018G; 3,25 mm: a – gaze funcţie de Is; b - gaze funcţie de El
Variatia gazelor E7018G;2,5 mm
120
23 30 103
100
13 20 96
80
13 26 79
Is [A ]
60
40
20
0
0 20 40 60 80 100 120
Gaze [ppm]
CO NO H2
a
Variatia gazelor E7018G;2,5 mm
6 23 30 103
13 20 96
5
E l [k J /c m ]
4
13 26 79
3
0
0 20 40 60 80 100 120
Gaze [ppm]
CO NO H2
b
Fig. 5.18. Variaţia gazelor – E7018G; 3,25 mm: a – gaze funcţie de Is; b - gaze funcţie de El
Variatia gazelor - E8018-B2; 4 mm
200
7 11 57
180
160 7 18 44
140 5 32 52
120
Is [A ]
100
80
60
40
20
0
0 10 20 30 40 50 60
Gaze [ppm]
CO NO H2
a
Variatia gazelor - E8018-B2; 4 mm
14
7 18 44
12
10
7 11 57
E l [k J /c m ]
4
5 32 52
2
0
0 10 20 30 40 50 60
Gaze [ppm]
CO NO H2
b
Fig. 5.19. Variaţia gazelor – E 8018-B2; 4 mm: a – gaze funcţie de Is; b - gaze funcţie de El
Variatia gazelor- E10-UM-65-Gr
195
190 4 18 26 156
185
180
Is [A]
175 1 7 20 146
170
165
160 36 38 110
155
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Gaze [ppm]
CO NO SO2 H2
a
Variatia gazelor- E10-UM-65-Gr
18
4 18 26 156
36 38 110
17,5
17
El [KJ/cm]]
16,5
16
1 7 20 146
15,5
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Gaze [ppm]
CO NO SO2 H2
b
Fig. 5.20. Variaţia gazelor – E10-UM-GR; 4 mm: a – gaze funcţie de Is; b - gaze funcţie de El
Dependenţele între valorile măsurate ale gazelor rezultate în urma topirii materialului de
adaos în funcţie de valoarea curentului şi energia lineara pentru toate cazurile experimentale sunt
indicate în figurile de mai jos (figurile 5.21 ... figurile 5.23) iar dependenţa coeficientului Mp, de
parametri regimului de sudare, în figurile 5.24 şi 5.25.
Fig. 5.21. Dependenţa Mue=f(Is) în cazul SMEI
Dependenta M
, Gpaer=f(Is)
Is [A]
250
200
150
100
50
0
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2 2,2 2,4 2,6 2,8 3 3,2 3,4
MGpaer [g]
Fig. 5.22. Dependenţa Mpaer=f(Is), în cazul SMEI

E7018; 2mm E7018; 2,5mm E 8018 G; 3,25mm
E 7018 G; 2,5mm E 8018; 2,5 mm E8018 B2; 2,5mm
E 7018; 4mm E7048; 3,25 E 309-16; 3,25
E-Fe-B2; 2 mm E307-15; 3,25mm E8018-B2; 3,25mm
E8018-B2; 4mm E10-UM-65-GR; 4 mm
Mpaer [g]
Fig. 5.23. Dependenţa Mpaer=f(El,) în cazul SMEI

Cp=f(Is)
Dependenta M
Is [A]
250
200
150
100
50
0
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2 2,2 2,4 2,6 2,8 3 3,2 3,4
Cp
M
Fig. 5.24. Dependenta Mp=f(Is), în cazul SMEI

E7018; 2mm E7018; 2,5mm E 8018 G; 3,25mm
E 7018 G; 2,5mm E 8018; 2,5 mm E8018 B2; 2,5mm
E 7018; 4mm E7048; 3,25 E 309-16; 3,25
E-Fe-B2; 2 mm E307-15; 3,25mm E8018-B2; 3,25mm
E8018-B2; 4mm E10-UM-65-GR; 4 mm
Dependenta M
Cp=f(El)
El [kJ/cm]
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2 2,2 2,4 2,6 2,8 3 3,2 3,4
Cp
Mp
Fig. 5.25. Dependenta Mp=f(El), în cazul SMEI

E7018; 2mm E7018; 2,5mm E 8018 G; 3,25mm
E 7018 G; 2,5mm E 8018; 2,5 mm E8018 B2; 2,5mm
E 7018; 4mm E7048; 3,25 mm E 309-16; 3,25
E-Fe-B2; 2 mm E307-15; 3,25mm E8018-B2; 3,25mm
E8018-B2; 4mm E10-UM-65-GR; 4 mm
Comparaţiile între valorile medii de gaze şi natura materialului de adaos se prezintă în
figurile 5.26...5.31.
137,3
51,0
91,0
143,7
65,7 67,3
Valori medii ale CO
99,7
Electrod
53,0
114,0
77,7
92,7
65,0 64,7
CO [ppm]
52,0
160,0
140,0
120,0
100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
Fig. 5.26. Comparaţie între valorile medii de CO, rezultate în cazul procedeului SMEI
Din analiza figurii 5.26. se poate observa că valoarea maximă a cantităţii de CO medie s-a
obţinut în cazul electrodului E307-15, şi este de 143,7 ppm, iar valoarea minimă de 51 ppm, în
cazul E8018-B2, valori ce sunt de aproximativ 3 ori mai mici decât valorile maxime. Se face
observaţia că electrodul E307-15 este un electrod cu destinaţia sudării otelurilor înalt aliate iar
electrodul E8018-B2 este un electrod cu înveliş basic, utilizat pe scară largă la realizarea
îmbinărilor puternic solicitate.
De reţinut este faptul că la utilizarea electrodului E10-UM-65-GR, destinat încărcărilor dure, valoarea
medie a CO a fost mai mică cu 6,3 ppm decât în cazul electrodului E307.
NO[ppm]
Fig. 5.27. Comparaţie între valorile medii de NO, rezultate în cazul procedeului SMEI
Din analiza figurii 5.27. se poate observa că valoarea maximă a cantităţii de NO medie s-a
obţinut în cazul electrodului E-Fe-B2, şi este de 67.3 ppm, iar valoarea minimă, de 13 ppm, în
cazul E8018-B2, valori ce sunt de aproximativ 5 ori mai mici decât valorile maxime.
Totodată se poate observa că următoarea valoare ridicată este obţinută în cazul depunerii
cu electrozi de tipul E7018, 52.7 ppm (un electrod utilizat pe scară foarte largă în industrie).
1,3
0,3
0,7
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Valori medii ale NO2
Electrod
0,3
NO2 [ppm]
0,0
1,4
1,2
1,0
0,8
0,6
0,4
0,2
0,0
Fig. 5.28. Comparaţie între valorile medii de NO2, rezultate în cazul procedeului SMEI
În privinţa emanaţiei de NO2 (fig. 5.28) s-a observat că, numai în cazul a 4 din cele 14
situaţii analizate au apărut indicaţii prind existenta acestui gaz: E7018; E8018-B2 diametrul
3,25mm, E8018-B2 diametrul 4mm şi E10-UM-65-GR diametrul 4 mm
Valoarea cea mai ridicată de 1,3 ppm s-a obţinut în cazul utilizării electrodului E10-UM-
65-GR, cu diametrul 4 mm.
2,7
1,3
3,7
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Valori medii ale SO2
Electrod
0,3 0,3
0,0
1,0
0,0
SO2 [ppm]
1,0
4,0
3,5
3,0
2,5
2,0
1,5
1,0
0,5
0,0
Fig. 5.29. Comparaţie între valorile medii de SO2, rezultate în cazul procedeului SMEI
În privinţa emanaţiei medii de SO2 (fig. 5.29) s-a observat că doar în cazul a 7 electrozi
din cei 14 analizaţi au apărut informaţii prind existenţa acestui gaz : E7018; E8018-G , E8018,
E8018-B2 şi E10-UM-65-GR .
Valoarea cea mai ridicată, de 3,7 ppm s-a obţinut în cazul utilizării electrodului E307-15,
diametrul 5,20 mm.
8 18 8G G 18 B2 18 48 16 B2 15 B2 B2 R
9- e- 07- 18- 18- 5-G
6,7
3 E-F E3 80 80 -6
5. 5. .5 E .5 E 5.5 5 E 5. 5.1 .4 73 .4 5 E 5 E -UM
1,3
5. WS S S 5 85 S 5 5. 5. 10
S E
4,0
0,3
AW
S
0,0 0,0
AW
A W W AW S A AW W IN W
Valori medii aleH2S
A
0
Electrod
E
0,3
0 70
D
8 70 E 80 E E
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
A
7
1
0 70 01 18 80
18
AW
5 S
H2S [ppm]
S
1,0 0,3 0,3
A
5
E
S
1
1
A
7
S
E
W
1
7,0
6,0
5,0
4,0
3,0
2,0
0,0
S
AW
Fig. 5.30. Comparaţie intre valorile medii de H2S rezultate, în cazul procedeului SMEI
Analizând variaţia medie a H2S, (fig. 5.30) valori medii, s-a putut observa că doar în
cazul a 7 electrozi au rezultat indicaţii privind existenţa acestui gaz după cum urmează:
- valori medii maxime : electrodul E10-UM-65-GR, cu valoarea de 6,7 ppm;
- valori medii minime : electrozii E7018; E7048; E307-15, cu valoarea de 0,33 ppm.
10,3
7,7
4,3
28,0
53,7
22,7
Valori medii ale H2
Electrod
27,7 29,0
17,0
14,0
16,3
19,0
26,7
H2 [ppm]
20,0 16,7
60,0
50,0
40,0
30,0
10,0
0,0
Fig. 5.31. Comparaţie între valorile medii de H2, rezultate în cazul SMEI
Din figura 5.31, se poate observa că la toate depunerile, indiferent de natura învelişului,
diametrul sau lungimea electrodului, analizorul a indicat prezenţa H2, după cum urmează:
- valori medii maxime : electrodul E-Fe-B2, valoarea de 53,7 ppm;
- valori medii minime: electrodul E8018-B2, valoarea de 4,3 ppm.
Natura gazelor emanate în atmosferă şi determinate cu analizorul, în cazul procedeului de
sudare SMEI se prezintă în tabelul 5.30.
Tabelul 5.30. Prezenta gazelor emanate în urma procesului de sudare SMEI
NO2
Nox
SO2
H2
NO
H2S
CO
Nr.
Denumire
crt.
1 DA DA NU DA DA NU DA
2 AWS 5.1 E7018 DA DA NU DA DA DA DA
3 DA DA NU DA NU NU DA
4 DA DA DA DA NU DA DA
5 AWS 5.1 E7018 DA DA NU DA NU NU DA
AWS 5.5 E
8018G
AWS 5.5 E7018
G
14 AWS 5.5 DA DA NU DA DA NU DA
17 E8018 B2 DA DA NU DA DA NU DA
20 AWS 5.1 E7018 DA DA NU DA NU NU DA
22 DA DA NU DA NU DA DA
23 AWS 5.1 E 7048 DA DA NU DA NU NU DA
AWS 5.4 E309-
16
DIN 8573 E-Fe-
B2
AWS 5.4 E307-
32 DA DA NU DA NU DA DA
15
34 DA DA DA DA DA DA DA
AWS 5.5 E8018-
B2
36 DA DA NU DA DA DA DA
AWS 5.5 E8018-
B2
41 E10-UM-65-GR DA DA DA DA DA DA DA
5.6.2.5. Prelucrarea datelor experimentale obţinute. Datele preluate cu ajutorul

echipamentului de măsurare şi centralizate în tabelele anterioare au fost prelucrate cu ajutorul
unui soft specializat denumit „STATISTICA”.
Acest soft permite stabilirea unor nomograme pe baza cărora se poate prestabili plecând
de la două date cunoscute, o a treia dată necunoscută.
Importanţa stabilirii unor astfel de nomograme derivă din necesitatea de a se cunoaşte
cantităţile de gaze ce rezultă în urma operaţiei de sudare şi coeficientul de poluare total, având la
bază valoarea energiei lineare, cantitatea de material depus, cantitatea de înveliş consumat şi
bilanţul material.
În figurile următoare (fig. 5.32...fig. 5.42) sunt indicate astfel de nomograme ce reprezintă
dependenţa dintre:
- energia lineară El, cantitatea de material de adaos depus CDVM, şi gazele ce rezultă la
sudare, CO, NO, H2, NO2, NOx, SO2, H2S;
- energia lineară El, cantitatea de material de înveliş depus CDINV, şi gazele ce rezultă la
sudare, CO, NO, H2, NO2, NOx, SO2, H2S;;
- energia lineară El, cantitatea de material de adaos depus CDVM, şi coeficientul de poluare
total Cp;
- energia lineară El, cantitatea de material de înveliş depus CDINV, şi coeficientul de
poluare total Cp;
- energia lineară El, cantitatea de material de adaos depus CDVM, şi cantitatea totală de
gaze ce poluează aerul Mpaer;
- energia lineară El, cantitatea de material de adaos depus CDVM, şi masa totală de
particule ce poluează mediul ambiant Mp;
Fig. 5.32. Nomograma pentru determinarea cantităţii de CO, funcţie de El şi CDVM

electrod E7018
Nomograma NO=f(El, CDVM) - cazul electrodului E7018
24
23.757
20 27.515
31.272
35.029
38.786
16 42.544
CDVM [g]
46.301
50.058
12 53.815
57.573
61.330
8 65.087
68.845
72.602
4 76.359
1 2 3 4 5 6 7 8 80.116
EL [kJ/cm]
Fig. 5.33. Nomograma pentru determinarea cantităţii de NO, funcţie de El şi CDVM

electrod E7018
Nomograma H2=f(El, CDINV) – cazul electrodului E7018
Fig. 5.34. Nomograma pentru determinarea cantităţii de H2, funcţie de El şi CDINV

electrod E7018
Nomograma H2=f(El, CDVM) - cazul electrodului E7018
24
9.882
11.765
20 13.647
15.529
17.412
16 19.294
CDVM [g]
21.176
23.059
12 24.941
26.824
28.706
8 30.588
32.471
34.353
4 36.235
1 2 3 4 5 6 7 8 38.118
EL [kJ/cm]
Fig. 5.35. Nomograma pentru determinarea cantităţii de H2, funcţie de El şi CDVM

electrod E7018
Nomograma Cp=f(El, CDVM) - cazul electrodului E7018
24
1.692
20 1.784
1.876
1.968
2.060
CDVM [g] 16 2.152
2.244
2.336
12 2.428
2.520
2.613
8 2.705
2.797
2.889
4 2.981
1 2 3 4 5 6 7 8 3.073
EL [kJ/cm]
Fig. 5.36. Nomograma pentru determinarea Cp, funcţie de El şi CDVM

electrod E7018
Nomograma Gpaer=f(El, CDVM) - cazul electrodului E7018

24
1.118
20 1.235
1.353
1.471
1.588
16 1.706
CDVM [g]
1.824
1.941
12 2.059
2.176
2.294
8 2.412
2.529
2.647
4 2.765
1 2 3 4 5 6 7 8 2.882
EL [kJ/cm]
Fig. 5.37. Nomograma pentru determinarea Mpaer, funcţie de El şi CDVM

electrod E7018
Nomograma Mp=f(Ml, CDVM) - cazul electrodului E7018
24
2.870
20 5.739
8.609
11.478
16 14.348
17.217
20.087
12 22.956
CDVM [g]
25.826
28.695
8 31.565
34.434
37.304
4 40.174
43.043
1 2 3 4 5 6 7 8 45.913
EL [kJ/cm]
Fig. 5.38. Nomograma pentru determinarea Mp, funcţie de El şi CDVM

electrod E7018
Nomograma CO=f(El, CDINV) – cazul electrodului E 7018
Fig. 5.39. Nomograma pentru determinarea cantităţii de CO, funcţie de El şi CDINV

electrod E7018
Nomograma NO=f(El, CDINV) – cazul electrodului E 7018
Fig. 5.40. Nomograma pentru determinarea cantităţii de NO, funcţie de El şi CDINV

electrod E7018
Nomograma H2=f(El, CDIVN) - cazul electrodului E7018
24
9.882
20 11.765
13.647
15.529
16
17.412
19.294
CDINV [g]
12 21.176
23.059
24.941
8 26.824
28.706
30.588
4 32.471
34.353
0 36.235
1 2 3 4 5 6 7 8 38.118
EL [kJ/cm]
Fig. 5.41. Nomograma pentru determinarea cantităţii de H2, funcţie de El şi CDINV
electrod E7018
Nomograma Cp=f(El, CDIVN) - cazul electrodului E7018
24
1.697
20 1.782
1.868
1.954
16
2.040
2.125
CDINV [g]
12 2.211
2.297
2.382
8 2.468
2.554
2.640
4 2.725
2.811
0 2.897
1 2 3 4 5 6 7 8 2.983
EL [kJ/cm]
Fig. 5.42. Nomograma pentru determinarea Cp, funcţie de El şi CDINV
electrod E7018
5.6.2.6. Aprecierea impactului asupra mediului a procesului de sudare manuală cu

electrod învelit (SMEI), dupa ecuaţia bilanţului de materiale. Ecuaţia bilanţului de materiale
în cazul procedeului de sudare manuală cu electrod învelit, are foma:
M el  M md  M pa  M ps  M pnd ( 5.16)
în care: Mel este masa electrodului învelit, folosit la sudare; M md - masa metalului sau aliajului
depus în cordonul de sudură şi se determină prin cântarire, folosind procedee speciale; M pa- masa
pierderilor în atmosferă şi include toate substanţele eliberate în procesul de sudare, si care rămân
în atmosferă, determinandu-se cu relaţia:
M pa  M CO  M CO2  M NO  M NO2  M NOx  M SO2  M SOx  M H 2 S  M H 2  M agn ( 5.17)
în care: MCO este masa de CO, degajată în atmosferă; M CO - masa de CO2, degajată în2
atmosferă; MNO – masa de NO, degajată în atmosferă; M NO2 - masa de NO2, degajată în
atmosteră; M NOx - masa altor oxizi de azot, degajaţi în atmosferă; M SO2 - masa de SO2, degajată
în atmosferă; MSox - masa de oxid de sulf degajată în atmosferă; M H 2 S - masa de H2S, degajată în
atmosferă; M H - masa de H2, degajată în atmosferă; Magn – masa altor gaze nedetectabile,
2
degajate în atmosferă şi care se poate calcula funcţie de natura procedeului, natura electrodului şi
materialelor de bază, cu relaţia:
M agn   0,01...0,05  M CO ( 5.18)
iar, Mps este masa pierderilor pe sol şi include toate substanţele depuse pe sol în urma pocesului
de sudare, şi care se calculează dupa relatia:
M ps  M cp  M mp  M ss  M pg ( 5.19)
unde: Mcp este masa capetelor de prindere a electrozilor, ce rămân în urma topirii electrodului;
Mmp – masa microparticulelor şi particulelor ce apar în urma pocesului de sudare şi se depun pe
sol; Mss – masa stropilor de metal ce sar din baia de sudură şi se depun pe sol; M pg – masa
pierderilor în zgură, care se determină prin cântărire.
În relaţia (5.16) mai apare şi Mpnd, care este masa altor substanţe nedetectabile, care închid
ecuaţia de bilanţ şi care se poate calcula cu relaţia:
M pnd   0,1...0,2    M pa  M ps  ( 5.20)
în funcţie de natura materialelor de adaos folosite, materialele de bază şi tipul procedeului de
sudare.
Folosind relaţiile de mai sus şi rezultate experimentale obţinute s-au constat urmatoarele:
- cel mai mare coeficient de poluare Cpmax=3,65, s-a obţinut în cazul utilizării următorilor
parametrii: Is=85A, Ua=18V;lc=17cm; t=42s; vs=0,40476 cm/s; El=3,024 kJ/cm, electrod
AWS 5,4 E307-15, cu învelis bazic B-gros, diametrul exterior DEXT=5,3mm şi diametrul
vergelei metalice DVM=3,25mm;
- cel mai mic coeficient de poluare Cpmin=1,50, s-a obţinut în cazul utilizării urmatorilor
parametrii: Is=190A; Ua=23V; lc=2,9cm; t=10s; vs=0,2 cm/s; El=17,86 kJ/cm; electrod E10-
UM-65-GR, cu învelis bazic B-gros, diametrul exterior DEXT=4,00mm şi diametrul
vergelei metalice DVM=2,25mm;
- cea mai mare concentraţie de oxid de carbon CO max=160ppm, s-a obţinut în cazul utilizării
următorului regim de sudare: Is=100A; Ua=20V; lc=18,0 cm; t=40s; vs=0,45 cm/s; El=3,555
kJ/cm; electrod AWS 5,4 E307-15, cu înveliş bazic B-gros, diametrul exterior DEXT=5,8
mm si diametrul vergelei metalice DVM=3,25mm;
- cea mai mica concentraţie de oxid de carbon CO min =43 ppm, s-a obţinut în cazul utilizării
următorilor parametrii: Is=140A; Ua=19V; lc=30,0 cm; t=65s; vs=0,46154 cm/s; El=4,61
kJ/cm; electrod AWS 5,1 E7018, cu învelis bazic B-gros, diametrul exterior DEXT=7,0 mm
şi diametrul vergelei metalice DVM=4,0 mm;
- cea mai mare concentratie de oxid de azot NOmax=90 ppm, s-a obţinut în cazul utilizării
următorilor parametrii: Is=100A; Ua=19V; le=14,0 cm; t=49s; vs=0,287 cm/s; El=5,32kJ/cm,
electrod AWS 5,1 E7018, cu învelis bazic B-gros, diametrul exterior DEXT=4,2 mm şi
diametrul vergelei metalice DVM=2,5 mm;
- cea mai mica concentraţie de oxid de azot NO min= 7 ppm, s-a obţinut în cazul utilizării
următorilor parametrii: Is=190A; Ua=23V; lc=3,8 cm; t=10s; vs=3,8 cm/s; El=940 kJ/cm,
electrod AWS 5,5 E8018-B2, cu învelis bazic B-gros, diametrul exterior DEXT=6,5 mm şi
diametrul vergelei metalice DVM=4,00 mm;
- cea mai mare cantitate de oxizi de azot NO xmax=90 ppm, s-a obţinut în cazul utilizării
următorilor parametrii: Is=100A; Ua=19V; lc=14,0 cm; t=49s; vs=0,2857 cm/s; El=5,32
kJ/cm, electrod AWS 5,1 E7018, cu învelis bazic B-gros, diametrul exterior Dext= 4,2 mm
şi diametrul vergelei metalice DVM=2,5 mm;
- au fost cazuri cand nu s-au depistat gazele NO2, SO2 si H2S, parametrii regimului de
sudare fiind destul de diferiţi.
5.6.3. Contribuţii teoretice şi experimentale privind impactul asupra mediului a

procedeului de sudare in mediu de gaze protectoare MIG/MAG/ST
Datele de intrare legate de materialul de bază şi de parcurgerea etapelor necesare

realizării experimentelor în cazul sudării în mediu de gaz protector MIG/MAG şi ST sunt alese
în aşa fel încat să permită determinarea comparativă a naturii gazelor ce apar şi a cantitaţilor de
gaze şi de microparticule/particule ce apar în urma aplicării procedeului de sudare.
În vederea unei analize pertinente şi comparative, au fost facute numeroase experimentări
parcurgându-se, urmatoarele etape:
- alegerea materialului de bază supus experimentelor. Materialul de bază pe care s-au
efectuat depunerile a fost un oţel din clasa oţelurilor inoxidabile, tipul 8TiCr170
- stabilirea metodelor de curăţare, degresare şi decapare astfel încât pe suprafaţa pe care se
vor depune cordoanele de sudură sa nu fie nici un fel de impurităţi;
- alegerea materialelor de adaos. Materialele de adaos au fost alese astfel încat să permită o
comparaţie cantitativă dar şi calitativă a rezultatelor obţinute;
- stabilirea parametrilor principali ai tehnologiei de depunere prin sudare;
- analiza comparativă a rezultatelor obţinute;
- determinarea coeficientului de poluare şi a indicatorului de calitate a mediului.
5.3.1. Materialul de bază

Materialul de bază pe care s-au depus cordoanele de sudură pentru experimentări a fost
oţelul 8TiCr170, un oţel inoxidabil feritic, ale carui caracteristici se prezintă în tabelele
5.31...5.36.
Tabelul 5.31. Corespondenţa standarde oţelul 8TiCr170
Tabelul 5.32. Compoziţia chimică a oţelul 8TiCr170
Tabelul 5.33. Caracteristici fizice ale oţelul 8TiCr170
Tabelul 5.34. Coeficienţii de dilatare termică a oţelul 8TiCr170
Tabelul 5.35. Caracteristicile mecanice ale oţelul 8TiCr170 la temperatura camerei
Tabelul 5.36. Tratamente termice aplicabile oţelului 8TiCr170

Deformabilitatea la rece (îndoirea, vălţuirea, ambutisarea) depinde în mare măsură de
grosimea materialului de bază. Tablele mai subţiri de 3 mm, având o structură policristalină mai
fină, sunt mai rezistente, se pot deforma la rece în condiţii mai bune, însă se va ţine cont de
direcţia de laminare (de exemplu, trebuie evitată îndoirea ascuţită paralelă cu direcţia de
laminare, raza de îndoire ≥ 2 x grosimea tablei).
Deoarece oţelurile feritice sunt fragile la rece, deformarea plastică trebuie executată cel
puţin la temperatura camerei. Stratul de oxizi sau culoarea suprafeţei care apare la tratamentul
termic sau la sudarea oţelurilor, influenţează rezistenţa la coroziune a materialului. De aceea
acestea se îndepărtează prin decapare chimică, rectificare sau sablare (cu nisipuri care nu conţin
fier). Pe parcursul prelucrărilor prin aşchiere se iau aceleaşi măsuri ca la oţelurile nealiate cu
rezistenţă asemănătoare. Aşchierea se face pe cât posibil cu scule din oţel rapid sau cu plăcuţe
dure. Se poate lustrui la luciu oglindă.
Acest tip de oţel inoxidabil se poate suda condiţionat prin puncte, sau cu arc electric prin
procedeele WIG, MIG. Preîncălzirea se face între 100-300 °C (numai la table mai groase de
3mm).
Electrozi de sudare utilizaţi:
- cu compoziţie asemănătoare: 1.4015, 1.4502,
- cu grad mai mare de aliere: 1.4316, 1.4551.
Tratamentul termic recomandat: în cazul sudării cu electrozi tip 1.4015 şi 1.4502 se face
la 700-800 °C, iar cu electrozi tip 1.4316 şi 1.4551 se face la 600 °C.
5.6.3.2. Materialul de adaos.În vederea efectuării experimentelor pentru determinarea

cantitaţilor şi tipurilor de gaze ce rezultă prin arderea diferitelor tipuri de materiale de adaos
folosite în cazul sudării în mediu de gaz protector au fost alese un număr de 6 tipuri de sârmă, 3
sârme pline si 3 tubulare .
Compoziţiile chimice corespunzătoare acestora sunt indicate în tabelele 5.37…5.42.
Tabelul 5.37. Compoziţia chimică a sârmei Tabelul 5.38. Compoziţia chimică a sârmei
ER70S-3 ER70S-6
AWS 5.18 C max. Mn Si AWS 5.18 C max. Mn Si
[%] [%] [%] [%] [%] [%]
ER70S-3 0.1 1,1 0,6 ER70S-6 0.09 1,53 0,92
Tabelul 5.39. Compoziţia chimică a sarmei Tabelul 5.40. Compoziţia chimică a sârmei
E71T-1M E71T-5M
AWS 5.20 C max. Mn Si AWS 5.18 C max. Mn Si
[%] [%] [%] [%] [%] [%]
E71T-1M 0.05 1,3 0,5 E71T-5M 0.07 1,4 0,6
Tabelul 5.41. Compoziţia chimică a sârmei Tabelul 5.42. Compoziţia chimică a sârmei
E70C-6M ER 80S-G
AWS 5.18 C max. Mn Si AWS 5.20 C max. Mn Si Mo
[%] [%] [%] [%] [%] [%] [%]
E70C-6M 0.06 1,5 0,6 ER 80S-G 0.1 1,1 0,7 0.5
5.6.3.3. Procedura experimentală şi parametrii utilizaţi. În vederea realizării
obiectivelor stabilite, legate de determinarea naturii şi cantităţilor de gaze ce rezultă la sudarea
prin aceste procedee, partea experimentală s-a canalizat în două direcţii de cercetare:
- depunerea cordoanelor şi înregistrarea datelor;
- cuantificarea rezultatelor şi elaborarea unor modele de interpretare.
Pentru a stabili dependenţele dintre tipurile şi cantităţile de gaze rezultate şi parametrii
regimurilor de sudare au fost măsuraţi, în timpul experimentelor, parametrii: curentul de sudare,
tensiunea arcului şi timpul de sudare. După terminarea experimentelor s-a determinat lungimea
cordonului, iar pe baza relaţiei de calcul a fost stabilită valoarea energiei liniare pentru fiecare
din cele 18 experimente pentru sudarea în mediu de gaz protector.
5.6.3.4. Rezultatele obţinute la sudarea în mediu de gaz protector. Rezultatele

experimentale obţinute, prin alegerea variabilă a unor parametrii ai procesului de sudare se
prezintă în tabelele 5.43...5.45.
Tabelul 5.43. Valorile parametrilor regimurilor de depunere în cazul sudării în mediu de gaz
protector
Nr Denumire Tip DVM CDVM Parametrii regimului de sudare
crt material invelis [mm] [g]
de adaos Is Ua lc t Vs El
[A] [V] [cm] [s] [cm/s] [kJ/cm]
1 48 148 21,2 39 60 0,49 5,7
AWS 5.18
2 R 1,2 44 182 22,8 28 60 0,47 8,0
E71T-1M
3 48 193 24,7 25 60 0,42 10,3
4 47 198 21,0 26 60 0,43 8,6
AWS 5.18
5 - 1,2 55 212 22,2 26 60 0,43 9,8
ER 70S-6
6 63 288 24,0 29 60 0,48 12,9
7 50 229 21,2 28 60 0,47 9,4
AWS 5.18
8 - 1,2 60 246 22,8 27 60 0,45 11,2
ER70S-3
9 68 265 24,7 36 60 0,60 9,8
10 AWS 5.18 47 150 21.3 40 60 0.67 4.3
11 E71T-5M B 1,2 49 180 23.0 30 60 0.50 7.5
12 49 195 24.5 26 60 0.43 9.9
13 47 200 21.5 28 60 0.47 8.3
AWS 5.18 Miez
14 1,2 59 210 22.5 26 60 0.43 9.8
E 70C-6M metalic
15 80 286 24.0 28 60 0.47 13.2
16 50 231 21.0 29 60 0.48 9.0
AWS 5.18
17 - 1,2 61 252 22.0 27 60 0.45 11.1
E80S-G
18 80 272 24.5 35 60 0.58 10.3
Tabelul 5.44. Valorile maselor gazelor, în cazul sudării în mediu de gaz protector
Gtef [g]
CO [ppm]
[ppm]H2S
NO [ppm]
NO2[ppm]
NOx[ppm]
SO2 [ppm]
H2 [ppm]
Nr Denumire
crt
1. 1293 1140 0 0 0 0 0 53
2. 1299 1215 0 0 0 0 0 53
3. 1296 516 0 0 0 0 1 8
4. ER 70S-6 1304 607 0 0 0 0 1 7
5. 1311 609 0 0 0 1 1 16
6. 1299 599 0 0 0 1 1 39
7. ER70S-3 1307 663 0 0 0 1 1 21
8. 1315 651 0 0 0 1 1 31
9. 1682 1087 0 0 0 0 0 52
10. E71T-5M 1296 1140 0 0 0 0 0 54
11. 1299 1215 0 0 0 0 0 54
12. 1297 516 0 0 0 0 1 5
13. E 70C-6M 1303 607 0 0 0 0 1 7
14. 1324 609 0 0 0 1 1 16
15. 1295 599 0 0 0 1 1 39
16. ER80S-G 1310 663 0 0 0 1 1 21
17. 1321 651 0 0 0 1 1 31
Tabelul 5.45. Valorile coeficientului de poluare Cp, în cazul sudării în mediu de gaz protector
Nr Tip Mpaer Mpp Mmp Mps Mp Mue
Denumire
crt invelis [g] [g] [g] [g] [g] [g] Cp
1. 12.00 6.60 0.60 7.20 19.20 1666.20 1.61
2. E71T-1M R 12.58 6.00 2.00 8.00 20.58 1272.42 1.24
3. 13.37 6.00 0.00 6.00 19.37 1279.63 1.26
4. 5.50 2.00 2.00 4.00 9.50 1286.50 1.21
5. ER 70S-6 - 6.48 2.50 2.50 5.00 11.48 1292.02 1.24
6. 6.61 3.00 3.00 6.00 12.61 1298.39 1.26
7. 6.74 2.00 2.00 4.00 10.74 1288.26 1.27
8. ER70S-3 - 7.23 4.00 4.00 8.00 15.23 1291.77 1.25
9. 7.21 4.00 4.00 8.00 15.21 1299.79 1.26
10. 12.34 12.00 3.00 15.00 27.34 1654.66 1.36
11. E71T-5M B 13.10 10.00 4.00 14.00 27.10 1268.90 1.48
12. 14.53 9.00 1.00 10.00 24.53 1274.47 1.32
13. 5.66 1.00 1.00 2.00 7.66 1289.34 1.27
14. E 70C-6M Metalic 6.73 7.00 7.00 14.00 20.73 1282.27 1.23
15. 6.96 7.00 7.00 14.00 20.96 1303.04 1.24
16. 6.83 6.00 6.00 12.00 18.83 1276.17 1.30
17. ER80S-G - 7.45 2.00 2.00 4.00 11.45 1298.55 1.33
18. 7.44 10.00 10.00 20.00 27.44 1293.56 1.28
5.6.3.5. Prelucrarea datelor obţinute în urma experimentelor. În baza valorilor

experimentale obţinute au fost trasate graficele reprezentând variaţia cantităţilor de gaze rezultate
la sudare, în funcţie de energia liniară, pentru toate cele 18 experimente de forma celor
prezentate în figurile 5.43…5.46.
Variatia gaze- E70C-6M
700
600
500
Gaze [ppm]
400
300
200
100
0
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0
El [kJ/cm]
CO H2 H2S
Fig. 5.43. Variaţia gazelor rezultate în urma sudării cu – ER 70C-6M
Variatia CO=f(El)
1400
1200
1000
CO [ppm]
800
600
400
200
0
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0
El [kJ/cm]
E71T-1M ER 70S-6 AWS5.18 ER70S-3 E71T-5M E70C-6M ER80S-G
Fig. 5.44. Dependenţa CO=f(El)

Variatia H2=f(El)
60
50
40
H2 [ppm]
30
20
10
0
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0
El [kJ/cm]
Fig. 5.45. Dependenţa H2=f(El)

Comparatii gaze rezultate - valori medii
1,400.00
1,200.00
Valoare gaz [ppm]

1,000.00
CO mediu
800.00 H2 mediu
600.00 H2S mediu
SO mediu
400.00
200.00
0.00
AWS 5.18
E71T-1M ER 70S-6 E71T-5M E 70C-6M ER80S-G
ER70S-3
CO mediu 1,147.33 577.33 637.67 1,208.00 600.00 652.67
H2 mediu 53.33 9.33 30.33 56.33 11.00 32.33
H2S mediu 0 1 1 0 1 1
SO mediu 0.00 0.33 1.00 0.00 0.33 1.00
Tip sarma
Fig. 5.46. Comparaţie valori gaze rezultate la sudarea în mediile de gaze protectoare.
Dependenţele dintre Mp, Mue, Mpaer şi El sunt indicate în figurile 5.47…5.49.
Variatia Cp=f(El)
Variaţia M
1.02400
1.02200
1.02000
1.01800
1.01600
Cp
1.01400
M
1.01200
1.01000
1.00800
1.00600
1.00400
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0
El [kJ/cm]
Fig. 5.47. Dependenţa Cp=f(El)

Variatia Gpaer=f(El)
Variaţia M
16.00
14.00
12.00
10.00
Gpaer [g]
8.00
M
6.00
4.00
2.00
0.00
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0
El [kJ/cm]
Fig. 5.48. Dependenţa Mpaer=f(El)

Variatia Gue=f(El)
Variaţia M
1800.00
1600.00
1400.00
1200.00
Gue [g] 1000.00
800.00
M
600.00
400.00
200.00
0.00
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0
El [kJ/cm]
Fig. 5.49. Dependenţa Gue=f(El)
În cazul depunerilor MAG cu sârma plină sau tubulară, nu au fost puse în evidenţă, cu
analizorul, existenţa gazelor de tipul NO si NO x, cu toate că, aparatul dispune de senzori pentru
punerea în evidenţă a acestora.
Datele preluate cu ajutorul echipamentului şi centralizate în tabelele anterioare au fost
prelucrate cu ajutorul unui soft specializat denumit „STATISTICA”.
Acest soft permite stabilirea unor nomograme pe baza cărora se poate prestabili, plecând
de la două date cunoscute, o a treia dată necunoscută.
Importanţa stabilirii unor astfel de nomograme derivă din necesitatea de a se cunoaşte
cantităţile de gaze ce rezultă în urma operaţiei de sudare, coeficientul de poluare total, având la
bază valoarea energiei lineare, cantitatea de material depus, cantitatea de înveliş consumat etc.
În figurile următoare (5.50...5.64) sunt indicate astfel de nomograme ce reprezintă
dependenţa dintre:
- energia lineară El, cantitatea de material de adaos depus CDVM, şi gazele ce rezultă la
sudare: CO, NO, H2, NO2, NOx, SO2, H2S;
- energia lineară El, cantitatea de material de adaos depus CDVM, şi coeficientul de poluare
total Cp;
- energia lineară El, cantitatea de material de adaos depus CDVM, şi cantitatea totală de
gaze ce poluează aerul Mpaer;
- energia lineară El, cantitatea de material de adaos depus CDVM, şi masa totală de
particule ce poluează mediul ambiant Mp;
Nomograma CO=f(El,CDVM) - cazul - E71T-1M

48.5
1070.354
47.5 1080.707
1091.060
1101.415
1111.770
46.5
1122.123
CDVM [g]
1132.477
1142.830
45.5 1153.185
1163.540
1173.893
44.5 1184.247
1194.600
1204.955
43.5 1215.310
5 6 7 8 9 10 11 1225.663
El [kj/cm]
Fig. 5.50. Nomograma pentru determinarea CO, funcţie de El şi CDVM pentru E71T-1M
Nomograma H2=f(El,CDVM) - cazul E71T-1M
48.5 51.941
52.082
52.224
47.5 52.365
52.506
52.647
46.5
52.788
CDVM [g]
52.929
45.5 53.071
53.212
53.353
44.5 53.494
53.635
53.776
43.5
5 6 7 8 9 10 11 53.918
54.059
El [kj/cm]
Fig. 5.51. Nomograma pentru determinarea H2, funcţie de El şi CDVM pentru E71T-1M
Nomograma Cp=f(El,CDVM) - cazul E71T-1M

48.5 1.011
1.012
1.012
47.5 1.012
1.013
46.5 1.013
1.013
CDVM [g]
1.014
45.5 1.014
1.015
1.015
44.5
1.015
1.016
43.5 1.016
5 6 7 8 9 10 11 1.016
1.017
El [kj/cm]
Fig. 5.52. Nomograma pentru determinarea Cp, funcţie de El şi CDVM, pentru E71T-1M
Nomograma Cpaer=f(El,CDVM) - E71T-1M

48.5 11.905
12.011
12.116
47.5 12.222
12.327
12.433
46.5
12.538
CDVM [g]
12.644
45.5 12.749
12.855
12.960
44.5 13.066
13.171
13.277
43.5
5 6 7 8 9 10 11 13.382
13.488
El [kj/cm]
Fig. 5.53. Nomograma pentru determinarea Mpaer, funcţie de El şi CDVM, pentru E71T-1M
Nomograma M
Fig. 5.54. Nomograma pentru determinarea Mp, funcţie de El şi CDVM, pentru E71T-1M
5.6.3.6. Aprecierea impactului asupra mediului a procedeului de sudare în mediu de

gaz protector, dupa ecuaţia bilanţului de materiale. Ecuaţia bilanţului de materiale, în cazul
procedeului de sudare în mediu de gaz protector MIG/MAG/ST, are forma:
Mel=Mmd+Mpa+Mps+Mgp+Mpnd (5.21)
în care: Mel este masa sârmei electrod folosită la sudare; Mmd – masa metalului sau aliajului
depus în cordonul de sudare, care se determină prin cântarire; M gp – masa gazului protector, care
se cunoaşte; Mpa – masa pierderilor în atmosferă care include toate substanţele eliberate în
procesul de sudare, şi care raman in atmosfera, determinandu-se cu relaţia:
Mpa=MCO+MCO2+MNO+MNO2+MNOX+MSO2+MH2S+MH2+Magn (5.22)
unde: MCO este masa de oxizi de carbon degajată în atmosferă; M CO2- masa de CO2, degajată în
atmosferă; MNO masa de NO, degajată în atmosferă; MNO2 masa de NO2, degajată în atmosferă;
MNOX- masa altor oxizi de azot, degajaţi în atmosferă; MSO2- masa de SO2, degajată în atmosferă;
MH2S- masa de H2S, degajată în atmosferă; MH2- masa de H2, degajată în atmosferă; Magn- masa
altor gaze nedetectabile, degajate în atmosferă şi care se poate calcula cu relaţia:
Magn=(0,005...0,008)MCO (5.23)
în funcţie de natura materialelor de bază şi de adaos, precum şi funcţie de gazul protector; M ps
– masa pierderilor pe sol şi include toate substanţele depuse pe sol în urma procesului de sudare,
şi care se calculeaza cu relaţia:
Mps=Mmp+Mss (5.24)
unde: Mmp este masa microparticulelor şi particulelor ce apar în urma procesului de sudare şi se
depun pe sol; Mss – masa stropilor de metal ce părăsesc baia de sudură şi se depun pe sol.
În relaţia (5.21) mai apare şi Mpnd, care este masa altor substanţe nedetectabile, care
închid ecuaţia de bilanţ şi care se poate calcula cu relaţia:
Mpnd=(0,06...0,09)(Mpa+Mps) (5.25)
în funcţie de natura materialelor de bază şi de adaos şi de tipul procedeului de sudare.
Folosind relaţiile de mai sus şi rezultatele experimentale obţinute, s-au constatat
urmatoarele:
- cel mai mare coeficient de poluare Cp max =1,81, s-a obtinut în cazul utilizării
următorilor parametrii : Is=148A; Ua=21V; t=60s; lc=39cm; vs=0,49cm/s; El=5,7
kJ/cm, electrod E715-1M, cu învelis rutilic, diametrul vergelei metalice DVM= 1,2
mm;
- cel mai mic coeficient de poluare Cp min=1,21, s-a obtinut în cazul folosirii următorilor
parametrii: Is=198A; Ua=21V; t=60s; lc=26cm; vs=0,43cm/s; El=8,6 kJ/cm, electrod
E705-6, fără învelis, diametrul vergelei metalice DVM= 1,2 mm;
- cea mai mare concentraţie de oxid de carbon COmax=1215 ppm, s-a obtinut în cazul
folosirii următorului regim de sudare: Is=193A; Ua=24,7V; t=60s; lc=25cm;
vs=0,42cm/s; El=10,3 kJ/cm, electrod E715-1M, cu învelis rutilic, diametrul vergelei
metalice DVM= 1,2 mm;
- cea mai mica concentraţie de oxid de carbon COmin=0,16 ppm, s-a obţinut în cazul
utilizării următorilor parametri ai regimului de sudare: Is=198A; Ua=21V; t=60s;
lc=26cm; vs=0,43cm/s; El=8,6 kJ/cm, electrod E705-6, fără învelis, diametrul vergelei
metalice DVM= 1,2 mm si cu electrod E70C-6M;
- cea mai mare cantitate de hidrogen H2 max = 56 ppm, s-a obţinut în cazul folosirii
următorilor parametrii ai regimului de sudare: Is=195A; Ua=24,5V; t=60s; lc=26cm;
vs=0,43cm/s; El=9,9 kJ/cm, electrod E715-5M, cu învelis bazic, diametrul vergelei
- cea mai mica concentratie de hidrogen H2 min = 5ppm, s-a obţinut în cazul folosirii
următorului regim de sudare: Is=200A; Ua=21,5V; t=60s; lc=26cm; vs=0,47cm/s;
El=8,3 kJ/cm, electrod E70C-6M, cu învelis bazic, diametrul vergelei metalice DVM=
1,2 mm;
- în majoritatea experimentărilor nu au fost detectate concentraţii de NO, NO2, NOx, SO2
si H2S;
- coeficientul de poluare este mult mai mic la acest procedeu decat la procedeul de
sudare manuală cu electrod învelit.
5.6.4. Contribuţii privind evaluarea impactului asupra mediului de lucru a

procedeului de sudare automată sub strat de flux (SAF)
Pentru determinarea impactului asupra mediului de lucru a procesului de sudare sub strat
de flux s-a realizat un program experimental care în final să permită optimizarea procesului de
sudare din punct de vedere al coeficientului de poluare şi care a cuprins etapele descrise în
continuare.
5.6.4.1. Materialul de bază. Materialul de bază pe care au fost depuse cordoanele de
sudură în anumite condiţii a fost un oţel carbon obişnui marca S235JR, ce poate fi livrat în gama
de grosimi 4...100mm.
Dimensiunile, adaosurile limită, condiţiile de formă şi caracteristicile sunt date în
tabelele 5.10, 5.11 şi 5.12. Sudabilitatea acestui oţel depinde aproape în exclusivitate de
conţinutul de carbon echivalent Ce, care se calculează cu relaţia:
% M o %(Cr  Mn  V ) Ni  Cu
%Ce  %C    (5.26)
6 5 115
Ca urmare, în cazul construcţiilor sudate de răspundere este necesară revenirea
conţinutului de carbon echivalent sub limita admisibilă (≤0.25%) şi eventual, aplicarea unor
tratamente termice anterioare sudării sau aplicate simultan cu desfăşurarea procesului de sudare
(preîncălzire), sau după sudare (detensionare).
5.6.4.2. Materialul de adaos. Materialul de adaos este sub forma de sârmă-electrod
elaborată în colaci, de diametre cuprinse intre 1.0 şi 12.5mm.
Mărcile de sârmă-electrod utilizate în experimentări se prezintă mai jos împreună cu
tipurile de fluxuri. Principalele proprietăţi necesare ale acesor tipuri de sârme-electrod se dau in
tabelul 5.46.
OK Autrod 12.10 – AWS 5.17 – EL 12, EN 756 S1
C [%] Si [%] Mn [%]
S1 0.09 <0.1 0.5
OK Autrod 12.20 – AWS 5.17 – EM 12, EN 756 S2

C [%] Si [%] Mn [%]
S2 0.1 <0.1 1.0
OK Autrod 12.30 –EN 756 S3
C [%] Si [%] Mn [%]
S3 0.1 0.1 1.6
OK Autrod 12.32 – AWS 5.17 – EM 12K, EN 756 S3Si

C [%] Si [%] Mn [%]
S3Si 0.12 0.3 1.7
OK Autrod 12.40 – AWS 5.17 – EH 14, EN 756 S4

C [%] Si [%] Mn [%]
S4 0.12 0.08 1.9
OK Flux 10.30 – Bazic – EN 760: SA Z1 65 AC

Densitate [kg/dm3] Index bazicitate
SA Z1 65 AC 1.1 1.8
OK Flux 10.40 – Acid – EN 760: SF MS 1 88 AC

Densitate [kg/dm3] Index bazicitate
SF MS 1 88 AC 1.5 0.7
S-a folosit un flux bazic aglomerat destinat sudării pe e o singură parte pentru oţeluri slab
aliate si pentru oţeluri de înaltă rezistenţă utilizat în combinaţie cu sârmă nealiată sau slab aliată.
Fluxul oferă avantajul utilizării unor curenţi mari de sudare. Conţinutul de pulbere de fier
de aproximativ 35% contribuie la rata mare de depunere a acestuia. Pentru grosimi de material
de bază mai mari de 25 mm se poate folosi sudarea cu 3 sârme asigurând umplerea rostului dintr-
o singură trecere.
Fluxul acid se foloseşte în combinaţie cu sârmă nealiată sau slab aliată. Se utilizează la
îmbinări sudate cap la cap realizate dintr-o singură trecere sau din mai multe treceri, rezultând o
rezistenţă la rupere medie a îmbinării sudate precum şi o energie de rupere acceptată la minim
-200C. Este un flux silicato-manganos cu posibilitatea de sudare în curent continuu sau alternativ.
Tabelul 5.46. Principalele propietăţi mecanice ale sârmei-electrod

Material Proprietăţi
Rp0,2 Rm Charpy V
2 2 0
[N/mm ] [N/mm ] [ C] [J]
SA Z1 65 AC 540 650 0 50
S1
SF MS 1 88 AC 370 460 0 60
SA Z1 65 AC 560 670 0 55
S2
SF MS 1 88 AC 395 500 0 65
SA Z1 65 AC 590 680 0 55
S3
SF MS 1 88 AC 400 520 0 60
SA Z1 65 AC 540 670 0 40
S3Si
SF MS 1 88 AC 360 500 0 45
SA Z1 65 AC 560 670 0 50
S4
SF MS 1 88 AC 440 550 0 60
5.6.4.3. Parametrii regimului de sudare şi rezultatele obţinute. Parametrii regimului

de sudare folosit la depunerea diferitelor cordoane de sudură se prezintă în tabelul 5.47, iar
natura gazelor se prezintă în tabelul 5.48.
Determinarea coeficientului de poluare Cp şi stabilirea impactului asupra mediului sunt
cuprinse în tabelul 5.49.
Variaţia conţinutului de gaze şi natura gazelor rezultată, în funcţie de parametrii
regimului de sudare se prezintă în nomograme de forma celor prezentate în figurile 5.51...5.61
(extrase).
Tabelul 5.47. Parametrii regimului de sudare SAF

DVM GVM MF Parametrii
Nr crt Denum. [mm] [g] [g] Is Ua lc t Vs El
[A] [V] [cm] [s] [cm/s] [kJ/cm]
1 482 337.4 400 26 72 60 1.2 6.933
2 S1+SA Z1 65 AC 4 482 482 500 30 72 60 1.2 10
3 482 626.6 600 34 72 60 1.2 13.6
4 482 337.4 400 26 72 60 1.2 6.933
5 S1+SF MS 1 88 AC 4 482 482 500 30 72 60 1.2 10
6 482 626.6 600 34 72 60 1.2 13.6
7 482 337.4 400 26 72 60 1.2 6.933
8 S2+SA Z1 65 AC 4 482 482 500 30 72 60 1.2 10
9 482 626.6 600 34 72 60 1.2 13.6
10 482 337.4 400 26 72 60 1.2 6.933
11 S2+SF MS 1 88 AC 4 482 482 500 30 72 60 1.2 10
12 482 626.6 600 34 72 60 1.2 13.6
13 482 337.4 400 26 72 60 1.2 6.933
14 S3+SA Z1 65 AC 4 482 482 500 30 72 60 1.2 10
15 482 626.6 600 34 72 60 1.2 13.6
16 482 337.4 400 26 72 60 1.2 6.933
17 S3+SF MS 1 88 AC 4 482 482 500 30 72 60 1.2 10
18 482 626.6 600 34 72 60 1.2 13.6
19 482 337.4 400 26 72 60 1.2 6.933
20 S3Si+SA Z1 65 AC 4 482 482 500 30 72 60 1.2 10
21 482 626.6 600 34 72 60 1.2 13.6
22 482 337.4 400 26 72 60 1.2 6.933
23 S3Si+SF MS 1 88 AC 4 482 482 500 30 72 60 1.2 10
24 482 626.6 600 34 72 60 1.2 13.6
25 482 337.4 400 26 72 60 1.2 6.933
26 S4+SA Z1 65 AC 4 482 482 500 30 72 60 1.2 10
27 482 626.6 600 34 72 60 1.2 13.6
28 482 337.4 400 26 72 60 1.2 6.933
29 S4+SF MS 1 88 AC 4 482 482 500 30 72 60 1.2 10
30 482 626.6 600 34 72 60 1.2 13.6
Tabelul 5.48. Natura şi concentraţia gazelor rezultate la procedeul SAF
CO NO NOx SO2 H2S H2
Nr crt Denumire
[ppm] [ppm] [ppm] [ppm] [ppm] [ppm]
1 127 76 76 3 2 22
2 S1+SA Z1 65 AC 130 89 89 4 4 29
3 183 93 93 3 5 34
4 99 88 88 0 3 16
5 S1+SF MS 1 88 AC 103 92 92 2 6 27
6 134 99 99 3 7 37
7 134 57 57 1 0 14
8 S2+SA Z1 65 AC 176 87 87 2 0 27
9 185 95 95 4 0 37
10 166 49 49 0 1 19
11 S2+SF MS 1 88 AC 190 76 76 0 3 22
12 199 87 87 0 5 33
13 99 56 56 2 2 19
14 S3+SA Z1 65 AC 136 69 69 1 3 25
15 156 84 84 4 4 34
16 125 83 83 0 0 20
17 S3+SF MS 1 88 AC 156 88 88 1 0 20
18 187 97 97 0 0 31
19 113 76 76 0 2 33
20 S3Si+SA Z1 65 AC 145 88 88 0 2 37
21 176 94 94 0 2 40
22 125 63 63 0 4 41
23 S3Si+SF MS 1 88 AC 167 75 75 0 5 45
24 190 86 86 0 7 49
25 88 91 91 0 0 25
26 S4+SA Z1 65 AC 103 99 99 0 0 29
27 119 102 102 0 0 32
28 101 79 79 0 4 41
29 S4+SF MS 1 88 AC 131 83 83 0 7 47
30 157 98 98 0 9 59
Tabelul 5.49. Valorile coeficientului de poluare rezultat la procedeul SAF

Nr Mpaer Mpp Mm Mps Mp Muef
Denumire Cp
crt [g] [g] p [g] [g] [g] [g]
3.2239648 190 0 190 193.2 626.17603 1.3086
1 6 2 5
3.6348623 297 0 297 300.6 663.36513 1.4532
2 4 3 8
4.3302273 395 0 395 399.3 709.26977 1.563
3 S1+SA Z1 65 AC 1 3 3
S1+SF MS 1 88 AC 3.0975348 185 0 185 188.1 631.30246 1.298
4 7 5
3.3925381 220 0 220 223.3 740.60746 1.3016
5 9 9 2
6 3.9930806 387 0 387 390.9 717.60691 1.5449
6 9 9
2.7709240 187 0 187 189.7 629.62907 1.3014
7 5 7 6
3.9930806 276 0 276 279.9 684.00691 1.4093
8 6 9 9
4.3829064 379 0 379 383.3 725.21709 1.5286
9 S2+SA Z1 65 AC 8 8 4
2.9921765 220 0 220 222.9 596.40782 1.3739
10 4 9 3
3.8666506 313 0 313 316.8 647.13334 1.4896
11 7 7 9
4.3302273 406 0 406 410.3 698.26977 1.5876
12 S2+SF MS 1 88 AC 1 3 3
2.4653848 193 0 193 195.4 623.93461 1.3133
13 9 7 5
3.1923573 303 0 303 306.1 657.80764 1.4655
14 6 9 3
3.8561148 398 0 398 401.8 706.74388 1.5686
15 S3+SA Z1 65 AC 4 6 5
3.2766440 205 0 205 208.2 611.12335 1.3408
16 3 8 6
3.7191490 197 0 197 200.7 763.28085 1.263
17 1 2 1
4.3407631 391 0 391 395.3 713.25923 1.5543
18 S3+SF MS 1 88 AC 5 4 7
3.1607498 213 0 213 216.1 603.23925 1.3583
19 6 6
3.7928998 302 0 302 305.7 658.2071 1.4646
20 4 9
4.2775481 401 0 401 405.2 703.32245 1.5762
21 S3Si+SA Z1 65 AC 5 8 2
3.1186065 183 0 183 186.1 633.28139 1.2939
22 3 2 3
3.8666506 295 0 295 298.8 665.13334 1.4493
23 7 7 9
S3Si+SF MS 1 88 4.4039781 387 0 387 391.4 717.19602 1.5457
24 AC 4 2
3.1080707 178 0 178 181.1 638.29192 1.2837
25 1 9
3.4768248 289 0 289 292.4 671.52317 1.4355
26 5 8 5
3.7402206 382 0 382 385.7 722.85977 1.5336
27 S4+SA Z1 65 AC 7 4 9
3.2028932 176 0 176 179.2 640.19710 1.2799
28 7
3.6980773 297 0 297 300.7 663.30192 1.4533
29 4 3
4.4355856 395 0 395 399.4 709.16441 1.5632
30 S4+SF MS 1 88 AC 4 4 4
Variatia CO=f(Is)
650
S1 + SA Z1 65 AC
600
S1 + SF MS 1 88 AC
S2 + SA Z1 65 AC
550
S2 + SF MS 1 88 AC
S3+SA Z1 65 AC
Is [A]
500
S3+SF MS 1 88 AC
S3Si+SA Z1 65 AC
450
S3Si+SF MS 1 88 AC
S4+SA Z1 65 AC
400
S4+SF MS 1 88 AC
350
70 120 170 220
Gaze [ ppm]
Fig. 5.55. Variaţia conţinutului de CO, în funcţie de intensitatea de sudare Is
Variatia NO=f(Is)
650
S1 + SA Z1 65 AC
600
S1 + SF MS 1 88 AC
S2 + SA Z1 65 AC
550
S2 + SF MS 1 88 AC
S3+SA Z1 65 AC
Is [A]
500
S3+SF MS 1 88 AC
S3Si+SA Z1 65 AC
450
S3Si+SF MS 1 88 AC
S4+SA Z1 65 AC
400
S4+SF MS 1 88 AC
350
40 60 80 100 120
Gaze [ ppm]
Fig. 5.56. Variaţia conţinutului de NO, în funcţie de intensitatea de sudare Is
Variatia SO=f(Is)
650
S1 + SA Z1 65 AC
600
S1 + SF MS 1 88 AC
S2 + SA Z1 65 AC
550
S2 + SF MS 1 88 AC
S3+SA Z1 65 AC
Is [A]
500
S3+SF MS 1 88 AC
S3Si+SA Z1 65 AC
450
S3Si+SF MS 1 88 AC
S4+SA Z1 65 AC
400
S4+SF MS 1 88 AC
350
0 1 2 3 4 5
Gaze [ ppm]
Fig. 5.57. Variaţia conţinutului de SO, în funcţie de intensitatea de sudare Is

Fig. 5.58. Variaţia conţinutului de H2S, în funcţie de intensitatea de sudare Is
Fig. 5.59. Variaţia conţinutului de H2, în funcţie de intensitatea de sudare Is
El [kJ/cm] Variatia Muef=f(El)
14
13 S1 + SA Z1 65 AC
S1 + SF MS 1 88 AC
12
S2 + SA Z1 65 AC
11 S2 + SF MS 1 88 AC
S3+SA Z1 65 AC
10
S3+SF MS 1 88 AC
9 S3Si+SA Z1 65 AC
S3Si+SF MS 1 88 AC
8
S4+SA Z1 65 AC
7 S4+SF MS 1 88 AC
6
550 600 650 700 750 800
Mue [g]
Fig. 5.60. Variaţia masei de material de adaos în cordonul de sudare, funcţie de energia liniară El
Variatia Cp=f(El)
14
13 S1 + SA Z1 65 AC
S1 + SF MS 1 88 AC
12
S2 + SA Z1 65 AC
11 S2 + SF MS 1 88 AC
El [kJ/cm]
S3+SA Z1 65 AC
10
S3+SF MS 1 88 AC
9 S3Si+SA Z1 65 AC
S3Si+SF MS 1 88 AC
8
S4+SA Z1 65 AC
7 S4+SF MS 1 88 AC
6
1 1.2 1.4 1.6 1.8
Cp [-]
Fig. 5.61. Variaţia coeficientului de poluare Cp, în funcţie de energia liniară El
Datele preluate cu echipamentul de analiză şi centralizate în tabelele anterioare au fost

prelucrate cu ajutorul unui soft specializat denumit „STATISTICA”, rezultând o serie de
nomograme de forma celor prezentate în figurile 5.62...5.68.
240
124.118
220 128.235
132.353
136.471
140.588
200 144.706
148.824
CDF [g]
152.941
180 157.059
161.176
165.294
160 169.412
173.529
177.647
140 181.765
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 185.882
EL [kJ/cm]
Fig. 5.62. Nomograma pentru determinarea cantităţii de CO funcţie de El şi CDF

cuplul sarma flux S1 + SA Z1 65 AC
300
66.713
260 69.096
71.478
73.861
76.244
220 78.627
81.010
CDF [g]
83.392
180 85.775
88.158
90.541
140 92.924
95.306
97.689
100 100.072
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 102.455
EL [kJ/cm]
Fig. 5.63. Nomograma pentru determinarea cantităţii de NO funcţie de El şi CDF

240
20.941
220 21.882
22.824
23.765
24.706
200 25.647
26.588
CDF [g]
27.529
180 28.471
29.412
30.353
160 31.294
32.235
33.176
140 34.118
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 35.059
EL [kJ/cm]
Fig. 5.64. Nomograma pentru determinarea cantităţii de H2 funcţie de El şi CDF
240
1.735
220 1.971
2.206
2.441
2.676
200 2.912
3.147
CDF [g]
3.382
180 3.618
3.853
4.088
160 4.324
4.559
4.794
140 5.029
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 5.265
EL [kJ/cm]
Fig. 5.65. Nomograma pentru determinarea cantităţii de H2S funcţie de El şi CDF

483
1.299
1.318
482.5 1.336
1.355
1.374
1.393
CDVM [g]
482 1.412
1.431
1.449
1.468
481.5 1.487
1.506
1.525
1.544
481 1.562
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1.581
EL [kJ/cm]
Fig. 5.66. Nomograma pentru determinarea Cp funcţie de El şi CDVM

300
1.226
260 1.253
1.279
1.306
1.332
220 1.359
1.385
CDF [g]
1.412
180 1.438
1.465
1.491
140 1.518
1.544
1.571
100 1.597
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1.624
EL [kJ/cm]
Fig. 5.67. Nomograma pentru determinarea Cp funcţie de El şi CDF

1140
1.299
1080 1.318
1.336
1.355
1020
1.374
1.393
GTEF [g]
960 1.412
1.431
1.449
900 1.468
1.487
1.506
840
1.525
1.544
780 1.562
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1.581
EL [kJ/cm]
Fig. 5.68. Nomograma pentru determinarea Cp funcţie de El şi Gtef

5.6.4.4. Aprecierea impactului asupra mediului a procedeului de sudare automată

sub strat de flux (SAF). Ecuaţia bilanţului de materiale, în cazul procedeelor de sudare
automată sub strat de flux are forma:
Mtef=Mel+Mf (5.27)
în care: Mtef este masa totală de materiale utilizate la realizarea cordonului de sudură; M f - masa
fluxului plus eventualele elemente de aliere.
În procesul de sudare, masa totală de material Mtef, devine:
Mtef=Mmed+Mft+Mpaer+Mps+Mfr+Mpnd (5.28)
în care: Mmed-este masa metalului depus în cordonul de sudură; Mft-masa fluxului topit care după
solidificare se transformă în zgură; Mpaer-masa pierderilor în aer; Mps-masa pierderilor pe sol; Mfr
-masa fluxului netopit şi recuperat; Mpnd-masa altor piederi nedeductibile.
Masa pierderilor în aer Mpaer-este formată din masa tuturor substanţelor eliberate în
atmosferă în timpul procesului de sudare şi are expresia:
Mpaer=MCO+MNO+MCO2+MNO2+MH2+MH2S+MNOX+Mgnd (5.29)
în care: MCO este masa de CO, degajată în atmosferă; M NO – masa de NO, degajată în atmosferă;
MCO2- masa de CO2, degajată în atmosferă MNO2 - masa de NO2, degajată în atmosferă; MH2- masa
de H2, degajată în atmosferă; MH2S - masa de H2S, degajată în atmosferă; MNOX- masa altor oxizi
de azot, degajaţi în atmosferă; Mgnd – masa altor gaze nedetectabile, degajate în atmosferă şi care
se poate calcula funcţie de natura procedeului, electrodului şi materialelor de bază, cu relaţia:
Mgnd=(0,01…0,05)MCO (5.30)
Masa pierderilor pe sol MPS se determină cu relaţia:
MPS=MZ+MSM+Mpf (5.31)
în care: MZ este masa zgurei rezultată în urma solidificării fluxului; MSM-masa stropilor de metal
ce ating solul; Mpf-masa unor particule de flux ce cad accidental pe sol.
Masa pierderilor nedetectabile Mpnd-este necesară închiderii bilanţului de material şi
depinde de parametrii regimului de sudare, natura materialului de bază şi natura materialelor de
adaos. Experimental a rezultat o relaţie de forma:
Mpnd=(0,01…0,02)MZ (5.32)
Coeficientul de poluare CP s-a determinat cu relaţia:
M tef
Cp  (5.33)
M uef
în care: Muef este masa de metal sau aliaj ce s-a depus formând cordonul de sudură; Mtef – masa
totală de materiale folosite pentru realizarea cordonului de sudură respectiv.
Folosind relaţiile de mai sus (5.27)...(5.33) şi rezultatele experimentale obţinute s-au
observat următoarele:
- cel mai mare coeficient de poluare Cpmax =1,5876 s-a obţinut în cazul folosirii următorilor
parametrii ai regimului de sudare: combinaţia sârmă+flux S2+SFMS188AC; Is=600A;
Ua=34V; lc=72cm; t=60s; vs=1,2cm/s; El=13,6 kJ/cm;
- cel mai mic coeficient de poluare Cpmin =1,2799 s-a obţinut în cazul folosirii următorilor
parametrii ai regimului de sudare: combinaţia sârmă+flux S4+SFMS188AC; Is=400A;
Ua=26V; lc=72cm; t=60s; vs=1,2cm/s; El=6,933 kJ/cm;
- cea mai mare cantitate de oxid de carbon COmax=199ppm s-a obţinut în cazul folosirii
următorilor parametrii ai regimului de sudare: combinaţia sârmă+flux S2+SFMS188AC;
Is=600A; Ua=34V; lc=72cm; t=60s; vs=1,2cm/s; El=13,6 kJ/cm;
- cea mai mică cantitate de oxid de carbon COmin=88ppm s-a obţinut în cazul folosirii
următorilor parametrii ai regimului de sudare: combinaţia sârmă+flux S4+SFMS188AC;
- cea mai mare cantitate de oxizi de azot, NOxmax=102ppm s-a obţinut în cazul folosirii
următorilor parametrii ai regimului de sudare: combinaţia sârmă+flux S4+SAZ165AC;
- s-au constatat concentraţii foarte mici de oxizi de sulf SO 2 si de hidrogen sulfurat H2S,
lucru explicabil prin reacţiile care se petrec şi în fluxul topit şi care înglobează aceste
elemente.
5.6.5. Contribuţii privind evaluarea impactului asupra mediului a procedeului de

sudare cu flacără oxiacetilenică (SFO).
5.6.5.1. Generalităţi. La sudarea cu flacără de gaze sursa de energie temică folosită este o
flacără obţinută prin aprinderea amestecului de gaze format din gazul combustibil, acetilena şi
oxigenul, la ieşirea dintr-un arzător.
În funcţie de raportul O2/C2H2, flacăra oxiacetilenică poate fi carburantă, neutră sau
oxidantă.
La acest procedeu de sudare, spre deosebire de cele prezentate anterior, apar o serie de
reacţii chimice datorate prezenţei acetilenei în urma cărora rezultă o mare cantitate de gaze ce au
un impact diferit asupra mediului de lucru.
5.6.5.2. Materialul de bază, materialul de adaos, parametrii tehnologici. Materialul
de bază ales a fost oţelul S235JR, a cărui compoziţie chimică este indicată în tabelul 5.10.
Materialul de adaos utilizat în cadrul experimentelor a fost sârma E70S, a cărei compoziţie
chimică este indicată in tabelul 5.50 şi unele caracteristici necesare procesului de sudare, în
tabelul 5.51.
Tabelul 5.50. Compoziţia chimică a sârmei E70S

Simbolizare Nr. Compoziţia chimică
standardizată standard C Mn Si
[%] [%] [%]
E70S AWS A5.18-93 Max.0.1 1,40 max. 0,30
7
Tabelul 5.51. Informaţii iniţiale asupra sârmei folosite la sudarea cu flacără oxiacetilenică
Greutatea
totala a Masa Debit
Material de Diametrul sârmei placa C2H2 O2
Nr.crt. adaos [mm] [g] [g] [m3/h] [m3/h] Tip flacara
Sarma
1 E70S 2.4 10 614 0.15 0.15 normală
Sarma
2 E70S 2.4 10 616 0.15 0.175 Carburantă
Sarma
3 E70S 2.4 10 622 0.2 0.175 oxidantă
Parametrii regimului de depunere sunt indicaţi în tabelul 5.52.
Tabelul 5.52. Parametrii regimului de depunere la sudarea cu flacără oxiacetilenică

Masa totala Metal
Material de ts Lc vs dupa depunere depus
Nr.crt. adaos [s] [mm] [mm/s] [g] [g]
1 Sarma E70S 73 40 0.55 616 2
2 Sarma E70S 61 45 0.74 622 6
3 Sarma E70S 73 65 0.89 626 4
Se face precizarea că timpii de preîncălzire au fost diferiţi aşa cum se precizeaza şi în tabelul
5.53.
Tabelul 5.53. Timpii de preîncălzire
Timp preîncălzire
Nr.crt. Material de adaos Tip flacara [s]
1 Sârma E70S normală 23s
2 Sârma E70S carburantă 36s
3 Sârma E70S oxidantă 22s
Tipul de flacără neutră este adesea utilizată pentru sudare şi debitare. Sudorul foloseşte
flacăra neutră ca şi punct de start pentru a uşura obţinerea celorlalte tipuri de flăcări. Această
flacără este obţinută când, prin deschiderea uşoară a valvei pentru oxigen, sunt vizibile doar două
zone ale flăcării; în acest punct acetilena este complet arsă în oxigenul pentru sudare şi în aerul
înconjurător. Flacăra este neutră din punct de vedere chimic. Cele două părţi ale flăcării sunt:
miezul flăcării de culoare albastru deschis şi exteriorul flăcării de culoare albastru închis. Miezul
flăcării este locul unde oxigenul şi acetilena se combină; acest loc fiind cel mai fierbinte al
flăcării având în jur de 3300°C.
Excesul de acetilenă cauzează carbonizarea flăcării. Acest tip de flacără este caracterizată
de trei zone: miezul flăcării, o zonă fierbinte de culoare albă „pana acetilenică” şi partea
exterioară. Acest tip de flacără se observă când oxigenul este pentru prima oara introdus în
acetilena care arde. „Pana” la sudare are mărimea de 2X sau 3X, prin X înţelegându-se lungimea
miezului flăcării. Carbonul nears izolează flacăra şi-i scade temperatura de ardere până la
2760ºC.
Flacăra oxidantă este al treilea tip de flacără care se poate obţine. Acest tip de flacără se
obţine atunci când sudorul adaugă o cantitate mai mare de oxigen în flacăra neutră. Acest tip de
flacără dezvoltă o temperatură de ardere mai mare decât celelalte două tipuri de flăcări. Poartă
denumirea de flacără oxidantă datorită efectului care îl are asupra materialului. Flacăra oxidantă
creează oxizi nedoriţi pe majoritatea metalelor.
Arderea completă a acetilenei are loc după reacţia :
C2H2 +2,5 O2 → 2 C O2 + H2 O (5.34)
În realitate, procesul de ardere este mai complex deoarece în cursul arderii, acetilena trece
printr-o serie de transformări indicate în relaţiile următoare:

C2H2  2 C + 2H2 (5.35)
La aproximativ 10730K, acetilena disociază după reacţia :

2C2H2  CH4 + 3C (5.36)
în urma căreia apare metanul care este o hidrocarbură mai stabilă decât acetilena.
La temperaturi mai mari de 12730K, metanul se descompune în elemente componente,
după cum urmează :
CH4  C +2 H2 (5.37)
În cazul în care procesul de sudare se desfăşoara în prezenţa oxigenului, produsele de
descompunere intră în reactie cu oxigenul şi ard în mod corespunzător. În prezenţa oxigenului,
descompunerea are loc aproximativ în modul următor:
- acetilena fiind o hidrocarbură nesaturată, se va disocia uşor şi reacţionează vehement cu
oxigenul. Imediat ce s-a format primul produs de oxidare, fie chiar în cantitate
neînsemnată, el accelerează procesul care decurge după următoarele reacții:
C2H2 + O = C2H2O (5.38)
C2H2O + O2 = C2H2O2 + O (5.39)
C2H2O2  HCHO + CO (5.40)
H2+ CO (5.41)
La acest lanţ al reacţiilor de oxidare se formează produse din ce în ce mai stabile. Teoretic,
produsele de descompunere sunt H2 şi CO, adică gazul de apă. În realitate, însă, nu se poate evita
disocierea acetilenei în elementele componente conform reacţiei de mai sus, adică:
C2H2  2C + H2 (5.42)
după care o anumită parte a carbonului apare în starea elementară. O parte din carbon se
oxidează in oxid de carbon iar restul ramâne liber în flacără.
Oxigenul necesar oxidării carbonului în oxid de carbon, se numeşte oxigen primar, care
se consumă din butelie, iar reacţia după care are loc este de forma :
2 C + H2 + O2 → 2 CO + H2 + 450 000 kJ/kmol (5.43)
Procesul de disociere nu este decât o pregătire a combustibilului pentru arderea completă.
Arderea ca atare are loc după reacţia:

CO+O  CO2 (5.44)

H2 +O  H2O (5.45)
Pentru efectul simultan al reacţiilor de mai sus se poate scrie reacţia reala de forma:
2 CO + H2 + O2 → 2 CO2 + H2O + 850 000 kJ/kmol (5.46)
Sudorul poate regla flacăra oxi-acetilenică pentru a fi carburantă, neutră sau oxidantă,
clasificarea acesteia făcându-se după raportul k dintre O2 si C2H2, adică:
O2
k (5.47)
C2 H 2
Pentru valorile k=1,1…1,2. , flacăra este neutră
k≥ 1,1…1,2. , flacăra este oxidantă
k ≤ 1,1…1,2, flacăra este reducătoare
Pe linga reacţiile prezentate mai sus, mai pot avea loc o serie de reacţii de tipul:
- fomarea de CO, dupa urmatoarele reactii:
6 Fe2O3  2C  4 Fe3O4  2CO  (5.48)
2 Fe3O4  2C  6 FeO  2CO  (5.49)
2 FeO  2C  2 Fe  2CO  (5.50)
- formarea de CO2, atat în flacără cât şi în baia de metal topit formată în urma topirii
materialului de adaos şi a materialului de bază, astfel:
C  O2  CO2  (5.51)
2 H 2O  C  H 2  CO2  (5.52)
6 Fe2O3  2CO  4 Fe3O4  CO2  (5.53)
2 Fe3O4  2CO  6 FeO  CO2  (5.54)
- formarea de NOx, mai ales la formarea băii de sudură prin topirea tuturor elementelor
componente, astfel:
N 2  O  N  NO  (5.55)
NCO  O  CO   NO  (5.56)
O2  N  O   NO  (5.57)
- fomarea de compuşi ai sulfului SO x, la realizarea băii de sudură prin topirea
învelişurilor sau a fluxurilor folosite:
S  O2  O   SO  (5.58)
SO  O2  O   SO2  (5.59)
SO2  O2  O   SO3  (5.50)
- formarea de micropulberi sau pulberi de metale, astfel:
2 4
Fe2O3  2CO  Fe  2CO2  (5.61)
3 3
1 3
Fe3O4  2CO  Fe  2CO2  (5.62)
2 2
2 FeO  2CO  2 Fe  2CO2  (5.63)
5.6.5.3. Rezultatele experimentale. În figura 5.69 sunt indicate tipurile de flacară

utilizate în cadrul celor 3 experimente, iar în figura 5.70 este indicată o probă obţinută după
depunere.
a b c
Fig. 5.69. Tipuri de flacări utilizate:
a– normală – Experiment 1; b– carburantă– Experiment 2; c– oxidantă– Experiment 3.
Fig. 5.70. Cordonul obţinut în cadrul exprimentului 1
În tabelul 5.54 sunt indicate cantitaţile de gaze de tipul C2H2 şi O2 consumate în timpul
fiecărui experiment
Tabelul 5.54. Greutăţile gazelor consumate

Debit Debit Densitatea Densitatea Consum Consum
Nr. C2H2 O2 t C2H2 O2 C2H2 O2 TOTAL
crt. [m3/h] [m3/h] [h] [g/m3] [g/m3] [g] [g] [g] Mpned
1 1.5 1.5 0.02028 1095 1429 33.30625 43.46542 76.77167 75.36
2 1.5 1.75 0.01694 1095 1429 27.83125 42.37382 70.20507 28.01
3 2 1.75 0.02028 1095 1429 44.40833 50.70965 95.11799 90.08
Se face precizarea ca experimentele au fost înregistrate cu ajutorul unei camere video, iar
filmul rezultat a fost prelucrat în sensul că au fost extrase fram-urile corespunzătoare fiecărei
secunde de experimente (3 astfel de fram-uri sunt indicate în figura 5.71).
c
a b
Fig. 5.71. Cadre experimentale

a-valori sec 105 EXP1; b-valori sec 122 EXP2; c-valori sec 073 EXP3
Valorile obţinute, aferente fiecărui experiment, pentru fiecare tip de gaz înregistrat de
către aparatul de măsurare sunt indicate în tabelele 5.55, 5.56 şi respectiv 5.57.
Tabelul 5.55 ( extras). Valorile gazului rezultate în cazul experimentului 1

Nr. Valoare gaz [ppm]
secundă CO NO NO2 SO2 H2S NOX
1 0 20 3 4 1 23
11 0 26 3 4 1 29
12 0 26 3 4 1 29
13 0 26 3 4 1 29
21 0 11 3 5 0 14
22 0 11 3 5 0 14
35 0 10 3 6 0 13
36 0 10 3 6 0 13
37 2 10 3 7 0 13
38 10 9 3 7 0 12
43 40 3 3 9 0 6
44 40 3 3 9 0 6
45 40 3 3 9 0 6
46 51 0 3 9 0 3
52 79 0 3 10 0 3
86 155 0 3 14 0 3
87 155 0 3 14 0 3
88 155 0 3 13 0 3
122 118 0 1 6 0 1
Tabelul 5.56.( extras). Valorile gazului rezultate în cazul experimentului 2
1 0 0 1 5 0 1
43 54 0 4 11 0 4
44 54 0 4 11 0 4
93 133 0 4 31 0 4
94 133 0 4 31 0 4
113 215 0 0 2314 0 0
114 215 0 0 2314 0 0
115 229 0 0 2792 0 0
116 229 0 0 2792 0 0
123 369 0 0 3711 0 0
124 369 0 0 3711 0 0
125 429 0 0 3642 0 0
138 484 0 0 2424 0 0
Tabelul 5.57. ( extras). Valorile gazului rezultate în cazul experimentului 3

69 199 75 2 122 0 77
70 199 75 2 122 0 77
71 205 74 2 122 0 76
72 206 74 2 122 0 76
73 211 72 2 121 0 74
74 211 72 2 121 0 74
75 216 72 2 120 0 74
76 216 72 2 120 0 74
77 222 71 2 120 0 73
78 222 71 2 120 0 73
79 230 70 2 119 0 72
80 230 70 2 119 0 72
97 275 64 3 113 0 67
98 275 64 3 113 0 67
157 134 0 0 99 0 0
158 134 0 0 99 0 0
Cantităţile maxime de gaze depistate sunt indicate în tabelul 5.58.
Tabelul 5.58. Valorile maxime ale gazelor depistate în timpul experimentelor 1, 2 și 3

Valoare maximă gaz [ppm]
Valori Timp Timp Timp Timp Timp Timp
maxime CO [s] NO [s] NO2 [s] SO2 [s] H2S [s] NOX [s]
Experiment
1 160 90 26 9 4 40 14 81 1 1 29 13
Experiment
2 512 133 10 103 4 29 3711 123 0 - 10 103
Experiment
3 311 123 103 49 3 49 135 1 0 - 106 49
Rezultatele obţinute ale coeficientului de poluare Cp, pentru valorile corespunzatoare
unei secunde din experiment sunt indicate în tabelul de mai jos (tabelul 5.59).
Tabelul 5.59. Valorile coeficientului de poluare la sudarea cu flacără oxigaz
H2S [ppm]
NO2[ppm]
NOx[ppm]
SO2 [ppm]
NO [ppm]
CO [ppm]
Mpaer [g]
H2 [ppm]
Mtef [g]
Nr. DVM CDVM M+C Mplaca md
Den. Cp
crt. [mm] [g] S [g] [g] [g]
77.772
11
1.41
1 2 616 614 2 79 0 4 4 0 0
15
1
Sarma E70S
24.402
42.20
34
3658
2 2.4 6 622 616 6 76 0 0 0 0 0
7
48.559
18 8 8
5.04
124
3 4 626 622 4 99 3 0 0
2 3 6
Pe baza valorilor indicate în tabelele anterioare au fost trasate diagramele de variaţie a

gazelor, în funcţie de parametrii procesului de sudare, obţinându-se diagramele de forma celor
prezentate în figurile 5.72...5.76.
Variatia CO
600
500
Valoarea CO [ppm]
400
300
200
100
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Timp [s]
EXP1 -CO EXP2- CO EXP3-CO
Fig. 5.72. Variaţia CO în timp

Variatia NO
120
100
Valoarea NO [ppm]
80
60
40
20
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Timp [s]
EXP1 -NO EXP2- NO EXP3-NO
Fig. 5.73. Variaţia NO în timp

Variatia NO2
4.5
3.5
Valoarea NO2 [ppm]

3
2.5
1.5
0.5
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Timp [s]
EXP1 -NO2 EXP2- NO2 EXP3-NO2
Fig. 5.74. Variaţia NO2 în timp

Variatia SO2
4000
3500
3000
Valoarea SO2 [ppm]
2500
2000
1500
1000
500
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Timp [s]
EXP1 -SO2 EXP2- SO2 EXP3-SO2
Fig. 5.75. Variaţia SO2 în timp

Variatia NOx
120
100
Valoarea NOx [ppm]
80
60
40
20
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Timp [s]
EXP1 -NOx EXP2- NOx EXP3-NOx
Fig. 5.76. Variaţia NOx în timp
5.6.5.4. Aprecierea impactului asupra mediului a procesului de sudare cu flacără

oxiacetilenică. Pentru evaluarea impactului asupra mediului a procesului de sudare cu flacără
oxiacetilenică se defineşte coeficientul de poluare Cp, cu relaţia:
Cp=Mt/Mdef (5.64)
în care: Mt este masa totală a materialelor folosite în procesul de sudare, exprimată în g; M def
masa materialului depus în cordonul de sudură, în g.
Masa totală a materialului folosit Mt se determină cu relaţia:
Mt=MS+MC2H2+MO2+Mpaer+Mps+Mpnd+Maa (5.65)
în care: Ms este masa sârmei ce constitue materialul de adaos; M C2H2 - masa acetilenei rămasă în
afara reacţiei din baia de sudură; M O2 - masa oxigenului eliberată în atmosferă; M paer -masa
pierderilor în aer; Mps -masa pierderilor în sol; Mpnd - masa pierderilor nedetectabile; Maa – masa
amestecului de ardere (acetilenă+oxigen) .
Masa pierderilor în aer Mpaer este masa tuturor substanţelor eliberate în atmosferă şi care
se determină cu relaţia:
Mpaer=MCO+MH2+MNO2+MNO+MSO2+MH2S+MNOX+Magn (5.66)
în care: MCO este masa de CO, degajată în atmosferă; M NO2 -masa de NO2, degajată în atmosferă;
MNO- masa de NO, degajată în atmosferă; MSO2 - masa de SO2, degajată în atmosteră; MH2S - masa
de H2S, degajată în atmosferă; MNOX- masa altor oxizi de azot, degajaţi în atmosferă; Magn- masa
amestecului de gaze nearse (O2+C2H2 ce nu participă la reacția de ardere).
Masa pierderilor pe sol Mps se determină cu relaţia:
Mps=Msm+MZ+Msn +Mpnd (5.67)
în care: Msm este masa eventualilor stropi ce cad pe sol; M z -este masa zgurei căzută pe sol; M pnd
-masa pierderilor nedetectabile, dar care depinde de parametrii procesului de sudare.
Experimental s-a stabilit că Mpnd se poate calcula cu o relaţie de forma:
Mpnd=(0,05...0,06)MCO (5.68)
Folosind relaţiile de mai sus (5.64)...(5.68) şi rezultatele experimentale obţinute s-au stabilit
următoarele:
- cel mai mare coeficient de poluare Cpmax =77,772, s-a obtinut în cazul flăcarii
normale;
- cel mai mic coeficient de poluare Cpmin=24,402, s-a obtinut în cazul folosirii unei
flăcări reducătoare;
- cea mai mare concentraţie de oxid de carbon CO max=512 ppm, s-a înregistrat în cazul
utilizării flăcării reducătoare;
- cea mai mică concentraţie de oxid de carbon COmin=160 ppm, s-a stabilit în cazul
utilizării flăcării normale;
- cea mai mare concentraţie de oxid de azot NOmax=103 ppm , s-a înregistrat în cazul
utilizării flăcării oxidante;
- cea mai mică concentraţie de oxid de azot NOmin=10 ppm, s-a stabilit în cazul
utilizării flăcării reducătoare;
- cea mai mare concentraţie de bioxid de azot NO2max=4 ppm , s-a înregistrat în cazul
utilizării flăcării reducătoare şi normale;
- cea mai mare concentraţie de SOmax=3711 ppm , s-a înregistrat în cazul utilizării
flăcării reducătoare;
- cea mai mică concentraţie de SOmin=14 ppm, s-a stabilit în cazul utilizării flăcării
normale;
- H2S a fost detectat doar în cazul utilizării flăcării normale;
5.6.5.5.Concluzii. În urma analizei rezultatelor experimentale obținute pentru cele

patru procedee de sudare au rezultat următoarele concluzii:
- programul experimental a cuprins următoarele etape: alegerea materialului de bază,
sabilirea metodelor de curăţare, degresare, decapare; alegerea materialului de adaos;
stabilirea timpului şi a temperaturii de calcinare a electrodului; stabilirea parametrilor
de sudare şi analiza comparativă a rezultatelor obşinute, determinarea coeficientului
de poluare şi determinarea indicatorului de impact asupra mediului;
- o influenţă diferită şi deosebită asupra coeficientului de poluare, o au toţi parametrii
procesului tehnologic de sudare, obţinându-se un coeficient de poluare minim în
cazul alegerii următorilor parametrii: Is=190A; Ua=23V; Ic=2,0 cm; t=10s; vs=0,2
cm/s; El=17,86 kJ/cm;
- există posibilitatea degajării în atmosferă a unei valori minime de oxid ce carbon
COmin=43ppm, în cazul utilizării următorilor parametri ai regimului de sudare:
Is=140A; Ua=19V; Ic=30,0 cm; t=65s; vs=0,46154 cm/s; El=4,61 kJ/cm;
- experimental s-a considerat că o influenţă deosebită asupra coeficientului de poluare
o are tipul electrodului, natura şi grosimea învelişului electrodului şi energia liniară;
- experimental s-a considerat că, în cazul oţelului destinat realizării recipienţilor şi
cazanelor, tip S235JR, sunt regimuri de sudare care degajă în atmosferă cea mai mică
concentraţie de NO2, SO2 şi H2S precum şi o valoare minimă de microparticule şi
particule metalice;
- pentru aplicarea ecuaţiei bilanţului de materiale este necesară introducerea unor
elemente de calcul noi şi anume: M agn= masa altor gaze nedetectabile şi Mpnd= masa
altor substanţe nedetectabile, pentru care s-au găsit relaţii de calcul în funcţie de
natura electrodului, natura materialelor de bază şi tipul procedeului de sudare;
- programul exerimental la sudarea MIG/MAG/ST a cuprins urmatoarele etape:
alegerea materialului de bază; stabilirea metodelor de curăţare, degresare, decapare;
alegerea materialelor de adaos; alegerea gazului protector, stabilirea parametrilor
principali ai tehnologiei de depunere prin sudare în mediu de gaz protector
MIG/MAG/ST şi analiza comparativă a rezultatelor obţinute;
- o influenţă variabilă diferită, asupra coeficientului de poluare, o au toţi parametrii
procesului tehnologic de sudare, obţinându-se un coeficient de poluare minim Cp min=
1,01, în cazul utilizării urmatorilor parametri: Is=198A; Ua=21V; t=60s; lc=26cm;
vs=0,43cm/s; El=8,6 kJ/cm, electrod E70S-6, fără înveliş, cu diametrul vergelei
- există posibilitatea unor degajări în atmosferă a unei cantităţi minime de oxid de
carbon COmin=0,16ppm, în cazul utilizării urmatorilor parametri ai regimului de
sudare: Is=198A; Ua=21V; t=60s; lc=26cm; vs=0,43cm/s; El=8,6 kJ/cm, electrod
E70S-6, fără înveliş, cu diametrul vergelei metalice DVM= 1,2 mm;
- experimental s-a constatat că o influenţă deosebită asupra coeficientului de poluare o
are tipul electrodului, natura materialului de adaos, natura gazului protector şi energia
liniară;
- experimental s-a constatat că, în cazul oţelului inoxidabil folosit la experimentari sunt
regimuri de sudare care degajă în atmosferă o cantitate mult mai mare de CO, decat în
cazul sudării oţelurilor carbon sau slab aliate;
- experimental s-a constatat că impactul asupra mediului în cazul utilizării sudării în
mediu protector de gaze este de circa trei ori mai mic decât în cazul procedeului de
sudare manuală cu arc electric;
- pentru aplicarea ecuaţiei bilanţului de materiale este necesară introducerea unor
elemente de calcul noi: Mpnd= masa altor substanţe nedepistate; Magn – masa altor gaze
nedetectabile si Mgp – masa gazului protector, pentru care s-au gasit relaţii de calcul
funcţie de natura sârmei electrod, natura materialului de baza şi tipul procedeului de
sudare.
- cel mai mic coeficient de poluare, comparativ cu toate procedeele de sudare analizate
s-a obţinut în cazul utilizării procedeului de sudare MIG/MAG/ST;
- cel mai mare coeficient de poluare, comparativ cu toate procedeele analizate s-a
obţinut în cazul utilizării procedeului de sudare cu flacără oxiacetilenică.
- impactul asupra mediului este vizibil descrescător în ordinea: sudare cu flacără
oxiacetilenică, sudare normală cu arc electric şi electrod învelit, sudare automată sub
strat de flux, sudare în mediu protector de gaze;
- există posibilitatea optimizării procesului tehnologic de realizare a unei construcţii
sudate din punct de vedere al coeficientului de poluare minim.
5.7. Contribuţii privind evaluarea impactului asupra mediului natural produs de

S.C. CONSUD S.A.
5.7.1. Pregătirea politicii de mediu. Declaraţia privind politica de mediu

Politica de mediu este elementul motor al implementării şi al îmbunătăţirii unui S.M.M.
prin care firma S.C. CONSUD S.A. poate să menţină şi să amelioreze performanţa de mediu. În
consecinţă, se recomandă ca politica de mediu să reflecte angajamentul conducerii agentului
economic, la cel mai înalt nivel, de a se conforma legilor în vigoare şi de a urmări îmbunătăţirea
continuă a performanţei de mediu. Politica de mediu reprezintă baza pe care se sprijină
organizaţia pentru a-şi fixa obiectivele generale şi specifice de mediu. Se recomandă ca politica
de mediu să fie suficient de clară pentru a fi înţeleasă de părţile interesate, atât din cadrul
agentului economic cât şi din exterior, şi să fie analizată şi revizuită periodic pentru a reflecta
modificarea condiţiilor şi a informaţiilor.
Orice aspect al funcţionării firmei S.C. CONSUD S.A. (de la contabilitate şi
aprovizionare până la proiectarea produselor, producţia, vânzările, marketingul şi distribuţia) are
un impact asupra mediului. Totuşi, nu toate aspectele vor fi evaluate ca având un impact
semnificativ asupra mediului. Politica de mediu a S.C. CONSUD S.A. ar trebui să reflecte
recunoaşterea acestui fapt şi să propună soluţii pentru Analiza Aspectelor de Mediu luând în
considerare numai procesul tehnologic de realizare a construcţiilor sudate.
Declaraţia privind Politica de Mediu stabileşte scopurile şi principiile de acţiune cu
privire la impactul activităţilor firmei asupra mediului şi permite conducerii acesteia să comunice
priorităţile sale de mediu atât angajaţilor, cât şi altor părţi interesate.
Este important ca obiectivele să fie revizuite din când în când şi funcţie de evoluţia
tehnologiei, politica de mediu să fie reactualizată prin amendamente, în acest mod fiind
observată orice schimbare semnificativă în activitatea agentului economic sau în aspectele de
mediu.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, angajaţii trebuie să-şi îndeplinească
responsabilităţile într-o perioadă de timp stabilită, efectuând:
- culegerea şi analiza de date corespunzătoare;
- identificarea posibilităţilor de control al deşeurilor;
- asistenţă în stabilirea obiectivelor generale şi specifice pe anumite perioade de timp.
5.7.2. Identificarea zonelor prioritare. Depistarea disfuncţionalităţilor de natură

ecotehnologică
Primul obiectiv important este depistarea (identificarea) zonelor (segmentelor)
tehnologice şi tehnice care generează pierderi poluante către mediul înconjurător. Rezolvarea
acestei chestiuni revendică necesitatea cunoştinţelor tehnologice din industria construcţiilor
sudate şi marcarea pe acestea a aspectelor de mediu cu influenţă poluantă asupra factorilor de
mediu.
În cadrul S.C. CONSUD S.A., în procesul de prelucrare rezultă:
- produse de bază: produse în construcţie sudată;
- produse secundare: elemente de construcţii sudate şi de asamblare.
Pe lângă aceste produse primare şi secundare mai rezultă şi următoarele categorii de
substanţe:
- zgură;
- emisii gaze;
- ape uzate;
- deşeuri de diferite categorii.
În figura 6.1 se prezintă fluxul de materiale la realizarea unei construcţii sudate, unde
sunt ilustrate calitativ atât intrările cât şi ieşirile de produse.
Caracterizarea obiectivelor îmbinată cu analiza aspectelor de mediu presupun depistarea
pe schema amănunţită a fluxurilor de materiale, a tuturor punctelor în care se formează emisii
poluante şi proiectarea tehnologiilor (măsurilor tehnologice şi tehnice) de minimizare a acestora,
care din punct de vedere termodinamic sunt considerate pierderi (schimburi) de proces către
mediul înconjurător.
5.7.3. Proiectarea documentaţiei necesare în managementul de mediu la S.C.

CONSUD S.A.
Pentru descrierea şi susţinerea unui S.M.M., este necesară o anumită documentaţie. S.C.
CONSUD S.A. este obligată să aibă proceduri pentru controlul propriei documentaţii, care
trebuie revizuită periodic.
Managerului general îi revine sarcina de a decide conţinutul documentaţiei S.M.M.-ului,
însă există şi un număr de şapte tipuri de documente care constituie documentaţia de bază a unui
S.M.M. şi care sunt prezentate în figura 5.78. Acestea sunt:
1° Programul de management de mediu Programul de management de mediu

reprezintă esenţa S.M.M., fiind modalitatea prin care un agent economic se conformează politicii
de mediu şi îşi armonizează obiectivele generale şi specifice.
Din acest motiv, programul de management de mediu trebuie să fie susţinut financiar.
Existenţa unei structuri organizaţionale adecvate în cadrul programului de management
de mediu permite împărţirea responsabilităţilor astfel încât să fie posibilă îndeplinirea
obiectivelor generale şi specifice.
Energie Gaz natural, m3/an;
- electricitate, kWh/an; - oxigen, t/an
Apă - consum anual , m3/an

- resurse proprii/necesar, %
- apă demineralizată, m3/an
- electrozi,t/an;
- fluxuri,t/an;
Materiale auxiliare - pulberi de aliere, t/an;
- guze protectoare, t/an;
- vopseluri,t/an;
- scule aşchietoare, buc/an;
- lichide penetrante, t/an;
- substanţe penetrante
Etape de flux tehnologic la
elaborarea unei construcţii
Materii prime Produse
sudate
Table de diferite grosimi,t/an; Felul şi cantitatea, t/an:
Bare, ţevi, profile de diferite construcţii sudate
secţiuni şi mărimi, t/an
Pierderi de căldură
Deşeuri gazoase/subproduse
- fumuri
- ceaţă
- CO2; CO; H2
Energie disipată
- SO2; SO3; H2S
-NO2; Nox; N2O5
-micropulberi cu Φ<2μm
Fig. 5.77. Fluxul de materiale la obţinerea unei construcţii sudate
Obiectivele politicii
1.Programul de management și obiectivele acestuia
2.Managementul sistemului de management de mediu
3. Registrul aspectelor 4. Registrul cerințelor

de mediu semnificative legale
Proceduri de monitorizare și control operațional

5. Proceduri de sistem
6. Instrucțiuni de lucru
7. Înregistrări
F
Fig. 5.78. Ierarhia documentelor
2° Manualul sistemului de management de mediu. Manualul trebuie să constituie

baza S.M.M.- ului agentului economic S.C. CONSUD S.A., fiind un punct de referinţă în
implementarea şi menţinerea sistemului de management general. De asemenea, manualul trebuie
să fie accesibil angajaţilor care sunt implicaţi în desfăşurarea proceselor şi a operaţiilor. De
obicei, acest manual este realizat de către reprezentantul managementului de mediu.
Manualul trebuie să acopere întregul spectru de activităţi ale agentului S.C. CONSUD
S.A. sau poate fi specializat, adresându-se fiecărui departament, şi trebuie:
- să conţină o scurtă prezentare a S.C. CONSUD S.A. şi a activităţilor acesteia;
- să prezinte politica de mediu cu aspectele de mediu şi impactul asupra acestuia,
obiectivele generale şi specifice şi programele de management de mediu;
- să stabilească atribuţiile şi responsabilităţile angajaţilor;
- să identifice rolul reprezentantului managementului de mediu;
- să prezinte modul prin care cerinţele unui S.M.M. se conformează legislaţiei în vigoare;
- să conţină proceduri cu trimitere la alte referinţe (de exemplu, autorizările de proces,
instrucţiunile de lucru şi alte documente) incluzând referinţele legate de sistemul de
calitate sau de protecţia muncii;
- să prezinte planurile de urgenţă.
3° Redactarea Registrului Aspectelor de Mediu. Listele completate cu aspectele de
mediu şi formularele de evaluare corespunzătoare agentului economic, constituie împreună
Registrul Aspectelor de Mediu. Formularul acestuia îl face uşor accesibil şi uşor de raportat în
timpul verificărilor ulterioare.
4° Registrul legislaţiei. Pentru îndeplinirea unui S.M.M., este importantă conştientizarea
şi înţelegerea legislaţiei de mediu.
Registrul legislaţiei nu este o cerinţă a standardului ISO 14001, dar acesta recomandă o
procedură de identificare şi de facilitare a accesului la legislaţie şi alte cerinţe de mediu.
Modul cum trebuie completat un registru al legislaţiei este prezentat în tabelul 5.60.
Tabelul 5.60. Modul cum se completează registrul legislaţiei:

Realizat de: Data Documentul nr.:
Lege/normă Aplicabilă la Unde este ţinut şi Responsabilităţi Instrucţiuni de lucru
specifică Fiecare proces/ de către cine pentru conformare corespunzătoare
Serviciu/produs
5° Proceduri. Procedurile şi instrucţiunile care stau la baza unui S.M.M. ar trebui să
includă:
- responsabilităţi organizatorice;
- comunicare;
- industrie;
- manualul S.M.M.- ului;
- elaborarea de registre;
- acţiuni corective;
- plângeri;
- înregistrări şi arhivare;
- controlul documentelor.
Dacă un agent economic precum S.C. S.A. doreşte certificarea ISO 14001 sau
înregistrarea EMAS- ului, va trebui să furnizeze autorităţii certificatoare o evidenţă scrisă a
fiecăreia dintre procedurile care sunt stabilite şi sunt în operare.
6° Înregistrări. Scopul înregistrărilor agentului economic este:
- de a demonstra conformarea S.M.M.- ului cu cerinţele standardelor;
- de a determina modalitatea prin care obiectivele generale şi specifice sunt în
concordanţă cu politica generală de mediu.
5.7.3. Studiul impactului de mediu la S.C. CONSUD S.A.

5.7.3.1 Studiul impactului de mediu este o condiţie obligatorie pentru obţinerea
acordului de mediu, fiind realizat de titularul proiectului aflat în faza de planificare managerială.
Studiul impactului de mediu cuprinde procedee de identificare şi prognozare a impactelor
unui proiect, a unei acţiuni precum şi soluţii pentru evitarea sau reducerea acestora. În
consecinţă, studiul impactului este un studiu tehnico-ştiinţific, cu un pronunţat caracter obiectiv,
chiar dacă vizează şi sfera socialului.
În conţinutul studiului se regăsesc patru componente principale şi anume: starea iniţială a
locului (mediului); evaluarea proiectului ca efect asupra mediului; justificarea economico -
financiară şi a oportunităţilor pentru părţi şi măsurile menite să compenseze şi să limiteze
daunele.
Studiul impactului de mediu la S.C. CONSUD S.A. poate cuprinde două etape
importante:
- identificarea impactului;
- prognozarea impactului.
a. Identificarea impactului de mediu include:
- descrierea şi analizarea proiectului şi alternativelor sale, care trebuie să cuprindă:
-conţinutul proiectului şi precizarea obiectivelor acestuia;
-descrierea fizică a proiectului (elementele materiale, resursele necesare,
tehnologiile practicate şi programul de dezvoltare a proiectului);
- statutul proiectului (informaţii referitoare la restricţiile administrative la
organizarea teritoriului şi la relaţia proiectului cu infrastructura din domeniul
transporturilor, energiei, apei etc.);
- descrierea şi analizarea mediului de impact, ce cuprinde ca etape:
- elementele componente ale mediului de impact (abiotice, biotice);
- descrierea mediului de impact (evoluţia istorică a zonei, indicatorii de calitate ai
mediului stabiliţi nu doar pentru perioada actuală ci şi pentru orizonturi de timp
medii sau lungi, în funcţie de durata de exploatare a proiectului ;
- distribuţia riscului selectând acele elemente naturale cu un coeficient de risc
ridicat, reprezentative pentru mediu, cuantificabile, uşor de identificat şi relevante
în ceea ce priveşte impactul asupra mediului;
- descrierea şi analizarea interdependenţelor dintre proiect şi mediu prin intermediul
unei analize structurale care include acţiunea cauzatoare de impact şi factorul de
mediu asupra căruia se manifestă efectul, valoarea arbitrară a impactului fiind o
mărime determinată pe baza parametrilor asociaţi impactului (tab. 5.61).
Tabelul 5.61. Parametrii asociaţi impactului de mediu

Denumire parametru Simbol Nivel Calitativ Nivel cantitativ
Conţinut Avantaj 1
C
Pagubă -1
Intensitate Scăzută 1
I Medie 2
Mare 3
Extensia (aria de manifestare) Punctual 1
E Semidifuz 2
Difuz 3
Momentul producerii Imediat 3
M Termen mediu 2
Termen lung 1
Persistenţa Temporal 1
P
Permanent 3
Reversibilitatea Imposibilă 4
Termen lung 3
R
Termen mediu 2
Termen scurt 1
Flexibilitatea (receptivitatea la măsuri corectoare) In faza de proiect 1
În faza de execuţie 2
F
În faza de exploatare 3
Absentă 4
Valorile alese pentru exprimarea cantitativă a impactului sunt aleatorii şi nu permit
conversia în unităţi comensurabile, ci doar ierarhizarea impactelor, fiind însă foarte importante în
procesul de selectare a alternativelor.
b. Prognozarea impactului de mediu poate fi calitativă şi/sau cantitativă şi se realizează
ţinând seama de următorii parametrii:
- mărimea impactului;
- probabilitatea impactului;
- importanţa impactului.
Evaluarea propriu-zisă a impactului la S.C. CONSUD S.A. trebuie să exprime nivelul
acestuia prin mărimi măsurabile, care urmează a fi transmise beneficiarilor analizei de impact.
5.7.3.2. Metode de evaluare a impactului de mediu. Există mai multe metode de

evaluare a impactului produs asupra mediului (ca de exemplu, matricea lui Leopold, matricea
Marilor Baraje sau metoda Batelle Columbus), prin intermediul cărora se poate realiza o
inventariere sau chiar o analiză sistemică, pe baza unor studii amănunţite.
În cercetările cuprinse în lucrare s-a folosit matricea Leopold care se prezintă sub forma
unui tablou cu dublă intrare, pe axa verticală figurând factorii de mediu şi/sau funcţiile acestora
precum şi procesele de mediu, iar pe axa orizontală acţiunile posibil generatoare de impact (tab.
5.62)
Pentru realizarea matricei sunt parcurse următoarele etape:
- identificarea factorilor de mediu care pot fi afectaţi în cazul executării, exploatării sau
lichidării unei activităţi dintr-o anumită zonă;
- identificarea acţiunilor, prevăzute prin proiect, susceptibile a produce impact asupra
unor factori de mediu;
- marcarea impactului la intersecţia cu factorii de mediu;
- exprimarea subiectivă a mărimii impactului pe o scară de evaluare cuprinsă între 1 şi 10
şi înscrierea acesteia în partea superioară a fiecărei diagonale, precedată, în funcţie de
natura impactului, de + sau -;
- estimarea subiectivă a importanţei impactului, utilizând o scară de mărime cu valori de
la 1 la 10 şi înscrierea acesteia în partea inferioară a fiecărei diagonale;
- elaborarea unei matrice restrânse care să cuprindă doar acei factori de mediu cu impact
semnificativ.
Tabelul 5.62. Matricea lui Leopold, forma extinsă

Acţiunile Acţiunile X, posibil generatoare de impact
Proiectului XI X2 X3 X4 X5 X6 X7
ZI
Z2 8/10
Factorii Z3
de mediu Z4 2/1 3/5
şi/sau Z5 7/4
funcţiile Z6 2/2 4/8 3/2 9/10
acestora Z7
precum şi Z8
procesele Z9 5/1 5/8 7/4
de mediu, ZIO
Z ZII 3/10
Z12 8/9 9/9 6/4
Z13 7/9 3/8
Z14 2/3
Z15 5/7
Matricea lui Leopold, poate fi elaborată pentru două orizonturi de timp, pe termen scurt şi pe
termen lung. Prin caracteristicile sale, matricea este considerată o formă de informare mai mult decât
una de evaluare a impactului, pe baza ei identificându-se impacturile, într-o măsură mai mică
prognozându-se, normalizându-se şi evaluându-se propriu-zis impactul.
5.7.4. Cercetări privind impactul asupra atmosferei a activităţii industriale de la

S.C. CONSUD S.A.
5.7.4.1 Modificarea compoziţiei chimice a aerului. Aerul atmosferic reprezintă
principala componentă a mediului înconjurător implicată direct în fenomenul de poluare. El
constituind alături de celelalte secvenţe ale biosferei, un element prioritar pentru menţinerea
vieţii, păstrarea calităţii sale naturale, reprezentând un obiectiv major pentru colectivităţile
umane.
Principalele surse de poluare ale aerului atmosferic se pot grupa astfel:
- poluare industrială;
- poluare generată de transporturi;
- poluare agricolă;
- poluare antropică datorată în principal arderii combustibililor.
Poluanţii emişi în aerul atmosferic din aceste patru categorii de surse de poluare, pot fi
clasificaţi din punct de vedere chimic în modul următor, aşa cum preciza Vivien F.D., Economie
et ecology, Editions La Deconverte, Paris, 2002:
 gaze sau substanţe anorganice, care cuprind:
- derivaţi oxigenaţi ai carbonului: monoxidul şi dioxidul de carbon;
- derivaţi oxigenaţi ai suflului: dioxid şi trioxid de sulf, acid sulfuric, sulfaţi;
- derivaţi oxigenaţi ai azotului: oxizi de azot, acid azotos şi azotic;
- alţi poluanţi anorganici: derivaţi de plumb, amoniac, hidrogen sulfurat, clor, cloruri
etc.
 gaze sau substanţe organice, care cuprind:
- hidrocarburi alifatice saturate şi nesaturate, ciclice, aromatice, policiclice
condensate;
- aldehide şi cetone: formaldehidă, acroleină, acetonă;
- alţi poluanţi organici: alcooli, mercaptani, derivaţi cloruraţi, diverşi compuşi cu
structură complexă şi nedefinită.
 aerosoli, care cuprind:
- particule de materii solide sub formă de fum, pulberi;
- particule de materii lichide sub formă de ceaţă de ulei sau gudroane, picături mici
antrenate etc.
Prezenţa în atmosferă a diferitelor noxe influenţează direct mai ales dezvoltarea plantelor,
aşa cum arăta şi HILL A. Agricultural Ecosystem Effect son Trace Gases and Global Climate
Change – Ed. Mc. Graw – Hill New York 1998, care a realizat ierarhizarea compuşilor chimici
după efectul lor asupra plantelor în felul următor:
SO 2  HCI  NO 2  CO 2  NO X  CO (5.69)
O prezentare succintă a principaliilor poluanţi atmosferici şi acţiunea lor asupra plantelor,
presupune următoarele consideraţii (tab. 5.63):
- dioxidul de sulf. Acesta ocupă un loc prioritar în grupa poluanţilor atmosferici,
degajându-se în toate combustiile, sursele de generare ale acestuia fiind foarte
diferite, de la industria petrochimică până la încălzitul casnic, arderea deşeurilor şi nu
în ultimul rând contribuţia în continuă creştere a transporturilor etc.
Efectele nocive ale acestei noxe se segmentează după nivelul concentraţiilor, astfel:
- în doze mari, de peste 50 ppm faţă de 0,25 ppm cât reprezintă CMA prin STAS
12574/87, acest compus chimic generează leziuni foarte grave, ireversibile, la nivelul
întregii plante.
- dozele mici şi intermitente de SO 2, cu un caracter cronic, distrug clorofila, frunzele
având un aspect mozaicat. La monocotiledonate apar benzi albe paralele cu nervura
principală.
Sensibilitatea plantelor este diferită la această poluare cronică, fiind dependentă de natura
genetică şi de starea lor fiziologică.
Prezenţa unor cantităţi sporite de SO 2 în aer are ca efect pe lângă fenomenul de
decolorare observat vizual şi un efect de reducere a producţiei de substanţă uscată.
- etilena şi alţi compuşi organici specifici procesului tehnologic. La procesarea
industrială a unor construcţii sudate rezultă o serie întreagă de compuşi organici, cu
structuri chimice foarte diferite şi care în concentraţii ridicate pot influenţa negativ
dezvoltarea plantelor.
Astfel, etilena, în concentraţii ridicate, poate determina leziuni ale frunzelor şi chiar ale
întregii plante. Ceilalţi compuşi chimici posibili să existe în atmosferă, exceptând aldehidele, nu
prezintă agresivitate marcată faţă de plante, deoarece se găsesc în cantităţi reduse;
- acidul clorhidric. Un alt compus chimic, posibil poluant pentru culturile agricole
este acidul clorhidric, care ia naştere în principal atât de la incinerări, cât şi din
activitatea industrială, în prezenţa umidităţii din aer. Prezent în atmosferă în
concentraţii sub limita de fitotoxicitate, cu un CMA de 0,1 ppm, acidul clorhidric are
un efect benefic asupra dezvoltării plantelor. În concentraţii ridicate, acest compus
induce cloroza frunzelor, iar în cantităţi foarte mari, plantele suferă mult prin apariţia
unor puncte necrotice;
- amoniacul. Amoniacul prezintă asupra plantelor o toxicitate analogă celei produse de
acidul clorhidric. Limita concentraţiei suportată de speciile sensibile, o perioadă lungă
de timp, este de aproximativ 3 ppm;
- oxizii de azot. Oxizii de azot prezenţi în aer peste limita concentraţiei maxime admise,
provoacă plantelor intoxicaţii cronice şi arsuri foliare, iar la concentraţii de peste 10
ppm, apar arsurile generalizate.
Tabelul 5.63. Câţiva poluanţi atmosferici şi efectul lor asupra plantelor

Nr. Planta Poluantul
crt. SO2 HCI NOX
A CEREALE
1 Grâu SR SR S
2 Orz FS S S
3 Ovăz S S S
B PLANTE FURAJERE
1 Trifoi FS FS S
2 Lucernă SR SR S
C LEGUME
1 Varză R R -
2 Fasole SR SR S
3 Ardei R SR -
4 Castraveţi, dovlecei SR - -
5 Tomate R R -
6 Ceapă R R -
D PLANTE ORNAMETALE
1 Liliac R S -
2 Trandafir SR SR SR
3 Garoafe SR SR -
E POMI FRUCTIFERI
1 Fructe cărnoase S S S
2 Fructe uscate SR S SR
3 Nuci S S S
4 Viţa de vie FS S S
Legendă: FS - foarte sensibil; SR - sensibilitate redusă; S – sensibil ;R – rezistent.
- aldehidele. În studiul poluanţilor atmosferici nu trebuie omişi poluanţii fotochimici
oxidanţi, care generează compuşi chimici ce accentuează caracterul toxic al unor
noxe.
Dacă în aer se află şi oxizi de azot cu valenţe inferioare, ceea ce se întâmplă frecvent,
când gazele poluante provin de la motoarele cu ardere internă, aldehidele pot reacţiona cu aceştia
dând compuşi chimici de tipul PAN, foarte toxici şi cancerigeni.
5.7.4.2. Impactul activităţii de fabricare a construcţiilor sudate la S.C. CONSUD

S.A. asupra calităţii aerului. Cunoscând aceste caracteristici generale legate de influenţa
poluării atmosferice asupra plantelor s-a monitorizat calitatea aerului în perioada caldă a anului,
în zona de influenţă a activităţii industriale a S.C. CONSUD S.A..
Pentru aceasta s-au recoltat probe de aer conform STAS 12574/87, în perioada mai –
septembrie 2006 – 2009, din 7 puncte-staţie şi anume: A; B; C; D;F; E; G.
Din multitudinea de posibili poluanţi atmosferici, cu efecte negative majore asupra
dezvoltării plantelor, s-au selectat doar cei cu acţiune sinergică, prezenţi simultan în aer şi care ar
putea avea ca emisar şi activitatea industrială de procesare a construcţiilor sudate de la S.C.
CONSUD S.A. şi anume: monoxidul de carbon, dioxizi de azot şi sulf, acidul clorhidric, fenolii
şi aldehidele.
Determinările acestora s-au făcut conform standardelor în vigoare şi anume: monoxid de
carbon STAS 10712/76, dioxid de azot STAS 10329/75, dioxid de sulf STAS 10194/75, acid
clorhidric STAS 10943/77, fenoli STAS 11027/76 şi aldehide STAS 11332/79.
Răspândirea poluanţilor gazoşi şi solizi în atmosferă se realizează prin intermediul
vectorului vânt, ca expresie a deplasării maselor de aer pe o egretă specifică zonei (fig.5.79.).
Datele chimico-analitice obţinute şi prezentate sintetic în tabele 5.64 – 5.68. pentru lunile
mai, iunie, iulie, august şi septembrie scot în evidenţă următoarele aspecte:
- modificările concentraţiilor sunt prezentate sub formă de domenii de variaţie pentru:
acid clorhidric, amoniac, oxizi de azot, dioxid de sulf, aldehide, fenoli, oxid de
carbon;
- dispersia în aer a noxelor analizate, urmăreşte, la diferite nivele, pe cea a vectorului
vânt;
- concentraţiile noxelor urmărite s-au situat la nivele mult sub limita admisă prin STAS
12574/87. Excepţie face doar oxidul de carbon în luna august 2006 la staţia A;
MAI N N
IUNIE
100 100
SV 80 NE SV NE
80
60 60
40 40
20 20
V 0 E V 0 E
SV SV
SE SE
S S
IULIE N AUGUST N
100 100
SV 80 NE SV 80 NE
60 60
40 40
20 20
V 0 E V 0 E
SV SV
SE SE
S S
Fig. 5.79. Modificarea direcţiei vântului (poluării) în perioada

mai – septembrie, 2006 – 2009, în zona de influenţă a S.C. CONSUD S.A.
- dioxidul de sulf urmăreşte îndeaproape egreta vectorului vânt. Cea mai mare
concentraţie din această noxă s-a înregistrat în luna mai 2006 la staţia B, dar sub
limita maximă standardizată;
- domeniile de variaţie a amoniacului şi acidului clorhidric, indică existenţa şi a unor
alţi generatori decât activitatea de procesare industrială a construcţiilor sudate,
concentraţia cea mai mare nefiind corelată cu direcţia vântului;
- faţă de anul 2006, când s-a realizat o monitorizare a calităţii aerului, în anul 2009,
aceasta s-a îmbunătăţit accentuat ca urmare a reducerii conţinutului de SO 2 (limita
superioară a domeniului de variaţie a conţinutului de SO2 se situează sub valoarea
standardizată şi se vede în figura 5.80.).
Tabelul 5.64. Valorile măsurătorilor la staţiiile A, B, C, D, E, F, G (extras)
CMA STAS Concentraţie Concentraţie
Nr. total de Nr. probe Coeficient
Poluant 12574/87
probe depăşite
medie maximă
Noxă
[mg/dm3] [mg/dm3] [mg/dm3]
Staţia A
HCl 0,1 7 0 0,004- 0,002-0,02 0,04-
0,0097 0,0971
H2CO 0,012 7 0 0,0012- 0,0020- 0,1008-
0,0036 0,0060 0,2975
NH3 0,1 7 0 0,0122- 0,0100- 0,1200-
0,0186 0,0200 0,1857
NO2 0,1 31 0 0,0040- 0,0100- 0,040-
0,0297 0,0500 0,2973
SO2 0,25 31 0 0,0314- 0,0400- 0,1257-
0,0611 0,1300 0,2444
CO 2,0 31 0 1,3048- 1,8000- 0,6524-
1,5861 2,0500 0,7931
Fenol 0,03 7 0 0,0008 0,0010 0,0260
Staţia B
HCl 0,1 16 0 0,0113- 0,0200- 0,1125-

0,0140 0,0300 0,1400
H2CO 0,012 16 0 0,0010- 0,0020- 0,080-
0,0044 0,0070 0,3650
NH3 0,1 16 0 0,0300- 0,0300- 0,2002-
0,0400 0,0600 0,4000
NO2 0,1 16 0 0,0100- 0,0100- 0,1000-
0,0106 0,0200 0,1063
SO2 0,25 16 0 0,0300- 0,0700- 0,1200-
0,0506 0,1000 0,2025
Fenol 0,03 16 0 0,0011 0,0030 0,0353
Staţia C
HCl 0,1 16 0 0,0053- 0,0100- 0,0529-

0,0139 0,0300 0,1388
H2CO 0,012 16 0 0,0012- 0,0180- 0,1033-
0,0049 0,0300 0,4067
NH3 0,1 16 0 0,0277- 0,0500- 0,2765-
0,0461 0,0900 0,4611
NO2 0,1 16 0 0,0355- 0,0800- 0,3353-
0,0389 0,0900 0,3888
SO2 0,25 16 0 0,0347- 0,0800- 0,1388-
0,0972 0,2200 0,3889
Fenol 0,03 16 0 0,0010 0,0010 0,0333
Staţia D
HCl 0,1 17 0 0,0090- 0,0200- 0,0900-

0,0123 0,0300 0,1235
H2CO 0,012 17 0 0,0012- 0,0040- 0,1000-
0,0016 0,0300 0,1325
NH3 0,1 17 0 0,0040- 0,0700- 0,0400-
0,0320 0,1000 0,3200
NO2 0,1 17 0 0,0100- 0,0200- 0,1000-
0,0135 0,0300 0,1353
SO2 0,25 17 0 0,0653- 0,1000- 0,2612-
0,0670 0,1200 0,0653
H2CO 0,012 17 0 0,0012- 0,0040- 0,1000-
0,0016 0,0300 0,1325
H2CO 0,012 17 0 0,0012- 0,0040- 0,1000-
0,0016 0,0300 0,1325
Staţia E
HCl 0,1 17 0 0,0080- 0,0100- 0,0800-

0,0177 0,0800 0,1765
H2CO 0,012 17 0 0,0007- 0,0020 0,0600-
0,0008 0,0683
NH3 0,1 17 0 0,0147- 0,0300- 0,1471-
0,0240 0,0400 0,2400
NO2 0,1 17 0 0,0090- 0,0200- 0,0900-
0,0112 0,0300 0,1118
SO2 0,25 17 0 0,0440- 0,0900- 0,1800-
0,0541 0,1100 0,2165
Fenol 0,03 17 0 0,0010 0,0020 0,0333
Staţia F
HCl 0,1 15 0 0,0133 0,0200- 0,1300

0,0300
H2CO 0,012 15 0 0,0009- 0,0010- 0,0775-
0,0017 0,0030 0,1400
NH3 0,1 15 0 0,0160- 0,0300- 0,1600-
0,0213 0,0500 0,2133
NO2 0,1 15 0 0,0127- 0,0400- 0,1267-
0,0170 0,0500 0,1700
SO2 0,25 15 0 0,0360- 0,1000 0,1440-
0,0500 0,2002
Fenoli 0,03 15 0 0,0013 0,0030 0,0443
Staţia G
HCl 0,1 15 0 0,0090- 0,0200 0,0900-
0,0120 0,1200
H2CO 0,012 15 0 0,0005- 0,0010- 0,040-
0,0017 0,0060 0,1442
NH3 0,1 15 0 0,0300- 0,0500- 0,3000-
0,0313 0,0700 0,3133
NO2 0,1 15 0 0,0100- 0,0100- 0,1000-
0,0140 0,0200 0,1400
SO2 0,25 15 0 0,0367- 0,0900- 0,1467-
0,0500 0,1500 0,2002
Fenoli 0,03 15 0 0,0013 0,0020 0,0443
2006 2009
G A B A
0,2 G 0,2
0,1
B
0,1
0
0
F C F C
E D E D
MAI IUNIE
MAI IUNIE
IULIE AUGUST
IULIE AUGUST
SEPTEMBRIE CMA STAS
SEPTEMBRIE CMA STAS
2006 - 2009
A
G 0,2
0,1
B
0
F C
E D
Lim. var. infer. Lim. var. sup
CMA STAS
Fig. 5.80. Modificarea concentraţiei de SO2 din aer în zona de influenţă a

S.C. CONSUD S.A., în perioada mai – septembrie 2006 – 2009
Limită STAS: 0,25 mg/dm3
2006 2009
A A
G 0,12
B 0,12
0,08
G
0,08
B
0,04 0,04
0 0
F C F C
E D E D
MAI IUNIE
MAI IUNIE
IULIE AUGUST
IULIE AUGUST
SEPTEMBRIE CMA STAS
SEPTEMBRIE CMA STAS
2006 - 2009
A
G 0,12
B
0,08
0,04
F C
E D
CMA STAS
Fig. 5.81. Modificarea concentraţiei de NO2 din aer în zona de influenţă a

2006 2009
G A G 0,1
A
0,1
0,05 B 0,05 B
F C F C
D
E D E
MAI IUNIE MAI IUNIE
IULIE AUGUST IULIE AUGUST
SEPTEMBRIE CMA STAS SEPTEMBRIE CMA STAS
2006 - 2009
G A
0,1
0,05
B
F C
E D
CMA STAS
Fig. 5.82. Modificarea concentraţiei de NH3 din aer în zona de influenţă a

2006 2009
G 0,12
A 0,12
A
G
0,08
0,04
B 0,08
0,04
B
0 0
F C F C
E D E D
MAI IUNIE MAI IUNIE
2006- 2009
G 0,12
A
0,08
0,04
B
F 0
C
E D
CMA STAS
Fig. 5.83. Modificarea concentraţiei de HCl din aer în zona de influenţă a

- conţinut destul de ridicat de oxizi de azot în anul 2006, cu depăşire la staţia B a CMA
şi o reducere accentuată în anul 2009 (fig. 5.81).
- deşi nu este o noxă specifică activităţii de procesare industrială a construcţiilor
sudate, amoniacul din atmosferă poate reacţiona cu compuşi specifici acesteia şi care
sunt printre constituenţii smogului. S-a înregistrat o tendinţă accentuată de scădere în
anul 2009 faţă de anul 2006 (fig.5.82)
- conţinutul de acid clorhidric prezent în atmosferă, destul de uniform în zona testată, s-
a situat mult sub limita maximă admisă, de-a lungul întregii perioade de monitorizare
(fig.5.83)
- aldehidele au avut o tendinţă de creştere la staţia A în vară, ceea ce indică, se pare, un
aport al transportului auto. Concentraţiile înregistrate se situează în timp şi spaţiu
mult sub limita maximă admisă prin standarde (fig. 5.84).
2006 2009
0,012
A 0,012
A
0,008 G 0,008
G B B
0,004 0,004
0 0
F C F C
E D E D
MAI IUNIE MAI IUNIE
2006 - 2009
0,012
A
0,004
G B
0,002
F C
E D
CMA STAS
Fig. 5.84. Modificarea concentraţiei de H2CO din aer în zona de influenţă a

- cantităţile de fenoli prezente în atmosferă s-au situat la nivele foarte reduse, mult sub
limita maximă admisă prin standarde. Cea mai mare concentraţie a fost determinată în luna iulie
2006 la staţia A (fig. 5.85.)
2006 2009
A A
0,03 0,03
0,02
G B G
0,02
B
0,01 0,01
0 0
F C F C
E D E D
MAI IUNIE MAI IUNIE
2006 - 2009
A
0,03
G
0,02
B
0,01
F C
E D
CMA STAS
Fig. 5.85. Modificarea concentraţiei de FENOLI din aer în zona de influenţă a

S.C. CONSUD S.A., în perioada mai – septembrie 2006 – 2009, Limită STAS: 0,03 mg/dm3
Calitatea aerului în fiecare punct-staţie are o anumită particularitate, bine definită, prin
care se realizează o ierarhizare a efectului activităţii de fabricare a construcţiilor sudate asupra
mediului înconjurător.
În acest context, în tabelul 5.65 sunt detaliate pe puncte-staţie unele aspecte particulare
legate de calitatea aerului .
Tabelul 5.65. Câteva aspecte particulare legate de calitatea aerului în staţiile de măsurare
Punctul - Staţie Aspecte particulare
A - nu s-a depăşit CMA, cu excepţia conţinutului de CO, în mai 2006;
- conţinutul de SO2 a avut o tendinţă de scădere
B - nu s-a depăşit CMA pentru niciun factor poluant;
- conţinut ridicat de NO2 şi NH3;
- fenolii prezenţi în cantităţi foarte reduse
C - nu s-au înregistrat depăşiri a CMA;
- concentraţiile cele mai mari de noxe înregistrate în perioada caldă a anului
D - cea mai mare cantitatea de SO2 şi aldehide dar sub CMA;
- majoritatea compuşilor chimici sunt mult diminuaţi;
- domeniile de variaţie sunt destul de mari
E - în luna mai 2006, suma concentraţiilor (NH 3 + NO2 + SO2) s-a situat peste
limita standardizată
- cele mai mari concentraţii de SO2;
- calitatea aerului s-a îmbunătăţit la sfârşitul perioadei de normalizare
F - noxele mult sub CMA;
- fenolii la valori foarte scăzute
G - noxe scăzute, mult sub CMA;
- concentraţia de SO2 cea mai ridicată, dar sub CMA
S-a calculat şi indicele de acţiune sinergică pentru aerul din zona de influenţă a S.C.
CONSUD S.A. şi s-au găsit variaţiile lunare prezentate în figura 5.86.
2006 2009
1,5
A 1,5
A
1,2 1,2
G 0,9 B G 0,9
B
0,6 0,6
0,3 0,3
0 0
F C F C
E D E D
MAI IUNIE MAI IUNIE
SEPTEMBRIE LIM. STAS SEPTEMBRIE LIM. STAS
2006-1,52009
A
1,2
G 0,9
B
0,6
0,3
F C
E D
Lim. var. infer. Lim. var. super
LIM. STAS
Fig. 5.86. Variaţia lunară a INDICELUI DE ACŢIUNE SINERGICĂ pentru aerul din zona de
influenţă a S.C. CONSUD S.A., în perioada mai – septembrie 2006 – 2009
În concluzie din datele prezentate, reiese clar că activitatea industrială de realizare a
construncţiilor sudate la S.C. CONSUD S.A., considerată ca poluantă majoră a mediului
înconjurător, în special a atmosferei, nu generează poluarea aerului în zona de impact, calitatea
acestuia în perioada monitorizată demonstrând acest lucru (tab.5.66).
Tabelul 5.66. Domeniile de variaţie a concentraţiilor de posibile noxe în perioada 2006-

2009
Nr. Indicatori de calitate Limita Domeniul de Observaţii
crt. STAS variaţie
1 Acid clorhidric 0,1 0,0040-0,0220 * Nu s-au înregistrat
(factori poluanţi) depăşiri
2 Aldehide 0,012 0,0005-0,0056 * Nu s-au înregistrat
depăşiri
3 Amoniac 0,1 0,0120-0,0481 * Nu s-au înregistrat
depăşiri
4 Oxizi de azot 0,1 0,0040-0,0468 * Nu s-au înregistrat
depăşiri
5 Dioxid de sulf 0,25 0,0045-0,0972 * Nu s-au înregistrat
depăşiri
6 Fenol 0,03 0,0008-0,0030 * Nu s-au înregistrat
depăşiri
7 Oxid de carbon 2,0 1,2167-2,1877 * S-au înregistrat depăşiri:
- luna august 2006: staţia A
8 Pulberi sedimentabile 17 0,041-13,40 * Nu s-au înregistrat
depăşiri
9 Indice de acţiune 1 0,4000-1,2388 * S-au înregistrat depăşiri:
sinergică - luna mai 2006: staţia B
- luna august 2007: staţia A
5.7.5. Impactul activităţii de fabricare construcţii sudate la S.C. CONSUD S.A.

asupra calităţii apelor de precipitaţii
5.7.5.1. Consideraţii generale. Precipitaţiile, ca o componentă majoră a mediului
înconjurător şi principal vector de purificare a aerului de multiplele noxe ce au cele mai variate surse,
de la diferite activităţi umane ce includ industria şi agricultura, până la cele casnice, pot da
indicaţii utile asupra gradului de poluare.
Produşii finali de degradare ale noxelor din aer, care sunt în general inofensivi, pot
reacţiona între ei în prezenţa apei, dând naştere la compuşi finali cu o toxicitate ridicată.
Trebuie remarcat faptul că unele noxe, ca de exemplu compuşii cu sulf (reprezentaţi de
oxizi pe diferite nivele de oxidare) pot fi generate nu numai de surse stabile date de industrie, ci
şi mobile, ceea ce îngreunează foarte mult posibilitatea lor de eliminare.
Astfel, gazele de eşapament, surse mobile de noxe aproape identice cu cele specifice
activităţii de procesare industrială a construcţiilor sudate de către S.C. CONSUD S.A. conţin şi
plumb, catalizatorul ideal pentru transformarea în acid sulfuric a SO2 în prezenţa apei de
precipitaţii, cu toate dezavantajele pe care le creează.
În apele de precipitaţii, sulful este prezent preponderent sub formă de ioni sulfaţi. Prin
absorbţia dioxidului de sulf în apa de ploaie iau naştere acizi, impactul negativ al acestora asupra
mediului înconjurător fiind marcant . Precipitaţiile acide generate de prezenţa acidului sulfuric,
dar şi a celui azotic obţinut prin procese de hidratare a oxizilor de azot în prezenţa luminii, au o
influenţă nefastă în special asupra plantelor, generând pete necrotice la contact, care devin
ulterior vulnerabile la atacul de boli, în final având loc o reducere a nivelului recoltei.
Efectul negativ al precipitaţiilor acide se resimte asupra obiectelor metalice ce conţin fier,
la început prezentând pete de rugină, care ulterior se transformă în găuri, deteriorând şi
decolorând vopselele de pe obiectele metalice şi textile etc.
Cunoaşterea structurii chimice a apelor de precipitaţii căzute în zona de influenţă a S.C.
CONSUD S.A. a apărut ca o necesitate obiectivă, prioritară, în vederea evidenţierii şi pe această
cale dacă apa a fost poluată cu noxe specifice organizaţiei industriale, la valori peste CMA.
Compoziţia chimică a apei de precipitaţii, cât şi gradul specific de încărcare cu agenţi
poluanţi, prezintă particularităţi în timp şi spaţiu, fiind dependent direct de condiţiile climatice.
Probele de apă de precipitaţii s-au recoltat lunar în perioada mai - septembrie 2006 –
2009 din 5 puncte-staţie şi anume: A, B, D, F şi G.
Parametrii şi concentraţiile apelor de precipitaţii determinate se prezintă în tabelul 5.67.
Tabelul 5.67. Parametrii apelor de precipitaţii

Nr. crt. Parametri Concentraţii
1. pH 4,9 – 6,8
2. Conductivitatea, μS/cm 66 – 97
3. Cloruri, mg/dm3 4 – 10
4. Azotaţi, mg/dm3 7 – 22
5. Sulfaţi, mg/dm3 9 – 24
6. Fosfaţi, mg/dm3 0,1
7. Hidrocarburi, mg/dm3 0,04 – 0,15
În grupa factorilor chimici indezirabili sunt incluse acele substanţe, care, prin depăşirea
unei anumite concentraţii, au un caracter periculos pentru ecosisteme, fiind supuse unor
modificări continue.
Datele privind calitatea apelor de precipitaţii, testată comparativ cu datele prezentate de
firma MERCK pentru principalele însuşiri chimice sunt redate în tabelele 5.68-5.72.
Din analiza generală a datelor obţinute şi prezentate în aceste tabele rezultă următoarele
aspecte:
- apa de ploaie căzută în zona de influenţă a S.C. CONSUD S.A. conţine cantităţi
destul de reduse de compuşi chimici, sub limita inferioară a domeniului de variaţie
indicat;
- se constată o anumită zonalitate a principalelor însuşiri chimice, specifică fiecărui
indicator testat;
- domeniul de variaţie a concentraţiilor compuşilor chimici testaţi este destul de larg,
amplitudinea de variaţie fiind chiar în condiţii de concentrare destul de restrânsă;
- reacţia apelor de precipitaţii a fost variată, de la acid, slab acid spre bazic, funcţie de
cantitatea de precipitaţii căzute şi de gradul de turbulenţă al atmosferei;
- modificarea în dinamica lunară a reacţiei apelor de precipitaţii indică o creştere a
acidităţii spre toamnă, ceea ce reliefează aportul unei alte surse de poluare care până
în prezent nu a fost luată în considerare şi anume transporturile auto;
- în luna septembrie 2009, aciditatea apelor de precipitaţii a înregistrat un nivel foarte
ridicat. Cu excepţia ploilor căzute la staţia D, în celelalte puncte de recoltare,
aciditatea a fost titrată la peste 14 mg/l;
- concentraţia ionilor de amoniu a avut un domeniu de variaţie destul de restrâns pe
întreaga perioadă de monitorizare;
- concentraţiile ionilor de calciu, sodiu, potasiu, azotaţi şi fosfaţi s-a situat într-un
domeniu restrâns de variaţie în întreaga perioadă testată şi în fiecare localitate;
- conductivitatea apei de precipitaţii a înregistrat variaţii mari, cu valori ce uneori au
depăşit 100 μS/cm, cauzele fiind multiple, activitatea de procesare industrială a
construcţiilor sudate neavând nici un aport;
- conţinutul de cloruri a înregistrat o amplitudine de variaţie destul de ridicată, de peste
40 mg/l, depăşind frecvent limita superioară a posibilului domeniu de variaţie
specificat în literatura de specialitate;
- conţinutul de sulfaţi a avut o variaţie neuniformă;
- conţinuturi reduse de azotaţi, cu un domeniu de variaţie restrâns, ceea ce
demonstrează că ploile nu au fost însoţite decât rar de fenomene meteorologice
deosebite;
- cianuri, fenoli, triazine şi produse petroliere nu au fost detectate în apele de
precipitaţii, pe întreaga perioadă şi zonă de monitorizare.
5.7.5.2. Rezultatele experimentale obţinute în urma măsurătorilor în cinci
puncte staţie. Urmărind modificarea principalilor constituenţi ai apei de precipitaţii (pH,
conţinut de ioni de azotaţi, amoniu, cloruri şi sulfaţi) prezentaţi în figurile 5.87 – 5.91 (la
începutul perioadei de monitorizare, la sfârşitul acesteia, precum şi domeniul total de
variaţie), rezultă următoarele:
- zonarea calităţii apelor de precipitaţii, indiferent că este vorba de reacţie sau compuşi
chimici, anul de recoltare sau domeniu total de variaţie;
- înrăutăţirea reacţiei ploilor în anul 2009 faţă de 2006, cu depăşirea în toate punctele-
staţie a limitei superioare indicate de literatura de specialitate.
Pentru fiecare staţie de recoltare au rezultat următoarele caracteristici:
Staţia A. Monitorizarea structurii chimice în acest punct este prezentată în tabelul 5.68.
Domeniul de concentraţii chimice a apelor de precipitaţii căzute în staţia A în perioada
mai – septembrie 2006 - 2009 indică:
- variaţii lunare foarte apropiate, de ordinul a peste 2 unităţi pH;
- cea mai mare aciditate titrabilă, înregistrată în luna septembrie, din zona de influenţă
şi în perioada monitorizată;
- scăderea conductivităţii din primăvară spre toamnă, după o curbă de gradul 2;
- variaţii nesemnificative a conţinutului de ioni de amoniu pe întreaga perioadă de
monitorizare;
- concentraţii reduse de ioni de calciu, sodiu, potasiu, azotaţi şi fosfaţi;
- variaţii nesemnificative ale domeniului de variaţie a conţinutului de cloruri;
- modificări nesemnificative ale conţinutului de sulfaţi în primele 4 luni de
monitorizare, ca în septembrie domeniul de variaţie să înregistreze o creştere
spectaculoasă;
- cianuri, triazine, fenoli nu au fost detectaţi.
2006 2009
7,8 A 7,8
A
6,8
6,8
5,8
G B G 5,8
B
4,8
4,8
F D F D
Mai Iunie
Mai Iunie
Iulie August
Iulie August
Septembrie LIM. SUP
Septembrie LIM. SUP
LIM. INF
LIM. INF
2006 - 2009
A
8,5
7,5
6,5
G 5,5
B
0
F D
Lim. Var Lim. Var
LIM. SUP LIM. INF
Fig. 5.87. Variaţia pH-ului în apele de precipitaţii căzute în zona de influenţă a

2006 A 2009
22 22 A
17 17
12 12
7 7
G B G B
2 2
F D F D
Mai Iunie Mai Iunie
Iulie August Iulie August
Septembrie LIM. SUP Septembrie LIM. SUP
LIM. INF LIM. INF
2006 - 2009
A
42
32
G 22
12
B
0
F D
Lim. Var Lim. Var
LIM. SUP LIM. INF
Fig. 5.88. Variaţia NO3 în apele de precipitaţii căzute în zona de influenţă a

2006 2009
A
12 A 12
8 8
4 4
G B G B
0 0
F D D
Mai Iunie Mai F Iunie
Septembrie Septembrie
2006 - 2009
A12
8
G B
0
F D
Lim. Var Lim. Var
Fig. 5.89. Variaţia NH4 în apa de precipitaţii căzute în zona de influenţă a

A2006 A 2009
15 12
10
10
8
6
5 4
G B G 2
0 B
0
F D F D
Mai Iunie Mai Iunie
LIM. INF LIM. INF
2006 - 2009
60
A
40
20
G B
0
F D
Lim. Var Lim. Var
LIM. INF LIM. INF
Fig. 5.90. Variaţia CI- în apa de precipitaţii căzute în zona de influenţă a

2006 2009
45
A A
45
36 36
27 27
18
B 18 B
G 9 G 9
0 0
F D F D
Mai Iunie Mai Iunie
LIM. INF LIM. INF
2006 - 2009
A45
36
27
18
G 9 B
0
F D
Lim. Var Lim. Var
LIM. SUP LIM. INF
Fig. 5.91.Variaţia SO 24  în apa de precipitaţii căzute în zona de influenţă a

S.C.CONSUD S.A., în perioada mai – septembrie 2006 – 2009
Staţia B. Variaţiile structurii chimice a apelor de precipitaţii sunt prezentate în tabelul

5.69. Domeniul de concentraţii a compoziţiei chimice a apelor de precipitaţii căzute în
staţia B, în perioada mai – septembrie 2006 – 2009 indică:
- variaţii mai restrânse ale reacţiei apei de precipitaţii în perioada caldă a anului, cu
tendinţe totuşi de acidifiere;
- domeniul de variaţie destul de constant al conductivităţii înregistrate, cu tendinţe
foarte mari de reducere;
- variaţii nesemnificative ale conţinutului de ioni de amoniu, calciu, sodiu şi de cloruri,
pe întreaga perioadă testată;
- domeniu de variaţie destul de constant pentru ionii de amoniu;
- variaţii neuniforme ale ionilor de calciu, sodiu, fosfaţi, azotaţi şi cloruri;
- variaţii accentuate ale ionilor de sulfaţi doar în luna august;
- lipsa cianurilor, triazinelor şi a fenolilor pe întreaga perioadă monitorizată.
Tabelul 5.68. Calitatea apelor de precipitaţii la staţia A (extras)

Indicator de calitate U.M. Luna de recoltare a probelor
MAI IUNIE IULIE AUG. SEPT
pH 5,91-7,40 5,35-7,40 5,15-7,80 5,35-8,55 5,27-7,40
Conductivitate μS/cm 50-104 51-192 43-70 - 51,0-115,3
Aciditate MEq/l 0,40-8,00 0,50-32,75 0,45-125,50 0,27-5,62 0,20-22,8
Amoniu, NH4 mg/dm3 0,01-7,25 0,01-11,33 0,01-1,35 0,001-3,860 0,03-3,70
Azotaţi, NO3 mg/dm3 0,26-8,63 0,25-10,00 0,00-7,33 0,02-8,50 0,10-14,30
Cloruri, Cl mg/dm3 0,35-10,10 1,60-41,50 0,68-11,87 0,31-20,10 0,45-47,0
Sulfaţi, SO4 mg/dm3 0,01-14,55 0,08-14,00 0,10-25,50 0,07-15,00 0,0-7,0
Fosfaţi, PO4 mg/dm3 0,01-0,96 0,03-0,60 0,01-0,62 0,001-0,500 0,01-3,80
Calciu, Ca mg/dm3 0,20-20,0 0,1-5,0 0,00-23,30 0,1-21,0 0,1-18,0
Sodiu, Na mg/dm3 0,40-72,40 0,28-5,65 0,10-2,33 0,35-1,80 0,22-1,85
Potasiu, K mg/dm3 0,4-1,5 0,01-1,80 0,22-2,10 0,08-1,50 0,01-1,60
Triazine mg/dm3 0 0 0 0 0
Cianuri, CN mg/dm3 0 0 0 0 0
Fenoli mg/dm3 0 0 0 0 0
Produs petrolier mg/dm3 0 0 0 0 0
CCO – Mn mg/dm3 3,0-4,49 7,37-16,00 1,44-16,00 1,12-3,52 2,3-4,9
CCO - Cr mg/dm3 56-95,9 18,0-41,2 29,2-55,3 10,0-69,0 20,0-51,0
Tabelul 5.69. Calitatea apelor de precipitaţii la staţia B (extras)

pH - 5,22 – 7,00 5,70-8,35 5,80-7,49 5,68-8,09 5,75-8,40
Conductivitate μS/cm 30-53 26-271 35-52 32,0-50,5 8,4-30,0
Aciditate MEq/l 0,55-30,6 0,2-113,1 0,2-128,0 0,94-78,50 0,4-27,6
Amoniu, NH4 mg/dm3 0,01-2,80 0,01-1,37 0,005-1,370 0,004-0,900 0,001-2,300
Azotaţi, NO3 mg/dm3 0,07-9,68 0,29-15,90 0,0-10,5 0,0-6,7 0,6-12,5
Cloruri, Cl mg/dm3 0,25-6,50 2,48-24,36 1,59-7,95 0,30-8,81 0,89-15,10
Sulfaţi, SO4 mg/dm3 0,34-15,30 0,0-10,14 0,00-4,35 0,07-14,10 0,03-39,6
Fosfaţi, PO4 mg/dm3 0,002-0,59 0,001-0,600 0,004-0,550 0,001-2,000 0,007-1,150
Calciu, Ca mg/dm3 0,0-120,2 0,01-8,20 0,0-8,2 0,00-6,35 0,0-6,0
Sodiu, Na mg/dm3 0,35-2,50 0,26-1,75 0,001-1,750 0,53-1,80 0,4-2,05
Potasiu, K mg/dm3 0,06-1,60 0,10-3,00 0,01-1,80 0,01-2,00 0,01-1,80
Produs petrolier mg/dm3 0 0 0 0 0
CCO – Mn mg/dm3 4,05-34,39 5,18-14,29 1,98-14,29 3,2-4,8 5,6-8,0
CCO - Cr mg/dm3 10,0-66,0 17,0-38,4 18-41 10-48 30-72
Staţia D. Datele analizelor chimice sunt prezentate în tabelul 6.70. Domenii de

concentraţii ale compoziţiei chimice a apelor de precipitaţii căzute în staţia D, în perioada
mai - septembrie 2006 - 2009 reliefează următoarele aspecte:
- domeniul de variaţie al reacţiei apelor de precipitaţii este aproape constant, cu o
amplitudine de aproape 2 unităţi pH, excepţie făcând luna iunie, când aceasta a fost
de peste 2,5 unităţi;
- limita superioară a domeniului de variaţie a conductivităţii depăşeşte constant 100
μS/cm;
- ionii de amoniu au o amplitudine de variaţie foarte ridicată în luna mai, ca apoi să
scadă accentuat, de peste 3 ori;
- concentraţii foarte reduse de nitraţi în luna iulie;
- domeniu de variaţie aproape constant şi la nivele reduse pentru conţinuturile de sulfaţi
şi cloruri, cu excepţia lunii septembrie când amplitudinea a crescut accentuat.
Tabelul 5.70. Calitatea apei de precipitaţii la staţia D (extras)

Indicator de U.M. Luna de recoltare a probelor
calitate MAI IUNIE IULIE AUG. SEPT
pH - 5,80-8,05 5,43-7,90 5,10-8,22 5,60-8,07 5,70-7,72
Conductivitate μS/cm 30-53 19-78 40-102 - 22,7-50,5
Aciditate MEq/l 0,0-33,1 0,20-1,35 0,3-35,6 0,77-36,8 0,4-37,1
3
Amoniu, NH4 mg/dm 0,01-7,40 0,01-0,80 0,001-1,670 0,01-1,78 0,01-0,49
Azotaţi, NO3 mg/dm3 0,50-6,41 0,26- 0,00-7,80 0,3-10,5 0,03-11,5
11,70
Cloruri, Cl mg/dm3 0,28-10,65 0,62- 2,66-21,99 0,28-10,65 2,9-11,7
15,80
Sulfaţi, SO4 mg/dm3 0,01-7,39 0,01-4,76 0,06-5,60 0,00-5,80 0,11-44,95
3
Fosfaţi, PO4 mg/dm 0,003-1,250 0,01-0,74 0,002-0,450 0,001- 0,004-0,800
0,550
3
Calciu, Ca mg/dm 0,2-5,8 0,1-35,1 0,0-6,0 0,06-14,00 0,1-14,0
Sodiu, Na mg/dm3 0,6-5,7 0,43-2,00 0,00-1,63 0,40-2,70 0,4-2,10
3
Potasiu, K mg/dm 0,01-1,80 0,01-1,60 0,01-2,00 0,01-1,00 0,01-1,50
3
Triazine mg/dm 0 0 0 0 0
3
Fenoli mg/dm 0 0 0 0 0
Produs mg/dm3 0 0 0 0 0
petrolier
CCO – Mn mg/dm3 7,07-29,96 5,98- 1,60-3,13 3,10-5,26 2,3-6,3
11,38
CCO - Cr mg/dm3 19,1-45,9 8,0-57,6 10,0-39,1 10-66 30-92
Staţia F. Datele analizelor chimice sunt prezentate în tabelul 5.71. Domeniul de

concentraţii chimice ale apelor de precipitaţii căzute în staţia F, în perioada mai – septembrie
2006 - 2009 indică următoarele aspecte:
- tendinţă de variaţie aproape uniformă a acidităţii precipitaţiilor pe întreaga perioadă
monitorizată;
- domeniu de variaţie destul de constant al conductivităţii, limita superioară depăşind
constant 100 μS/cm;
- ionii de amoniu au fost titraţi în cantităţi foarte neuniforme în timp şi la nivele deloc
neglijabile;
- concentraţii reduse de ioni de calciu, sodiu, potasiu, azotaţi şi fosfaţi pe întreaga
perioadă;
- cantităţi reduse de sulfaţi, sub limita de variaţie specificată de literatura de
specialitate;
- cianuri, triazine, fenoli nedetectaţi în apa de precipitaţii.
Tabelul 5.71. Calitatea apei de precipitaţii la staţia F (extras)

Indicator de U.M. Luna de recoltare a probelor
calitate
pH - 5,87-7,10 5,75-7,86 5,65-8,00 5,70-8,00 5,51-8,44
Conductivitate μS/cm 40-115 26,1-89,2 40-171 - 31,6-171,7
Aciditate MEq/l 0,8-9,1 0,71- 0,9-110,5 1,1-7,9 1,4-77,0
150,7
Amoniu, NH4 mg/dm3 0,01-5,20 0,01-2,56 0,01-3,70 0,001- 0,01-2,20
0,560
Azotaţi, NO3 mg/dm3 0,12-14,80 0,15-8,50 0,00-5,65 0,01-13,00 0,04-43,00
Cloruri, Cl mg/dm3 0,50-9,75 3,00- 2,66-17,70 0,24-8,45 2,20-10,52
14,53
Sulfaţi, SO4 mg/dm3 0,01-5,85 0,00-3,35 0,00-3,21 0,18-34,70 0,02-6,97
Fosfaţi, PO4 mg/dm3 0,01-0,64 0,01-1,10 0,01-1,00 0,01-1,35 0,00-2,05
Calciu, Ca mg/dm3 0,1-25,6 0,1-16,0 0,00-6,83 0,0-8,0 0,0-12,0
Sodiu, Na mg/dm3 0,4-1,5 0,25-4,80 0,01-2,12 0,3-2,1 0,26-2,85
Potasiu, K mg/dm3 0,07-1,40 0,10-2,55 0,06-3,06 0,07-1,20 0,3-2,2
Produs mg/dm3 0 0 0 0 0
petrolier
CCO – Mn mg/dm3 16,34- 10,78- 1,70-3,13 0,9-3,1 9,6-17,6
44,93 49,7
CCO - Cr mg/dm3 20,4-58,9 15,0-37,6 10-139 18,4-118,0 23-256
Staţia G . Analizele chimice obţinute sunt prezentate în tabelul 5.72. Domeniul de

concentraţii a compoziţiei chimice a apelor de precipitaţii căzute la staţia G, în perioada mai –
septembrie 2006 – 2009 reliefează următoarele:
- variaţii foarte mari, de aproape 1,5 unităţi de la o lună la alta, cu tendinţă de
acidifiere, a reacţiei apelor de precipitaţii;
- domeniu de variaţie destul de restrâns al acidităţii titrabile;
- scăderea, de la o lună la alta, a conductivităţii apelor de precipitaţii;
- variaţie foarte mică a conţinutului de amoniu pe întreaga perioadă;
- concentraţii reduse de ioni de calciu, sodiu, potasiu, azotaţi şi fosfaţi pe întreaga
perioadă;
- conţinuturi foarte reduse de cloruri, situate spre limita inferioară a domeniului
considerat normal;
- cianuri, triazine, fenoli nedetectaţi în apa de precipitaţii.
Tabelul 5.72. Calitatea apelor de precipitaţii la staţia G (extras)

pH 5,78-7,40 5,80-8,41 5,50-7,77 5,90-8,00 5,70-7,70
Conductivitate μS/cm 60-141 53-127 47-130 - 27,3-
202,0
Aciditate MEq/l 0,1-9,8 0,3-86,2 0,5-34,7 0,9-24,7 1,7-14,25
Amoniu, NH4 mg/dm3 0,02-6,67 0,01-3,97 0,01-1,38 0,04-1,16 0,01-2,61
Azotaţi, NO3 mg/dm3 0,34-10,58 0,18-7,60 0,0-6,0 0,1-12,0 0,35-
12,50
Cloruri, Cl mg/dm3 0,47-8,62 1,42-9,65 1,95-13,73 0,2-9,2 1,02-
28,70
Sulfaţi, SO4 mg/dm3 0,01-11,25 0,00-14,40 0,16-12,60 0,04-10,20 0,05-
42,15
Fosfaţi, PO4 mg/dm3 0,01-0,60 0,001-2,29 0,01-0,65 0,02-1,15 0,01-1,74
Calciu, Ca mg/dm3 0,00-8,05 0,1-4,0 0,1-10,1 0,0-8,6 0,0-7,6
Sodiu, Na mg/dm3 0,04-1,90 0,05-2,70 0,01-2,06 0,45-2,10 0,4-1,90
3
Potasiu, K mg/dm 0,01-2,80 0,09-2,30 0,06-3,70 0,55-7,90 0,1-4,2
3
Cianuri, CN mg/dm 0 0 0 0 0
3
Produs petrolier mg/dm 0 0 0 0 0
CCO – Mn mg/dm3 6,33-44,93 9,1-9,85 1,46-2,60 1,85-3,80 9,0-18,8
CCO - Cr mg/dm3 18,0-85,8 8-48 7,9-86,0 29,2-131,0 38,4-
157,0
Datele şi comentariile prezentate mai sus, s-au sintetizat în tabelul 5.73.
Analizând acest tabel, rezultă faptul că în condiţiile climatice de excepţie ale acestei
perioade, structura chimică a apelor de precipitaţii nu a fost modificată ca urmare a poluării cu
noxe specifice activităţii de realizare a construcţiilor sudate de către S.C. CONSUD S.A.
Tabelul 5.73. Sinteza variaţiei indicatorilor de calitate a apelor de precipitaţii cauzate în

zona de influenţă a S.C. CONSUD S.A. perioada mai-septembrie 2006-2009
Nr Indicatori de calitate Domenii de Observaţii
. concentraţii
crt posibile
.
1. pH 4,9-6,8  S-au înregistrat depăşiri în:
 luna mai – A, B, D, G;
 luna iunie – A, B, D, F, G;
 luna iulie - A, B, D, F, G;
 luna august - A, B, D, F, G;
 luna septembrie – A, B, D, G;
2. Conductivitate 65-95  S-au înregistrat depăşiri în:
μS/cm  luna mai – A, F, G;
 luna iunie – A, B, F, G;
 luna iulie – B, F, G;
 luna septembrie – A, F, G;
3. Aciditate -  Domeniu de variaţie:
mEq/dm3  Aciditate: 0,08 – 14,25
4. Amoniu, NH4 -  Domeniu de variaţie:
mg/dm3 0,001 – 11,430
5. Azotaţi, NO3 7-22  S-au înregistrat depăşiri în:
mg/dm3  luna septembrie – F;
6. Cloruri, Cl 4-10  S-au înregistrat depăşiri în:
mg/dm3  luna mai – B;
 luna iunie – A, B, D, F;
 luna iulie – A, B, G;
 luna august – A, D;
 luna septembrie – A, D, G;
7. Sulfaţi, SO4 9-24  S-au înregistrat depăşiri în:
mg/dm3  luna august – F, G;
 luna septembrie – A, B, D, G;
8. Fosfaţi, PO4 0,1  S-au înregistrat depăşiri în:
mg/dm3  luna mai - A, B, D, F, G;
 luna iunie - A, B, D, F, G;
 luna iulie - A, B, D, F, G;
 luna august - A, B, D, F, G;
 luna septembrie – A, B, D, F, G;
9. Calciu, Ca -  Domeniu de variaţie:
mg/dm3 0,24 – 4,65
10 Sodiu, Na -  Domeniu de variaţie:
. mg/dm3 0,34 – 1,45
11 Potasiu, K -  Domeniu de variaţie:
. mg/dm3 0,27 – 1,20
12 Triazine -  Absent
. mg/dm3
13 Cianuri, CN -  Absent
. mg/dm3
14 Fenoli -  Absent
. mg/dm3
15 Produs petrolier -  Absent
. mg/dm3
16 CCO – Mn -  Domeniu de variaţie:
. mg/dm3 4,49 – 44,93
17 CCO – Cr -  Domeniu de variaţie:
. mg/dm3 39 - 256
5.7.6. Consideraţii privind impactul activităţii de realizare a construcţiilor sudate la

S.C. CONSUD S.A. S.A. asupra solului
Poluarea solului înregistrează în etapa actuală grade diferite de contaminare, în raport cu

exigenţele manifestate.
În cazul activităţii realizate la S.C. CONSUD S.A., poluarea solului ar putea fi cauzată în
principal de:
- descărcarea pe sol de reziduuri solide şi semisolide, provenite din procesul tehnologic
(zgură, capete de electrozi, înveliş de electrozi, flux, deşeuri etc.);
- depunerea din atmosferă a pulberilor ce conţin substanţe toxice (mai ales pulberi
metalice şi nemetalice);
- apele de precipitaţii contaminate cu diferite substanţe poluante prezente în atmosferă.
Presupunând că manipularea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate sunt făcute
corespunzător, iar apele din precipitaţii nu conţin substanţe toxice care să depăşească CMA, se
poate face afirmaţia că o întreprindere de construcţii sudate precum S.C. CONSUD S.A. nu
poluează semnificativ solul.
5.7.7. Concluzii
În concluzie se pot spune următoarele:
- declaraţia privind Politica de Mediu stabileşste principiile de acţiune şi scopurile cu
privire la impactul activităţilor organizaţiei industriale asupra mediului şi permite
conducerii acesteia să comunice priorităţile sale de mediu atât angajaţilor cât şi altor părţi
interesate;
- documentaţia de bază a unui S.M.M. este formată din şapte documente: programul de
management de mediu; manualul sistemului de management de mediu; registrul
cerinţelor legale; procedura de monitorizare şi control operaţional; redactarea registrului
aspectelor de mediu; înregistrările rezultatelor; instrucţiuni de lucru;
- prezenţa în atmosferă a diferitelor noxe influenţează direct mai ales dezvoltarea
plantelor în felul următor: SO2> HCl> NO2> CO2> NOx> CO;
- calitatea aerului în fiecare punct staţie are o anumită particularitate bine definită, prin
care se realizează o ierarhizare a efectului fiecărei activităţi de fabricare a construcţiilor
sudate asupra mediului natural;
- rezultatele măsurătorilor au demonstrat că activitatea industrială de fabricare construcţii
sudate, considerată ca poluanta majoră a mediului înconjurător, în special a atmosferei,
nu generează poluarea aerului în zona de referinţă, niciuna din substanţele eliberate în
atmosferă nedepăşind CMA;
- structura chimică a apelor de precipitaţii nu a fost modificată radical ca urmare a
poluării cu noxe specifice activităţilor de fabricare a construcţiilor sudate, nedepaşindu-se
CMA la niciun element component;
- dacă manipularea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate în urma procesului de
fabricare construcţii sudate se fac corespunzător, în apele din precipitaţii nu conţin
substanţe toxice, în concentraţie mai mare decât CMA, intreprinderea de fabricare
construcţii sudate nu poluează semnificativ solul.
5.8.Contribuţii privind abordarea sistemică a problemelor de poluare la S.C.

CONSUD S.A.
S.C. CONSUD S.A. este o societate puternică, modernă şi complet integrată. A luat fiinţă
în 1995 fiind o sucursală importantă a S.C. GENERAL CONSTRUCT.
Interesul şi prioritatea S.C. CONSUD S.A., în perioada actulală, o reprezintă calitatea
deosebită a produselor şi serviciilor sale, grija pentru mediul înconjurător şi pentru diminuarea
poluării fiind determinată atât de procesele tehnologice cât şi de folosirea unor produse care
poluează cât mai puţin.
Pentru perioada următoare, principalele obiective ale S.C. CONSUD S.A. sunt:
- diminuarea nivelului de poluare a mediului înconjurător;
- protecţia mediului prin modernizarea proceselor tehnologice de fabricare a
construcţiilor sudate;
- producerea unor construcţii sudate la standarde europene;
- reducerea considerabilă a cantităţii de deşeuri;
- continuarea procesului de restructurare a activităţilor şi renunţarea la înstalaţiile
neperformante;
- transformarea organizaţiei într-o organizaţie ecotehnologică, de dezvoltare durabilă.
Materiile prime folosite sunt:
- table, de diferite dimensiuni, din diferite materiale şi livrate într-o varietate mare de
forme;
- bare, ţevi, profile de diferite dimensiuni şi secţiuni;
- piese turnate şi forjate de diferite mărimi şi din materiale diferite, funcţie de comenzile
speciale legate de realizarea în construcţie sudată a unor produse;
- electrozi înveliţi de diferite diametre şi cu diferite tipuri de învelişuri;
- sârme, benzi, platbenzi de diferite mărimi şi forme;
- elemente de asamblare şi fixare (cleme, şuruburi, piuliţe, buloane etc.)
- fluxuri şi materiale auxiliare;
- gaze îmbuteliate (oxigen, acetilenă, argon, dioxid de carbon etc.);
- substanţe folosite la decapare, degresare, curăţare etc.;
- substanţe şi lichide penetrante folosite la controlul cu lichide penetrante;
- filme radiografice şi substanţe developante;
- uleiuri şi substanţe de ungere;
- nisip de granulaţie mare şi alice de fontă cu diametrul de ф=0,5...1,5mm, utilizate în
procesul de curăţare;
- aer comprimat şi apă de răcire;
- grunduri, aditivi şi vopsele pentru diferite materiale;
- scule şi verificatoare folosite la prelucrări prin aşchiere necesare pregătirii rostului
îmbinării;
- materiale necesare ambalării şi expedierii produselor.
Produsele realizate: construcţii sudate şi elemente pentru produse în construcţia sudată.
Poluanţii specifici activităţii de producţie la S.C. CONSUD S.A. sunt:
- pentru atmosferă: oxizii de carbon, oxizii de azot, oxizii de sulf, hidrogenul sulfurat,
aerosolii, amoniacul, fumurile, ceaţa, ozonul troposferic, micropulberile etc;
- pentru apă şi sol: rezduurile, şlamurile, fenolii, sulfurile, pulberile de metale grele şi de
nemetale, prafurile, produşii cianici, zgura, resturile de înveliş şi de electrozi etc.
Din complexul S.C. CONSUD S.A. rezultă trei feluri de apă:
- ape chimic impure, care se tratează local pentru eliminarea impurificatorilor specifici
prin aplicarea de procedee adecvate;
- ape meteorice (convenţional curate);
- ape menajere.
5.8.2. O scurtă caracterizare a strategiilor şi politicilor de mediu la S.C. CONSUD S.A.

Proiectarea şi implementarea optimizării ecoindustriale a funcţio¬nării întreprinderilor
presupune ca printre alte elemente şi factori să se ia în considerare următoarele aspecte
importante: elaborarea şi aplicarea strategiilor şi politicilor de mediu pe baza caracteristicilor
temporale şi spaţiale; stabilirea rolului tehnologiei şi al politicilor de cercetare-dezvoltare;
coordonarea internaţională şi competitivitatea; echitatea la nivel internaţional şi naţional;
formarea preţului şi politica monetară; stabilirea instrumentelor de intervenţie în realizarea
strategiilor şi politicilor de mediu; evaluarea repercusiunilor economice ale politicilor de
protecţie a mediului.
5.8.2.1. Definire generală a strategiilor şi politicilor de mediu. Strategiile şi politicile
de mediu constituie componente ale strategi¬ilor şi politicilor social-economice lansate într-o
ţară sau unitate industrială (firmă) de construcţii sudate.
Pentru a realiza încadrarea strategiilor de mediu în sistemul strategiilor social-economice,
trebuie pornit de la definirea acestora.
Strategia social-economică reprezintă ansamblul de măsuri elaborate la nivel macro şi
microeconomic, în scopul administrării vieţii economice, care să limiteze disfuncţionalităţile ce
se manifestă în economie (crize, şomaj, inflaţie), armonizând creşterea economică cu evoluţia
problemelor sociale.
Strategia de mediu reprezintă ansamblul de măsuri elaborate la nivel macro şi
microeconomic, în scopul reducerii procesului de deteriorare a calităţii sănătăţii omului şi a
mediului, calităţii naturii (menţinerea bogăţiei şi diversităţii formelor de viaţă) şi a calităţii
factorilor de mediu care afectează producţia (solul, vegetaţia, materiile prime etc).
Principalele elemente de departajare a trăsăturilor strategiilor de mediu de cele ale
strategiilor social-economice sunt prezentate în tabelul 5.73.
Principalele elemente componente ale strategiei sunt:
- obiectivele, ce au în vedere orizonturi îndelungate, de regulă 3-5 ani, şi care se referă la
ansamblul activităţilor întreprinderii sau la componentele majore ale acesteia;
- modalităţile de realizare a obiectivelor, care se referă la abordările majore, cu implicaţii
asupra conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile întreprinderii, pe baza cărora
se stabileşte că este posibilă şi raţională îndeplinirea obiectivelor strategice;
- resursele, care sunt prevăzute în strategii, de regulă, global, sub forma fondurilor de
investiţii, eventual cu precizarea părţii resurselor umane şi materiale.
Tabelul 5.73. Principalele elemente ale strategiilor de mediu şi social-economice

Elemente caracteristice Strategie de mediu Strategii social-economice
Zonă de operare Naţională, evaluare regională Naţională, frecvent regională şi
globală
Întindere temporală An, deceniu Semestru, an
Capacitate de influenţă prin Redusă Mare
factori interesaţi
Zonă juridică Legi, norme, standarde Legi, norme, standarde, regulamente
interne şi de cartel
Termenele încorporate în strategiile firmelor se referă, de regulă, la: data declanşării

aplicării strategiei, termenele intermediare ce marchează evoluţii semnificative în realizarea
obiectivelor strategice, precum şi termenul final când se prevede încheierea implementării
strategiei respective.
Strategiile servesc drept fundament pentru elaborarea politicilor (tacticilor) de către
întreprinderi. În esenţă, politica firmei cuprinde un set de obiective pe termen mediu, ce se referă
fie la ansamblul activităţilor, fie la componente majore ale acestora, împreună cu volumul şi
structura resurselor disponibile, acţiunile majore de întreprins, principalii responsabili şi
executanţi, sursele de finanţare, termenele finale şi intermediare, indicatorii de eficienţă globali
şi parţiali.
Din cele prezentate, rezultă că politicile firmei S.C CONSUD S.A. se deosebesc prin:
- orizont mai redus, întrucât se referă la perioade de 0,5-2 ani, de regulă 1 an;
- grad de detaliere mai pronunţat, cuprinzând numeroase elemente suplimentare, în
special cu caracter operaţional.
De reţinut, însă, că politicile nu reprezintă simple concretizări ale strategiilor. În procesul
elaborării lor, ca urmare a analizelor efectuate, se introduc şi elemente suplimentare, neavute în
vedere la stabilirea strategiei. Politicile se modifică astfel încât să fie realiste şi, concomitent,
mobilizatoare.
De regulă, la nivel de firmă şi statal, strategiile şi politicile constituie un întreg coerent şi
eficient, alcătuind ceea ce se numeşte sistemul strategiilor şi politicilor de mediu.
5.8.2.2. Premise privind necesitatea lansării strategiilor şi politicilor de mediu la

S.C. CONSUD S.A. Ameninţările ecologice globale la adresa posibilităţilor de atingere a
bunăstării generale impune restructurarea în noi termeni a unor relaţii de natură economico-
socială, cum ar fi:
- raportul dintre sfera economicului şi lumea biologică;
- noi modalităţi de înţelegere a interdependenţelor dintre om şi natură;
- revizuirea conceptelor de creştere economică şi dezvoltare, aceasta din urmă fiind
capacitatea de utilizare colectivă a unor bunuri comune.
În acest context, revelator pentru necesitatea unor strategii şi politici de mediu este faptul
că în ultimul timp, tot mai des, mediul este considerat factor de producţie, afirmaţie care conduce
la ideea că exploatarea (în special industrială) a mediului poate determina creşterea economică,
înţeleasă drept majorare a potenţialului de producţie. În aceste condiţii, relaţia creştere
economică-mediu (în care ultimul trebuie protejat la un nivel care să permită menţinerea în stare
de factor productiv) capătă noi valori, apreciate, printre altele, de următoarele patru teze:
- conform primei teze (aşa numita "teză a decuplării"), în realitate nu există nici o
legătură semnificativă între creşterea economică şi protecţia mediului;
- în baza celei de a doua teze, numite şi "teza complementarităţii", obiectivele propuse în
cadrul activităţii de protecţie a mediului ar fi cu atât mai uşor de atins, cu cât creşterea
economică ar fi mai puternică;
- cea de a treia teză privind legătura dintre creşterea economică şi protecţia mediului
susţine că a existat o iremediabilă contradicţie între aceste două concepte;
- cea de a patra teză, în cadrul dezbaterii privind legătura dintre creşterea economică şi
protecţia mediului, afirmă că măsurile de creştere economică nu mai sunt focalizate pe un
singur obiectiv cantitativ, cum este, de exemplu, majorarea PIB-ului.
Această ultimă teză, tot mai acceptată în zilele noastre, ridică necesitatea ca, în baza unor
strategii şi politici specifice, să se introducă o categorie economico-socială de tip superior şi
anume dezvoltarea durabilă, concept conform căruia exigenţa unei creşteri economice (în primul
rând, calitative) presupune luarea în considerare a aspectelor ecologice. Necesitatea elaborării
unor astfel de strategii şi politici este susţinută, în cadrul eforturilor de dezvoltare durabilă, şi de
aspecte cum ar fi:
- îmbunătăţirea calitativă a bazelor naturale ale vieţii şi producţiei devine absolut
obligatorie;
- oricare ar fi principiul de definiţie luat în considerare privind creşterea economică
(mărirea nivelului de bunăstare socială, majorarea potenţialului productiv ori sporirea
PIB-ului real), nu există un conflict de interese între aceasta şi protecţia mediului;
- este mai uşor să se înregistreze progrese în domeniul protecţiei mediului în perioadele
de creştere economică;
- dacă se abordează problema creşterii economice prin prisma conceptelor de "utilare" şi
"bunăstare socială globală", nu există conflict de fond între creşterea economică şi
protecţia mediului;
- strategiile şi politicile de mediu sunt necesare şi pentru faptul că în calendarul anual al
PIB-ului trebuie introduse anumite intrări, măsurabile numai pe termen mediu, cum ar fi
acelea legate de dezvoltarea unor sectoare specifice (protecţia mediului, calitatea sporită
a produselor fabricate pe bază de ecotehnologii etc);
- măsurile de protecţie a mediului contribuie în mod pozitiv la menţinerea şi chiar
dezvoltarea potenţialului forţei de muncă;
- lansarea strategiilor de mediu este cerută şi de globalizarea tot mai intensă a
problemelor economice şi a celor de mediu, acestea din urmă devenind subiect de interes
interstatal.
5.8.3. Fundamentarea strategiilor şi politicilor de mediu la S.C. CONSUD S.A.
Conceperea şi implementarea unei raţionale şi eficiente strategii implică fundamentarea

acesteia pe un ansamblu de elemente metodologice adaptate la specificul previzionării, care
constituie esenţa acestei componente majore a managementului, şi la particularităţile firmelor în
calitate de subsisteme de bază ale economiei naţionale. În lucrarea de faţă subsistemul este
reprezentat de mediul industrial construcţii de maşini (MCM), care la rândul său poate cuprinde
contururi ce includ sectoare, fluxuri tehnologice, instalaţii, tehnologii. Elementele metodologice
pe care, în faza de proiectare a strategiei (politicii), le are în vedere managementul de mediu cu
pregătire inclusiv inginerească vor fi prezentate în cele ce urmează.
5.8.3.1. Caracterizarea prognozelor tehnologice şi organizatorice. Pentru a

corespunde pe deplin cerinţelor, este necesar ca strategia firmei S.C. CONSUD S.A. să fie
fundamentată pe serioase prognoze, atât tehnologice şi economice, cât şi manageriale. Avându-
se în vedere caracterul preponderent ingineresc al modului de abordare se va insista asupra
prognozelor necesare strategiilor şi politicilor referitoare la contururile manageriale reprezentate
de fluxuri, tehnologii şi instalaţii din industria constructoare de maşini.
Importanţa prognozelor tehnologice în elaborarea strategiilor de mediu constă în primul
rând în necesitatea ca acestea din urmă să se bazeze preponderent pe proiecte (previzionări) de
tehnologii şi instalaţii cu o poluare minimă. O astfel de denumire reprezintă baza metodologică şi
materială a realizării unui proces tehnologic în condiţiile aplicării unor măsuri antipoluante.În
acest context, nu se recomandă denumiri precum "tehnologii curate, zero deşeuri sau zero impact
cu mediul" deoarece subsistemul MCM, nu este închis din punct de vedere termodinamic,
afirmaţie care înseamnă că între acesta şi mediul înconjurător există obiectiv şi permanent
schimburi de substanţă şi energie, care, de la o anumită limită, pot fi evaluate drept surse
poluante.
Pentru elaborarea de prognoze tehnologice în cadrul S.C. CONSUD S.A. trebuie pornit
de la faptul că un material poate avea calitatea de produs, subprodus sau deşeu în funcţie de
activitatea al cărei obiectiv îl îndeplineşte şi de gradul de prelucrare pe care-1 atinge de-a lungul
fluxului tehnologic de fabricaţie. Se poate astfel avansa propunerea împărţirii materialelor
supuse transformărilor la S.C. CONSUD S.A., astfel:
- material (produs) primar: produsul care face obiectul activităţii tehnologice de bază a
sectorului luat în analiză: table, bare, ţevi, profile;
- material (produs) auxiliar: produsul care rezultă ca însoţitor al produsului primar; din
categoria produselor auxiliare fac parte subprodusele, deşeurile şi reziduurile. Definiţiile
pentru produsele auxiliare sunt:
- subprodusul - reprezintă materialul refolosibil obţinut ca produs secundar într-un proces
de fabricare a unui produs primar, material care în urma unor prelucrări poate fi
reintrodus în fluxul de fabricaţie al produsului primar sau poate să constituie materia
primă pentru alte industrii; subprodusele reprezintă surse de materii prime secundare:
elemente de construcţie sudată;
- deşeul - reprezintă materialul refolosibil sau nu, care nu mai poate fi valorificat direct în
procesul tehnologic prin care a fost produs, necesitând depozitarea în condiţii de
asigurare a protecţiei mediului: capete de electrozi, zgură, sârmă, capete de bare, profile,
ţevi, table etc.
- deşeul ultim (rezidulu) - material, produs sau substanţă obţinute în urma unui proces de
producţie, transformare sau utilizare, ce nu mai poate fi valorificat prin reciclare sau
reutilizare, necesitând depozitarea în condiţii de asigurare a protecţiei mediului: zguri,
resturi de inveliş, şlamuri etc.
La nivelul actual al cunoştinţelor prezentate în literatura de specialitate este greu a
discerne soluţii pentru aspectele ecotehnologice ale politicilor în cadrul S.C. CONSUD S.A..
Există totuşi unele semnale orientative, care ar putea fi:
- într-o primă fază, indicaţiile generale privind măsurările optime luate pentru reducerea
materialelor periculoase nu sunt date în ideea unei legături cumulative, ci pentru fiecare
caz în parte, urmărindu-se condiţiile de producţie ale domeniului de origine;
- problemele legate de resurse, dar în acelaşi timp de păstrarea condiţiilor de mediu,
impun reducerea deşeurilor şi recuperarea/reciclarea materialelor, în acest caz fiind
considerat ca modern conceptul referitor la minimizarea materialelor pierdute
(degradate);
- protecţia mediului, integrată, cuprinde măsurile de reducere, a pierderilor, reducătorii şi
revalorificarea;
- evitarea emisiilor trece înaintea reducerii de emisii, iar aceasta înaintea protecţiei pasive
(această gradare permite crearea unui sistem de măsuri care trebuie urmărit până în final,
ajungându-se astfel de la o optimizare parţială la una generală);
- în conformitate cu conceptul de dezvoltare durabilă, odată cu creşterea continuă a
consumului de resurse, trebuie stabilite limite mai stricte pentru emisii, pentru a răspunde
cerinţelor de protecţie a mediului;
- cheia rezolvării unui impact pozitiv asupra mediului înconjurător constă nu numai în
reducerea cantităţii de deşeuri generate ci şi în creşterea gradului de valorificare a
acestora.
5.8.3.2. Abordarea sistemică a problemelor de mediu la S.C. CONSUD S.A. O astfel

de chestiune determină tratarea firmei S.C. CONSUD S.A. ca pe un sistem şi, implicit, a
strategiei ca o rezultantă a variabilelor din cadrul său. Strategia trebuie să reflecte starea şi
evoluţia principalelor variabile tehnice, economice, umane, de management ale firmei, prin
prisma intrărilor şi ieşirilor specifice organizaţiei. Concomitent, este necesar ca fiecare sector să
fie tratat ca un subsistem al sistemelor macroeconomice din care face parte şi, în primul rând, al
economiei naţionale.
În consecinţă, este necesar să se ia în considerare multiplele conexiuni structurale,
financiare, administrative, juridice, informaţionale ce se manifestă pe verticala sistemului
economic.
Pentru S.C. CONSUD S.A. dezvoltarea durabilă şi calitatea vieţii impun următoarele
deziderate:
- reducerea poluării generate de activitatea industrială;
- reconstrucţia ecologică îndreptată spre realizarea stărilor de echilibru, de stabilitate, în
care un rol major revine reciclărilor şi recuperărilor de materiale şi energie;
- proiectarea şi implementarea de noi procese care să nu afecteze evoluţia vieţii în sfera
de influenţă a organizaţiei.
Efectul benefic al unor astfel de obiective constă în primul rând în capacitatea de a
înţelege într-o manieră unitară, integratoare, procesul din cadrul S.C. CONSUD S.A. corelat cu
problemele de mediu şi de restabilire a echilibrelor în special prin reciclare. Această observaţie
constituie de la început o premisă pentru necesitatea tratării corelaţiilor "proces tehnologic-
mediu-reciclare" printr-o metodologie interdisciplinară de tip integralist.
Societatea intrată în analiză reprezintă pentru industria constructoare de maşini,
dimensiunile unui subsistem care, în continuare, va fi descris, (identificat) la modul general.
Pentru început, se admite că acest complex este reprezentat de mediul construcţiilor de maşini
(MCM) ce funcţionează pe baza optimizării corelaţiilor existente între mai multe componente
sistematice definite astfel (fig. 5.92.):
- transformările materiilor prime şi materialelor prin procese tehnologice de prelucrare
reprezintă componenta "fluxuri de materiale" M;
- transformările surselor energetice în procesele industriale sunt incluse în conturul
componentei sistemice "fluxuri energetice" EN;
- deoarece importanţa ecologizării şi reciclării este primordială, se admite că
transformările pierderilor rezultate ca ieşiri din celelalte componente au loc într-un contur
care are dimensiunea unui component de sine stătător numit "componentă de
ecologizare" SE; în acest caz prezintă importanţă cantitatea de noxe transportate în
sistem.
Structura secvenţială a subsistemului este redată în figura 5.92. în timp ce traseele
parcurse de produs, identificate cu ajutorul unor modele de bilanţuri, în figura 5.93.
Întrucât complexul luat în considerare are drept componente principale mediul
înconjurător, traseele substanţiale pentru reciclare şi fluxurile energetice, trebuie să fie simbolizat
drept un trinom ERE (ecotehnologie-reciclare-energie).
MCM
1 RM, RE
EN EN
EN
P D
P
E
N
EN
SE
MCM SM U
M
M
M U
MP M
M
D
p
2 Rg, AR, C
Fig. 5.92. Structura subsistemului reprezentat de mediul industriei constructoare de

maşini (MCM):
1 - traseu de consumuri în condiţii de destabilizare;
2 - traseu informaţional privind reglarea (Rg), autoreglarea (AR) şi conservarea (C); M –
fluxuri de materiale; EN – fluxuri energetice; SM – component de process tehnologic; SE –
componenta de ecologizare; MCM - mediul construcţiilor de maşini: (u - util; P - pierdut total;
D- pierdut definitiv)
Fluxuri consumate Pierdute definitiv

Fluxuri util (ENu) (ENp)
energetice (EN)
Fluxuri
Fluxuri pierdute Recirculate (RE)
(ENp)
Subsistemul
reprezentat de Componenta de Componenta de Traseu feed-back
mediul industriei proces tehnologic ecologizare (SE)
constructoare de (SM)
mașini
(MCM) Fluxuri perdute Recirculate (RM)
(Mp)
Fluxuri de
materiale (M) Fluxuri consumate Pierdute definitiv
util (Mu) (Mp)
Fig. 5.93. Traseele parcurse de produs în conturul prelucrării tehnologice
În baza structurii desenate în figura 5.94, în continuare se va considera că în conturul

subsistemului MCM prezintă interes primordial corelaţiile dintre următoarele componente
sistemice:
- componenta M, care reprezintă transformările materialelor pe bază de "fluxuri de
materiale" în cadrul procesului tehnologic propriu-zis;
- componenta ENE, care conturează transformările surselor energetice necesare
proceselor tehnologice;
-componenta ECO în care are loc procesarea ecotehnologică a ieşirilor poluante din ENE
şi M;
- componenta REC, în care sunt incluse transformările pe trasee de reciclare (recirculare,
revalorificare) simbolizate cu Re, pentru recircularea resurselor energetice secundare şi
cu Rm, pentru recircularea materialelor secundare (auxiliare).
MCM
Mch
ENE
Re
REC ECO
Rm
Fig. 5.94. Structura simplificată ECO-REC-ENE (ERE)
În funcţie de obiectivul analizei, se poate realiza o diagramă de flux generală, de

ansamblu, cu detalii relativ puţine sau o diagramă de flux complexă, care să surprindă mai puţine
etape, dar cu prezentarea detaliată a acestora. Indiferent de tipul de diagramă selectat, trebuie
luate în considerare procesele cele mai semnificative, cu implicaţii majore asupra mediului.
Diagrama reprezentată în figura 5.95. poate fi detaliată, pentru fiecare etapă componenţă,
care constituie un subsistem în cadrul sistemului analizat, subsistem ce se poate descompune la
rândul lui astfel încât să poată fi surprinse toate efectele semnificative asupra mediului.
Fig. 5.95. Reprezentare schematică a diagramei de flux tehnologic general la S. C.

CONSUD S.A.
Fiecare etapă menţionată în figura 5.95 poate fi privită, la rândul său, ca un subsistem, cu
propriile sale intrări şi ieşiri. Este important să se definească, pentru fiecare subsistem (proces
unitar), unde începe (materii prime şi energie), ce se întâmplă în cadrul subsistemului şi unde se
termină acesta (produs intermediar sau final). În figura 5.96, schematic, este reprezentat în acest
sens subsistemul pentru fabricarea unui stâlp în construcţie sudată.
Abordarea în acest mod a sistemelor de producţie permite evaluarea cantitativă a
fluxurilor de materiale şi energie (intrările sistemului) şi respectiv a celor de produse,
subproduse, emisii, deşeuri (ieşirile sistemului) ce traversează graniţele sistemului considerat.
Pentru caracterizarea ecoindustrială a sistemelor trebuie să se ia în considerare
următoarele elemente:
- specificarea funcţiilor sistemului (caracteristici de performanţă);
- definirea unităţii funcţionale (unitate de referinţă în raport cu care se normalizează
intrările şi ieşirile în/din sistem); unitatea funcţională permite cuantificarea funcţiilor
(performanţelor) sistemului;
- definirea fluxului de referinţă (cantitatea de produse necesare pentru a realiza
performanţele cuantificate prin unitatea funcţională);
- definirea sistemului şi a graniţelor sale;
- descrierea categoriilor de date necesare analizei şi a cerinţelor de calitate a acestora;
- metodele utilizate în analiză şi limitele acestora;
- verificarea iterativă a rezultatelor parţiale.
Materiale
(semifabricate)
Fig. 5.96. Reprezentarea schematică a unui subsistem: realizarea unui stâlp în construcţie
sudată
Definirea funcţiei/funcţiilor sistemului (performanţelor produsului analizat) şi

cuantificarea acesteia/acestora (prin unitatea funcţională) este esenţială pentru direcţionarea
corectă a analizelor, dar şi pentru selectarea îmbunătăţirilor necesare. Această etapă este extrem
de importantă îndeosebi în cazul analizelor al căror obiectiv este compararea performanţelor de
mediu a două produse alternative, deoarece la baza acestora trebuie să stea echivalenţa
funcţională.
La definirea funcţiei unităţii funcţionale şi fluxului de referinţă trebuie să se ţină seama
de următoarele aspecte:
- funcţiile unui produs să fie clar specificate când se formulează gradul;
de detaliere şi să fie în concordanţă cu obiectivul/obiectivele analizei;
- unitatea funcţională să fie selectată astfel încât să caracterizeze funcţiile specificate şi să
constituie o referinţă în raport cu care să poată fi normalizate datele de intrare/ieşire din
sistem;
- fluxul de referinţă să fie corect apreciat astfel încât să ducă la realizarea performanţelor
specificate;
- compararea a două sau mai multe sisteme (produse) să se realizeze pe baza aceleiaşi
funcţii, cuantificate la rândul ei prin aceeaşi unitate funcţională.
Pentru a ilustra mai bine termenii prezentaţi anterior, în figura 5.97 se exemplifică modul
de definire, identificare şi selectare a funcţiei/funcţiilor, unităţii funcţionale şi fluxului de
referinţă.
Formularea funcţiilor sistemului/sistemelor analizate trebuie să satisfacă cerinţele de
performanţă, calitate, dezvoltare durabilă ale societăţii. Deşi aspectele de mediu sunt cruciale în
asigurarea calităţii unui sistem de producţie, funcţiile legate de aspectele de mediu trebuie să fie
formulate simultan cu cele legate de performanţele tehnice, economice (costuri), aspecte
legislative, culturale etc.
Competitivitatea pe piaţă este dictată nu numai de calitatea şi performanţele unui produs
ci şi de costul acestuia. Definirea corectă, a funcţiilor sistemului la iniţierea analizei este dificilă,
de aceea în această fază se formulează cerinţe preliminare ce urmează a fi completate sau
corectate pe măsură ce analiza avansează. Acest tip de feed-back este esenţial pentru succesul
analizei. Pentru formularea corectă a funcţiilor unui sistem se recomandă utilizarea matricei
cerinţelor (fig. 5.98).
Identificarea FUNCŢII
funcţiilor PRODUS - suport pod rulant şi acoperiş
(caracteristici Stâlp în - Protecţie mecanică (la şocuri) şi la coroziune
de construcţie - Impact redus asupra mediului la/după utilizare
performanţă) sudată - Comercială, prin linia de design etc.
FUNCŢII RELEVANTE PENTRU STUDIUL DE CAZ

Selectarea Suport susţinere pod rulant şi acoperiş
funcţiilor şi
definirea
unităţii
funcţionale UNITATEA FUNCŢIONALĂ
Realizează un suport de susţinere pentru lucrări de
construcţii cu o durabilitate de minimum 50 ani
Determinarea
fluxului de FLUX DE REFERINŢĂ
referinţă Stâlp beton armat
Fig. 5.97. Definirea, identificarea şi selectarea funcţiei/funcţiilor, unităţii funcţionale şi

fluxului de referinţă pentru un stâlp în construcţie sudată
Cerinţe legislative
Cerinţe culturale
Costuri
Performanţe
Cerinţe de mediu
Procesare
Achiziţionare materii Prelucrare, Utilizare Retragere Tratare, Depozitare
materii prime prime ambalare servicii reciclare
Produse
-intrări
-ieşiri
Procese
-intrări
-ieşiri
Distribuţie
-intrări
-ieşiri
Management
-intrări
-ieşiri
Fig. 5.98. Reprezentare schematică a matricei cerinţelor
Matricea cerinţelor ajută la transformarea obiectivului/obiectivelor privind aspectele de
mediu în funcţii clare, care ajută la identificarea acelor soluţii cu impact redus şi riscuri limitate
asupra mediului.
5.8.4. Ingineria elaborării strategiilor şi politicilor de mediu la S.C. CONSUD S.A.

Proiectarea şi implementarea strategiilor şi politicilor de mediu la S.C. CONSUD S.A.
implică din punct de vedere tehnologic parcurgerea unor etape principale şi folosirea de
instrumente similare de culegere, prelucrare, analiză şi interpretare a rezultatelor, etape descrise
succint în continuare.
Procesul de fundamentare şi elaborare a strategiilor şi politicilor de mediu la S.C.
CONSUD S.A. este extrem de complex, în anumite privinţe chiar contradictoriu, înainte de toate,
decidentul trebuie să ţină seama de caracterul tot mai restrictiv al resurselor economice (naturale
- materiale, umane, financiare) la care se adaugă cadrul legislativ necesar realizării efective a
politicilor de mediu.
În astfel de condiţii, pentru stabilirea obiectivelor strategice care trebuie să fie reale,
mobilizatoare, stimulatorii şi comprehensibile, este dificil să se prezinte recomandări ferme,
motiv pentru care în continuare vor fi prezentate câteva obiective care pot fi importante.
Un prim obiectiv îl constituie depistarea disfuncţionalităţilor de natură ecoindustrială.
Pentru un trinom (complex) ERE (ECOTEHNOLOGIE – RECICLARE – ENERGIE)
reprezentat de regulă de subsistemul MCM, alcătuit la rândul său din contururi de combinate,
sectoare, fluxuri sau instalaţii tehnologice, pot fi luate în considerare două posibile
disfuncţionalităţi principale şi anume:
- depistarea tehnologiilor (segmentelor tehnologice) cu pierderi mari către mediul
înconjurător.
- evaluarea posibilităţilor (tehnologiilor) de depozitare şi neutralizare a subproduselor
poluante.
În cazul în care materialul auxiliar părăseşte conturul sub forma reziduului, adică sub
forma unei substanţe ce nu mai poate fi utilizată, acesta devine obiectul a două tehnologii
importante de protecţie şi prevenire a poluării:
- tehnologia de neutralizare care reprezintă totalitatea operaţiilor prin care se diminuează
ori lichidează potenţialul nociv sau toxic al reziduului;
- tehnologia de depozitare care cuprinde normele în baza cărora reziduul este depus în
spaţii special amenajate în afara contururilor tehnologice cu respectarea standardelor de
protecţie şi prevenire a poluării.
Al doilea obiectiv este reprezentat de determinarea naturii şi mărimii resurselor necesare
realizării obiectivelor. Pentru aceasta se foloseşte un indicator economic numit ecoeficienţă.
Un al treilea obiectiv este conducerea optimală a sistemului ERE, care înseamnă de fapt
minimizarea pierderilor materiale şi energetice. Pornind de la restricţii de protecţia mediului şi
de minimizare a consumurilor specifice materiale si energetice, pot oferi date numeroase pentru
optimizarea funcţionării instalaţiilor tehnologice şi a structurii şi conţinutului tehnologiilor de
sudare.
În vederea optimizării regimului de funcţionare a instalaţiilor din cadrul S.C. CONSUD
S.A. în funcţie de indicatorii de mediu şi indicatorii energetici s-au studiat (şi chiar au început să
se aplice) metode bazate pe stabilirea, prin metode moderne de modelare matematică şi reţele
neuronale, a corelaţiilor dintre indicatorii energetici şi de mediu, pe de o parte, şi parametrii de
prelucrare pe de alta. În vederea structurării unei astfel de metode de optimizare, s-a propus
conceperea unui model matematic şi programul de calcul pentru determinarea indicatorilor
energetici şi de mediu în funcţie de parametrii tehnologici de prelucrare, care devin astfel
instrumente de lucru de concepţie proprie, cu aplicabilitate la orice instalaţie de producţie.
Pentru caracterizarea unei surse generatoare de emisii gazoase poluante trebuie cunoscuţi
următorii indicatori de mediu:
- valoarea medie cm, a concentraţiei emisiilor gazoase produse:
- valoarea maximă cv, a concentraţiei acestor emisii;
- cantitatea totală de emisii E, evacuată la coşul instalaţiei de absorbţie şi evacuare gaze
într-un anumit interval de timp (ore, zi, an), repartizată pe tipuri de emisii.
Concentraţia emisiilor se poate exprima fie volumetric, în %, sau ppm, fie masic, în mg
emisie/Nm3 gaze arse, iar cantitatea totală de noxe se exprimă în t/h, sau t/an.
Cantitatea totală de emisie E se poate determina prin următoarele metode:
- în funcţie de productivitatea orară Ph, exprimată în t produs/h a instalaţiei generatoare
de noxe şi factorul de emisie mediu fe, exprimat în kg emisie/t produs, cu relaţia:
E zi  Ph f e 24 [kg/zi], (5.70)
- în funcţie de debitul volumetric orar de gaze arse evacuate la coşul instalaţiei Dga,
exprimat în Nm3 gaze arse/h, şi concentraţia medie masică cm, exprimată în mg/Nm3
gaze arse, a tipului de emisie analizat, cu relaţia:
24
E zi  Dga c m 6 [kg/zi], (5.71)
10
Pentru a caracteriza din punct de vedere energetic o instalaţie tehnologică generatoare de
emisii poluante, în care au loc procese de prelucrare, se poate apela la următorii indicatori
energetici:
- consumul specific;
- randamentul termic.
Alegerea regimului optim de funcţionare a unei instalaţii generatoare de emisii gazoase
înseamnă alegerea acelor puncte de funcţionare în care indicatorii de mediu şi energetici definiţi
anterior au valori care reprezintă generarea de cantităţi minime de noxe, în condiţiile unei
eficienţe energetice maxime (optimizare prin minimizare).
În vederea modelării matematice a conexiunii ENE-ECO se stabilesc câteva funcţii de
transfer şi anume:
- funcţia de transfer energo-ecotehnologică Fee(t), pe baza căreia se poate face reglarea
procesului de sudare cu arc electric şi care se poate defini astfel:
E pe
Fee  t   (5.72)
El
în care: Epe este cantitatea de poluant evacuată la coşul instalaţiei de absorbţie şi
evacuare, în kg/h; El – energia liniară introdusă de arcul electric şi care are expresia:
U I
E e   a  a s [ J / cm] (5.73)
vs
unde: Ua este tensiunea de amorsare a arcului electric; I s – intensitatea de sudare; vs –
viteza de sudare; η – randamentul arcului electric (ηa=70...85%, la sudarea cu electrod metalic
învelit; ηa=80..95%, la sudarea cu arc electric acoperit de un strat de flux).
Ţinând cont de relaţia (5.73), rezultă pentru funcţia de transfer Fee(t), o relaţie de forma:
E e  t   v s (t )
Fee (t )  (5.74)
a U a  I s
- funcţia de transfer asociată factorului de conversie Fec(t) definită ca un raport între
volumul de gaze Vga, rezultat în urma procesului de sudare şi cantitatea de materiale
topite în procesul de sudare Qt, pentru realizarea unui cordon de sudură, adică:
V ga
Fec (t )  (5.75)
Qt
Ţinând cont de cele două funcţii de transfer se poate construi un model matematic pentru
conexiunea ENE-ECO cu elementele din figura 5.99.
Proces de sudare
Parametri și
Parametrii de intrare indicatori energetici
Model matematic de optimizare
(rețeaua neuronală)
Parametri și
Parametri Funcții de transfer Fee (t); Fec(t) indicatori de
Fig. 5.99. Modelul matematic pentru conexiunea ENE-ECO
În urma evaluării impactului asupra mediului se introduc matricele:
"E"- ansamblul activităţilor economico-sociale, pentru care se defineşte matricea:

a11 a12 ... a1 j ... a1m
A  a 21 a 22 ... a2 j ... a2m , (5.76)
a n1 an2 .... a nj .... a nm
unde: i = 1,2,...,n activităţile economico – sociale; j = 1,2,...,n operaţiile activităţilor
economice-sociale
"R"- totalitatea resurselor de mediu, pentru care se propune matricea:
r11 r12 ... r1 j ... r1n
R  r21 r22 ... r2 j ... r2 n , (5.77)
rm1 rm 2 .... rmj .... rmn
unde: k = l,2,...,n resursele de mediu; l = 1,2,...,n utilităţile resurselor de mediu
"Q"- ansamblul rezultatelor activităţilor, pentru care se defineşte matricea:
q11 q12 ... q1 j ... q1m
Q  q 21 q 22 ... q2 j ... q2m , (5.78)
q n1 qn2 .... q nj .... q nm
"P"- ansamblul efectelor asupra mediului, pentru care se defineşte matricea:
p11 p12 ... p1 j ... p1m
P  p 21 p 22 ... p2 j ... p2m (5.79)
p n1 pn2 .... p nj .... p nm
În conformitate cu legea conservării materiei şi energiei, calculul matriceal permite să se
transcrie relaţia dintre activitatea economico-socială şi mediu sub forma:
aij  rkl  qij  pij (5.80)
Componentele matricei "E" se pot exprima în mărimi reale (procente), în timp ce pentru
celelalte matrici se va recurge la unităţi de măsură însumabile: monetare, energetice etc.
Experimentele au arătat că factorul de mediu natural cel mai poluant este aerul
(atmosfera) din care cauză în procesul de analiză a corelaţiilor ERE trebuie obligatoriu să se ţină
seama de dispersia în atmosferă a emisiilor poluante, ca instrument de optimizare, şi de
monitorizare a acestora, ca tehnică absolut necesară de control al poluării. Aceste consideraţii
devin cu atât mai întemeiate cu cât se admite că S. C. CONSUD S.A. elimină cantităţi
importante de poluanţi (pulberi, fum, funingine şi gaze) de o deosebită varietate şi nocivitate,
care sunt aeropurtate la distanţe variabile, impurificând astfel volume considerabile de aer, cu
impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului înconjurător.
În acest fel, dispersia este o tehnică efectivă de control al poluării aerului, care are ca
obiectiv limitarea poluantului până la nivelul maxim admis la receptor. O reţea de modernizare
poate fi utilizată pentru a satisface diferite obiective şi este important de definit precis scopurile
ei. Pentru că poluarea este variabilă, atât în timp cât şi în spaţiu, este necesar un număr mare de
secţiuni de măsură dar, datorită costului lor idicat trebuie găsit un consens.
De aceea, măsurătorile au fost efectuate în 5 puncte distincte, alese pe un cerc cu raza de
100m, cu centrul în inima organizaţiei S. C. CONSUD S.A., măsurători făcute la înălţimea de
3m.
5.8.5. Concluzii
În urma analizei problemelor de poluarea la S.C. CONSUD S.A. şi a strategiilor de
mediu ale acesteia s-au desprins următoarele concluzii:
- principalele obiective ale unei organizaţii industriale de fabricare construcţii sudate
sunt: diminuarea nivelului de poluare mediu; protecţia mediului prin modernizarea proceselor
tehnologice de fabricare construcţii sudate; producerea unor construcţii sudate la standarde
europene; reducerea considerabilă a cantităţii de deşeuri; transformarea organizaţiei intr-o
organizaţie ecotehnologică;
- pentru o intreprindere care realizează construcţii sudate, dezvoltarea durabilă impune
următoarele deziderate: reducerea poluării generată de activitatea intreprinderii; reconstrucţia
ecotehnologică îndreptată spre realizarea stărilor de echilibru şi stabilitate, în care un rol major
revine reciclărilor de noi procese care să nu afecteze evoluţia vieţii în sfera de influenţă a
organizaţiei industriale;
- pentru caracterizarea ecoindustrială a unei organizaţii industriale trebuie să se ia în
considerare următoarele elemente: specificarea funcţiilor sistemului; definirea unităţii
funcţionale; definirea fluxului de referinţă; definirea sistemului şi a graniţelor sale; descrierea
categoriilor de date necesare analizei şi a cerinţelor de calitate a acestora; metodele utilizate în
analiză şi limitele acestora; verificarea iterativă a rezultatelor parţiale;
- determinarea obiectivelor strategice pentru o organizaţie industrială de fabricare
construcţii sudate presupune: depistarea disfuncţionalităţilor de natură ecoindustrială pentru
trinomul ERE (ECOTEHNOLOGIE – RECICLARE - ENERGIE) ; determinarea naturii şi
mărimii resurselor şi conducerea optimală a sistemului ERE;
- în vederea modelării matematice a conexiunii ENE – ECO (ENERGIE –
ECOTEHNOLOGIE) trebuie stabilite: funcţia de transfer energo – ecotehnologică; funcţia de
transfer asociată factorului de conversie; matricea activităţilor economic – sociale; matricea
resurselor de mediu; matricea rezultatelor activităţilor şi matricea efectelor asupra mediului.
5.9. Modelul matematic pentru dezvoltarea durabilă a S.C. CONSUD S.A.

5.9.1. Rezultatele experimentale
Organizaţia analizată în acest studiu de caz, SC CONSUD SA, este o organizaţie cu
procese de fabricare construcţii sudate în domeniul construcţiilor de maşini devenind un jucător
important în industria construcţiilor. Produsele şi serviciile organizaţiei sunt certificate în
conformitate cu standardele internaţionale.
S.C. CONSUD S.A. depune eforturi mari faţă de dezvoltarea durabilă, protecţia socială,
protecţia mediului şi respectarea celor mai înalte standarde de calitate eforturi ce au fost validate
prin certificatele privind sistemul integrat al calităţii şi a protecţiei mediului. În ultimii ani,
organizaţia a făcut investiţii ce au constat în modernizări ale liniilor de producţie, achiziţia de
echipamente noi, îmbunătăţirea proceselor de sudare, dezvoltarea unor noi facilităţi de producţie,
şi în mod special, programe pentru salariaţi.
Politica de calitate, mediul, sănătate şi securitate ocupaţională este transmisă către toţi
angajaţii pentru a fi cunoscută, înţeleasă, urmată şi menţinută, la toate locurile de muncă şi la
toate nivelurile organizaţionale.
Pentru optimizarea funcţiei obiectiv s-au analizat rezultatele obţinute în urma calculului
indicatorilor economici, sociali si de mediu pe parcursul anilor 2007, 2008 şi 2009.(tabelul 5.74,
5.75 şi 5.76)
Tabelul 5.74 Valorile indicatorilor economici, sociali şi de mediu pentru anul 2007
Nr. Indicatori economici Indicatori sociali Indicatori de mediu
crt. Notaţie Valoare Notaţie Valoare Notaţie Valoare
1. 18,0 15,6 16,0
2. 86,0 12,32 10,0
3. 48,6 11,51 10,0
4. 33,3 10,8 70,0
5. 46,53 17,10 20,0
6. 76,50 13,5 0,0
7. 66,59 95,2 10,0
8. 89,0 24,3 90,0
9. 68,0 35,9 10,0
10. 43,8 51,6 50,0
11. 98,4 42,3 45,6
12. 24,3 10,0 75,0
13. 10,54 15,3 16,04
14. 31,0 50,0 52,74
15. 13,2 12,0 35,0
16. 31,0 62,64 13,9
17. 10,5 15,60 0,0
18. 33,9 44,0 52,79
19. 0,0 0,0 35,0
20. 90,12 17,04 10,95
21. 25,0 47,05 50,94
22. 28,0 32,35 26,29
23. 85,71 44,5 28,9
24. 22,50 11,95 95,0
25. 90,16 80,00 45,6
26. 51,9 14,0 24,5
27. 0,0 22,0 28,0
28. 0,0 50,0 0,0
29. 16,82 95,80  
30. 0,0 49,3  
31. 0,0 86,0  
32. 0,0 13,46  
33. 0,0 22,72  
34. 0,0 52,00  
35. 18,21 10,00  
36. 32,0 15,00  
37. 0,0 80,00  
38. 0,0 20,00  
39. 0,0 10,00  
S-au determinat şi funcţiile:

(5.81)
(5.82)
(5.83)
Tabelul 5.75. Valorile indicatorilor economici, sociali şi de mediu pentru anul 2008
Nr. Indicatori Indicatori Indicatori de
crt. economici sociali mediu
Notaţie Valoare Notaţie Valoare Notaţie Valoare
1. 15,2 17,5 15,0
2. 75,0 12,6 0,0
3. 45,6 10,28 16,0
4. 15,2 96,0 10,0
5. 50,54 18,59 70,0
6. 68,1 21,9 0,0
7. 64,2 89,0 0,0
8. 86,0 89,2 20,0
9. 70,0 24,7 30,0
10. 22,5 48,5 10,0
11. 9,81 86,4 90,0
12. 14,0 17,2 50,0
13. 65,2 15,3 16,04
14. 10,0 50,0 48,2
15. 80,0 50,0 75,0
16. 10,0 30,8 15,9
17. 11,2 16,2 13,9
18. 32,6 90,9 52,79
19. 0,0 0,0 35,0
20. 90,71 16,5 10,95
21. 29,3 45,0 50,94
22. 40,0 32,5 26,29
23. 58,9 43,5 28,9
24. 24,70 11,4 95,0
25. 91,25 26,4 46,5
26. 50,12 43,0 25,37
27. 0,0 31,2 28,0
28. 0,0 16,0 0,0
29. 12,49 96,93  
30. 0,0 90,0  
31. 0,0 90,0  
32. 0,0 97,2  
33. 0,0 21,72  
34. 0,0 52,00  
35. 15,8 10,00  
36. 20,0 15,00  
37. 0,0 80,00  
38. 0,0 20,00  
39. 0,0 10,00  
40.     
Tabelul 5.76. Valorile indicatorilor economici, social şi de mediu pentru anul 2009
Nr. Indicatori Indicatori Indicatori de
crt. economici sociali mediu
Notaţie Valoare Notaţie Valoar Notaţie Valoar
e e
1. 15,8 16,2 15,0
2. 98.0 45,4 0,0
3. 45,6 49,5 16,0
4. 15,7 11,2 10,0
5. 71,5 20,4 70,0
6. 80,6 13,6 0,0
7. 79,8 78,9 0,0
8. 30,0 91,0 20,0
9. 23,0 37,5 30,0
10. 80,0 20,0 10,0
11. 98,2 30,0 90,0
12. 27,0 40,5 10,0
13. 32,1 60,0 50,0
14. 10,0 0,0 48,35
15. 12,0 0,0 76,0
16. 10,0 0,0 16,1
17. 11,2 20,9 13,9
18. 22,3 17,5 53,9
19. 0,0 70,8 35,0
20. 35,0 16,29 10,95
21. 21,3 44,3 50,94
22. 40,0 33,2 26,29
23. 18,2 44,9 28,35
24. 23,70 91,6 95,0
25. 99,5 20,0 46,5
26. 47,6 32,0 25,37
27. 0,0 24,6 28,0
28. 0,0 52,0 0,0
29. 14,9 97,6  
30. 0,0 90,0  
31. 0,0 10,5  
32. 0,0 60,0  
33. 0,0 21,67  
34. 0,0 52,00  
35. 15,8 10,00  
36. 20,0 15,00  
37. 0,0 80,00  
38. 0,0 20,00  
39. 0,0 50,00  
40.     
S-au determinat şi funcţiile corespunzătoare anului 2008 şi au rezultat valorile:

(5.84)
(5.85)
(5.86)
Pentru anul 2009 au rezultat următoarele valori pentru funcţiile:
(5.87)
(5.88)
(5.89)
Cu valorile de mai sus s-au calculat apoi valorile funcţiilor fDDOCS şi fmDDOCS,
rezultând:
(5.90)
(5.91)
(5.92)
(5.93)
(5.94)
(5.95)
Pentru o înregistrare corectă a rezultatelor se reprezintă grafic şi pentru anii 2007,
2008 şi 2009 reprezentând graficele din figurile: 5.99, 5.100, 5.101 şi 5.102.
f1(t) f2(t)
35,4
2
32,5 32,5
629,5 2
0 26,
5
19,4
5
t t
200 200 200 200 200 200
7 8 9 7 8 9
Fig. 5.99. Graficul funcţiei f1 Fig. 5.100. Graficul funcţiei f2
f3(t) f4(t)
22,7
721,
66
20,4
7,02 7
6,8
26,54
t t
200 200 200 200 200 200
7 8 9 7 8 9
Fig. 5.101. Graficul funcţiei f3 Fig 5.102. Graficul funcţiei fm
5.9.2. Concluzii asupra studiului de caz S.C. CONSUD S.A. Interpretarea graficelor.
1o. Studiind aliura graficelor din figurile (5.99, 5.100, 5.101 şi 5.102) se constată că
tendinţa pentru funcţia este crescătoare, deşi nu toate valorile componentelor , sau au crescut
(valorile funcţiei sunt descrescătoare, cele ale funcţiei sunt crescătoare, iar cele ale funcţiei
sunt uşor crescătoare) Se poate considera că organizaţia S.C. CONSUD S.A. nu poate avea o
”problemă” din această cauză. Din contră, se remarcă interesul pentru o dezvoltare durabilă.
Normal, ţinta oricărei organizaţii industriale este obţinerea de profit an de an, adică creşterea
componentei economice , ceea ce consideră o dezvoltare a organizaţiei. Este adevărat că
obţinerea profitului este o condiţie necesară pentru bunăstarea unei organizaţii industriale dar
ţintirea spre un profit indecent, excesiv de mare este incompatibilă cu creşterea şi dezvoltarea
durabilă, cu introducerea de inovaţii, cu crearea de plus valoare. În aceste condiţii, problema
dezvoltării durabile a organizaţiei industriale ar trece pe plan secund. De aceea, pentru o
dezvoltare durabilă este necesară o altă evoluţie a componentelor şi . Aşa cum se vede din
modul de optimizare propus, prin atenţia acordată evoluţiei componentelor şi , chiar în
detrimentul lui , nu se poate considera că este afectată dezvoltarea organizaţiei industriale, ci, cu
atât mai mult, este susţinută o dezvoltare durabilă a sa. Chiar dacă în aparenţă, pe termen scurt,
(3 ani) valorile lui scad, organizaţia, şi până la urmă societatea, are un câştig enorm, dar fără o
limită previzibilă în timp.
Sigur că utilizând calculul marginal, stabilind sensibilitatea lui sau în raport cu
variaţiile diferiţilor indicatori x, evaluările asupra ponderilor diferiţilor indicatori, se poate
stabili concret care dintre ei a influenţat mai mult, mai semnificativ, aliurile graficelor funcţiilor,
sau identificându-i, se pot găsi apoi cauzele care au declanşat anumite rezultate, se pot stabili
soluţii, metode de intervenţie asupra influenţei lor în a optimiza componentele dezvoltării
durabile sau şi implicit, dezvoltare durabilă a organizaţiei industriale (fDDOCS).
2o. Mai mult decât atât, se pot obţine rezultate privind evoluţiile comparative ale
indicatorilor în timp, prin realizarea de grafice cu valorile lor în sisteme de axe diferite sau în
acelaşi sistem de axe diferite sau în acelaş sistem de axe de coordonate. Interesul pentru aceste
rezultate este datorat faptului că şi acestea conduc la propunerea de soluţii pentru remedierea
unor posibile cauze, pentru optimizarea unor componente ale lui (fDDOCS).
5.9.3. Contribuţii privind propunerea direcţiilor de dezvoltare şi transformare a

unei organizaţii industriale de fabricare construcţii sudate (OIFCS) într-o organizaţie
ecotehnologică
Pentru ca o organizaţie industrială de fabricare construcţii sudate să devină o organizaţie

ecotehnologică (cu dezvoltare durabilă) trebuie întreprinse câteva acţiuni obligatorii:
5.9.3.1. Acţiuni în domeniul mediului. Dezvoltare durabilă a unei OIFCS nu poate fi
doar prin efortul organizaţiei, ci necesită participarea tuturor sectoarelor socieţăţii. Guvernul are
de jucat un rol important, prin intermediul legilor, reglementărilor, sistemelor de impunere a
taxelor şi alte măsuri. Principalele activităţi pe care ar putea să le efectueze Guvernul în scopul
gestionării organizaţiilor ecotehnologice pe baze durabile sunt:
- utilizarea reglementărilor de comandă şi control şi a stimulentelor economice pentru a
forţa industria să internalizeze costul deprecierii mediului, făcând din acest motiv
poluatorul (şi în final consumatorul) să plătească;
- elaborarea de planuri şi adoptarea de politici care să încurajeze organizaţiile
ecotehnologice să utilizeze factorii de mediu şi resursele naturale în mod adecvat, fără a
influenţa în mod negativ productivitatea;
- efectuarea sau sponsorizarea cercetărilor din domeniul mediului; colectarea şi
diseminarea datelor semnificative, referitoare la emisiile poluante şi a efectelor acestora
asupra sănătăţii umane, în scopul de a crea conştientizarea publică asupra problemelor şi
o cerere de produse sudate şi servicii nepericuloase pentru mediu;
- participarea la acordurile internaţionale destinate reducerii poluării, care provoacă
efecte transfrontaliere.
Rolul reglementărilor din domeniul mediului este acela de a schimba comportamentul
organizaţiei industriale într-un comportamet de organizaţie ecotehnologică, în scopul reducerii
pagubelor produse asupra mediului. În terminologia de mediu, programele de reglementări sunt
numite adesea programe de comandă şi control.
Programele de comandă şi control eficiente realizează următoarele:
- stabilesc standardele pentru organizaţia ecotehnologică, care precizează activităţile
necesare de control al poluării sau cantitatea permisă de poluanţi evacuaţi;
- emit autorizaţii care precizează cerinţele de mediu pentru fiecare organizaţie
ecotehnologică sau amplasamentul acesteia;
- supraveghează conformarea organizaţiei ecotehnologice cu cerinţele impuse prin
autorizaţie. Activitatea poate fi îndeplinită prin auto monitoringul organizaţiilor, inspecţii
independente, plângerile cetăţenilor şi /sau monitoringul ambiental;
- aplică condiţiile din autorizaţie, utilizând sancţiunile neformale, administrative, civile şi
penale.
Standardele de mediu se pot defini în trei moduri:
- standarde tehnologice. Acestea solicită organizaţiei industriale să reducă evacuările
de poluanţi, în baza performanţelor aşteptate de la tehnologia disponibilă, dar nu
consideră efectele asupra mediului. Funcţionarii guvernamentali preferă de obicei
standardele bazate pe tehnologie, deoarece acestea sunt uşor de urmărit. Organizaţia
ecotehnologică le consideră de obicei costisitoare pentru rezultatele realizate;
- standarde ambiante. Acestea solicită organizaţiei industriale să reducă evacuările de
poluanţi până la limita impusă de atingerea unui nivel prestabilit al concentraţiei.
Funcţionarii guvernamentali consideră că procedurile care leagă evacuările de poluanţi de
standarde sunt costisitoare. Organizaţia ecotehnologică preferă standardele ambientale
deoarece orientează resursele mai sărace către probleme mai serioase;
-standarde bazate pe beneficiu. Acestea solicită organizaţiei industriale să reducă
evacuările de poluanţi numai în măsura în care ar exista un echilibru rezonabil între
beneficiile şi costurile măsurilor aplicate. Funcţionarii guvernamentali găsesc dificilă
elaborarea de standarde bazate pe beneficiu datorită necesarului mare de date ce trebuie
colectate şi analizate. Organizaţia ecotehnologică încurajează acest tip de standarde.
Una dintre criticile care sunt aduse abordării reglementărilor de comandă şi control este
aceea că accentuarea unui factor de mediu unic (apă sau aer sau sol) poate conduce la generarea
de noi probleme pentru mediu, astfel:
- reducerea cu succes a problemelor de poluare locală a aerului sau apei, a contribuit
adeseori la deplasarea problemei deşeurilor pe pământ: poluanţii extraşi din aer sau apă
au fost evacuaţi în gropi de deşeuri sau în iazuri de decantare;
- rezolvarea problemei poluării aerului în anumite zone, prin construirea de coşuri înalte
(diluţie) a condus la apariţia de depuneri acide la mari distanţe. Ca urmare, după 1990
mai multe ţări au luat măsuri organizaţionale şi legislative de schimbare, care vor crea
posibilitatea instituţiilor de a utiliza abordarea de tip multimediu în scopul
managementului mediului.
Există câteva argumente pentru abordarea de tip multi media faţă de tip comandă şi
control, acestea fiind:
- organizaţia ecotehnologică poate alege opţiunea care are costul cel mai scăzut. Inginerii
sudori, sunt de părere că o abordare integrată a reducerii tuturor tipurilor de evacuări a
poluanţilor dintr-o OIFCS este mai puţin costisitoare decât tratarea separată a eliberării
lor în apă, aer sau sol;
- se pot stabili priorităţi. O abordare integrată permite compararea riscurilor de mediu cu
costul reducerii poluării. Aceasta permite de asemenea, atribuirea de resurse sărace
problemelor cu cel mai mare potenţial de reducere a pagubelor;
- sistemele de administrare sunt mai simple. O abordare integrată necesită o singură
autorizaţie, care să acopere toţi factorii de mediu;
- se promovează cooperarea cu celelalte politici sectoriale. O abordare integrată este un
argument convingător că toate sectoarele (energetic, transporturi şi de fabricaţie)
constituie surse de poluare legate de activitatea organizaţiei şi că toate ministerele
importante trebuie să conlucreze pentru dezvoltarea acestor probleme,
Impunerea reglementărilor de comandă şi control asupra organizaţiei ecotehnologice,
constituie un proces contestat, care implică adeseori costurile legale substanţiale şi multe
amânări. Dacă reprezentanţii organizaţiei ecotehnologice sunt dornici să coopereze, Guvernul
poate negocia înţelegeri planificate. O înţelegere planificată reprezintă o garanţie a organizaţiei
ecotehnologice de a îndeplini obiectivele de mediu care sunt acceptabile de mediu. Această
metodă funcţionează bine în setoarele care posedă relativ puţine organizaţii, dar de mare
capacitate (United Nations Industrial Development Organization, 2002).
5.9.3.2.Politicile economice stimulative care pot reduce poluarea includ:

- taxele pentru poluare. Guvernul stabileşte o amendă sau taxă pentru poluanţi, dar
permite ca nivelul evacuării de poluanţi să varieze. Formele obişnuite ale acestora sunt
amenzile, sau taxele impuse emisiilor sau efluenţilor, plătite de întreprinderile care
evacuează poluaţi în staţiile de tratare publice;
- permisele comercializabile. Guvernul stabileşte o limită a nivelului de poluare pentru
fiecare permis emis. Permisele se bucură de dreptul de proprietate şi constituie bunuri
comercializabile pe piaţă între părţi. Preţul unui permis poate să fluctueze în funcţiile de
condiţiile pieţei;
- subvenţiile, care pot îmbrăca forme, incluzând donaţii, împrumuturi cu dobânzi sub
valoarea pieţei şi deprecierea accelerată. Deşi acest tip de stimulent furnizează un motiv
economic de reducere a evacuărilor de poluanţi, el violează principiul poluatorul plăteşte
şi, în cazul donaţiilor, creează o tendinţă de supra-construire a instalaţiilor de reducere a
poluării;
- constrângerile. Acestea sunt de obicei constituite din amenzi impuse pentru
nerespectarea condiţiilor prevăzute în autorizaţia pentru evacuarea poluanţilor. Atribuirea
autonomă a amenzilor scuteşte timpul pierdut pentru negocierea cu poluatorii. Amenzile
pentru neconformare nu reprezintă adevărate stimulente economice, deoarece ele nu sunt
şi nici lipsite de coerciţie ca acţiunile întâlnite pe pieţele particulare.
5.9.3.3.Stimulentele economice. Stimulentele economice pot:

- să promoveze soluţiile cu costuri minime pentru rezolvarea problemelor de mediu;
- să stimuleze dezvoltarea tehnologiei de prevenire/control al poluării în sectorul privat;
- să furnizeze guvernului o sursă de venituri pentru a sprijinii programele de prevenire şi
control al poluării;
- să furnizeze flexibilitate în alegerea tehnologiei de prevenire şi control al poluării;
- să micşoreze cantitatea de documente referitoare la reglementările de mediu.
Politicile de alegere a amplasamentelor organizaţiilor ecotehnologice, pot contribui la
minimizarea daunelor aduse mediului, de exemplu, prin interzicerea amplasării organizaţiilor
poluante în locuri dens populate, sau în locuri istorice.
Politicile de alegere a amplasamentelor pot de asemenea minimiza pagubele aduse
mediului, prin încurajarea organizaţiei ecotehnologice, în special a celor mici şi mijlocii de a-şi
alege amplasamentul în zonele în care pot dispune de facilităţi de evacuare a apelor uzate, cu un
sistem comun de tratare şi sisteme de colectare şi reciclare a deşeurilor solide la un preţ
rezonabil.
Acţiunile care încurajează direct dezvoltarea durabilă includ:
- legi şi regulamente care atribuie prioritate poluării;
- proceduri negociabile de conformare cu normele de mediu, care încurajează
minimizarea cantităţii de deşeuri;
- stabilirea preţului integral al energiei apei şi materiilor prime;
- privatizarea organizaţiilor ecotehnologice din sectorul public;
- furnizarea de informaţii asupra metodelor de minimizare a deşeurilor;
- finanţarea producţiilor ecotehnologice cu titlu demonstrativ.
Acţiunile care prin reducerea poluării încurajează dezvoltarea durabilă includ:
- strategiile naţionale pentru dezvoltarea durabilă, (Agenda 21) care abordează în mod
realist problemele organizaţiilor ecotehnologice ca şi ale altor sectoare;
- programe de reglementări în domeniul mediului (standarde, autorizaţii, monitoringul,
activităţi de conformare şi aplicare), dispunând de suport tehnic şi financiar suficient;
- realizarea unui echilibru adecvat între activităţile de reglementare centralizată şi
descentralizată;
- stimulente economice aplicate evacuărilor de poluanţi;
- introducerea autorizaţiilor de tip multi-mediu (aer, apă, sol);
- publicarea informaţiilor referitoare la eliberarea de poluanţi de către organizaţiile
ecotehnologice individuale;
- publicarea de date referitoare la efectele poluanţilor asupra sănătăţii umane şi mediului.
Acţiunile guvernamentale care descurajează dezvoltarea durabilă includ:
- subvenţiile pentru utilizarea energiei, apei şi a altor resurse;
- restricţii de import, care furnizează tehnologiile indigene de tratare la capătul conductei.
5.9.4. Propunerea unui program de prevenire a poluării în cadrul OIFCS în vederea

transformării în organizaţiei ecotehnologică
Prevenirea poluării reprezintă utilizarea materialelor, proceselor care realizează reducerea
sau eliminarea materialelor periculoase sau nepericuloase, a energiei, apei sau a altor resurse, ca
şi a celor care protejează resursele naturale prin conservare, sau o utilizare mai eficientă.
Un program de prevenire a poluării ridică problema tuturor tipurilor de deşeuri.
Un program eficient de prevenire a poluării trebuie:
- să reducă riscul de răspundere civilă sau penală;
- să reducă costurile de funcţionare;
- să îmbunătăţească morala şi participarea angajaţilor;
- să sporească imaginea companiei în cadrul comunităţii;
- să protejeze sănătatea umană şi mediul.
În cadrul prevenirii poluării, obiectivele naţionale de mediu coincid cu interesele
economice ale OIFCS, acestea fiind:
- reducerea riscului de răspundere civilă sau penală;
- reglementările din domeniul mediului;
- răspunderea civilă;
- reducerea costurilor de funcţionare;
- costurile de materiale;
- costurile de management şi depozitare a deşeurilor;
- costurile de producţie ;
- costurile de energie;
- costurile de curăţire a întreprinderii;
- îmbunătăţirea imaginii întreprinderii.
5.9.5 Concluzii
În urma analizei componentelor dezvoltării durabile pentru S.C. CONSUD S.A. se pot
trage următoarele concluzii:
- elementele componente ale unui model matematic pentru dezvoltarea durabilă a unei
organizaţii industriale de fabricare construcţiei sudate sunt: funcţia obiectiv; variabilele şi
factorii lor de influenţă şi restricţiile asupra variabilelor;
- pentru definirea funcţiei obiectiv sunt necesari indicatori ai componentei economice,
indicatori ai componentei sociale şi indicatori ai componentei de mediu;
- optimizarea funcţiei obiectiv se poate face luând în considerare o anumită dominantă a
momentului respectiv sau în perspectivă, principalele posibilităţi de optimizare fiind:
organizarea optimă a producţiei organizaţiei industriale respective; alocarea optimă de
resurse financiare; optimizarea utilizării resurselor neregenerabile şi optimizarea binelui
organizaţional;
- pentru ca o organizaţie industrială de fabricare construcţii sudate să devină o organizaţie
ecotehnologică trebuie intreprinse câteva acţiuni obligatorii şi anume: acţiuni în domeniul
mediului; politici economice stimulative; programe de prevenire a poluării şi tehnologii
de reducere a poluării.
Obiectivul principal al cercetărilor cuprinse în această lucrare a constat în evaluarea
impactului asupra mediului a unei organizaţii industriale şi stabilirea metodei de transformare
transformarea a ei într-o organizaţie ecotehnologică ce are la bază dezvoltarea durabilă. Dacă
rezultatele obţinute şi metodele propuse vor prezenta interes pentru cei care sunt puşi să ia
decizii în acest domeniu înseamnă că există în continuare o mare şansă pentru DEZVOLTAREA
ÎN CONTINUARE A OMENIRII. DOAMNE AJUTĂ!

CAP 5 (Repaired)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAP 5 (Repaired)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 5

MODELUL GENERAL AL UNEI ORGANIZAŢII INDUSTRIALE DE FABRICARE

5.1.Prezentarea generală a unei organizaţii industriale de fabricare construcţii

Depozit piese * Linie sudare profile cu

Depozit piese finite

Zona de asamblare şi sudare

Fig. 5.2. Schema amplasării principalelor echipamente tehnologice într-o hală

5.3. Principalii poluanţi ce pot apărea în procesul tehnologic de sudare

5.4.1. Consideraţii generale

5.4.2. Echipamentul de detectare a gazelor rezultate în urma procesului de sudare

Acest echipament este un analizor de gaze multifuncţional ce se bazează pe o serie de

Fig. 5.4. Elemente componente ale circuitului de gaz;

Schema bloc a aparatului plus este prezenta în figura 5.5.

Fig. 5.5. Schema bloc a aparatului de detectare gaze rezultate la sudare

5.4.3. Echipamentele de sudare necesare realizării programului experimental

În funţie de tipul procedeului de sudare şi structura sudată ce se vrea realizată sunt

Tabelul 5.4. Caracteristicile tehnice ale

Pentru analiza impactului procedeului de sudare în mediu de gaz protector asupra

Tabelul 5.5. Caracteristicile tehnice ale sursei de sudare

Tabelul 5.6. Facilitatile panoului de comandă ale sursei MIG 402 CW

6 Selectarea optiunii de pornire uşoară a sârmei sau umplerea craterului de final

7 Selectarea modului de sudare: 2 taste sau 4 taste

8 Selectarea modului de comandă a sursei: de la panou , prin programele presetate

Tabelul 5.7. Caracteristicile tehnice

Majoritatea cusăturilor sudate efectuate pe construcţiile sudate de la S.C. CONSUD S.A.

Fig. 5.11. Echipamentul de sudare sub strat de flux, model ESAB-LAF1250DC:

Tabelul 5.8. Caracteristicile tehnice ale echipamentului A2 Multitrac 20 A2TFEA.

Pentru tăierea şi sudarea diferitelor elemente folosite în construcţiile sudate se foloseşte

Fig. 5.12. Echipamentul de sudare manuală cu flacără oxiacetilenică, model SFO2000.

5.4.4. Standul experimental

Fig. 5.14. Vedere de ansamblu a standului experimental, model

5.5.Contribuţii privind metodica de stabilire a impactului asupra mediului de lucru

Aprecierea impactului asupra mediului de lucru a procedeului de sudare se face în urma

5.5.2. Calculul concentraţiei de CO2

5.5.3. Calculul concentratiei de NOx

5.5.4. Determinarea concentraţiei de CO nediluat

Aparatul permite determinarea directă a concentraţiei de CO, în ppm.

5.5.5. Determinarea masei componentelor gazelor

Tabelul 5.9. Valorile factorului de corectie ACO, în conditii standard 1000Pa, 0 0C

5.5.6. Definirea şi stabilirea coeficientului de poluare

în care: p este numărul de substanţe poluante luate în considerare.

5.6. Contribuţii teoretice şi experimentale privind impactul asupra mediului de lucru

5.6.1. Consideraţii generale

5.6.2 Contribuţii privind evaluarea impactului asupra mediului de lucru a

5.6.2.1 Materialul de bază.

Tabelul 5.11. Abaterile limită faţă de compoziţia chimică

Tabelul 5.12. Caracteristicile mecanice şi proprietăţile tehnologice ale oţelului S235JR

S235JR 235 225 340-510 20 7 27 FB B B S

Tabelul 5.13. Valorile minime ale energiei de rupere KV

Tabelul 5.15. Compoziţia chimica a electrodului Tabelul 5.16. Compoziţia chimică a

Tabelul 5.17. Compoziţia chimică a Tabelul 5.18. Compoziţia chimică a electrodului E

Tabelul 5.19. Compoziţia chimică a Tabelul 5.20. Compoziţia chimică a

Tabelul 5.21. Compoziţia chimică a Tabelul 5.22. Compoziţia chimica a electrodului

Tabelul 5.23. Compoziţia chimică a electrodului E-Fe-B2

5.6.2.3. Modul de operare şi parametri utilizaţi. În vederea realizării obiectivelor stabilite

Fig. 5.15. Standul experimental utilizat la determinarea substanțelor rezultate în urma

Standul experimental utilizat pentru determinarea substanţelor rezultate în procesul de

Tabelul 5.25. Etapizarea experimențelor

5.6.2.4. Rezultate obţinute. În condiţiile stabilite au fost făcute o serie de determinări

Fig. 5.16. Probele obţinute după depunere prin procedeul SMEI.

Tabelul 5.27. (coninuare)

Valorile şi natura gazelor rezultate prin depunerea cordoanelor de sudură şi preluate

Tabelul 5.28. Valorile concentraţiei şi natura gazelor rezultate, în cazul SMEI

Tabelul 5.28. (continuare)