Elevi:Melinte Robert Profesor: Gheorghiu

Stoica Marian Mihaela

 Operatii pregatitoare aplicate pieselor in vederea asamblari

In cazul productiei in serie mica si individuala, principiul interschimba bilitatii si al

sortarii devine total neeconomic, prelucrarea si controlul pie selor realizandu-se cu
mijloace universale, care nu asigura intotdeauna precizia necesara la montare.
Din aceasta cauza, in vederea montarii, piesele sunt supuse uneori la operatii
suplimentare, manuale sau mecanice,  de ajustare.
De asemenea, in cazul productiei in serie mijlocie si mare, atunci cand sunt impuse
tolerante stranse la imbinarea pieselor, este rational ca ajustarea acestora sa se faca
in timpul asamblarii. Afara de aceasta, la productia in serie, ajustarea pieselor este,
uneori, necesara pentru a compensa o eventuala nepotrivire a tolerantei totale intr-
un lant de dimensiuni cu mai multe elemente.
Cele mai frecvente operatii de ajustare sint urmatoarele: retusarea, razuirea,
rodarea, barghierea, filetarea si spalarea.
1. RETUSAREA
Ajustarea pieselor cu scule metalice sau abrazive in vederea incadrarii acestora in
lantul de dimensiuni, precum si a asigurarii netezimii cerute supra fetelor functionale
se numeste retusare.
Retusarea urmareste, de asemenea, indepartarea rupturilor, a bavurilor si a
neregularitatilor de pe suprafetele pieselor ce se asambleaza.
In vederea retusarii se utilizeaza pile si discuri de rectificat de diferite forme,
corespunzator profilului suprafetelor ce se retuseaza. Astfel, in cazul lucrarilor de
precizie, se folosesc pile mici (cu lungimea de 50-100 mm) pre vazute cu dinti foarte
fini.
In vederea mecanizarii operatiilor de retusare, se utilizeaza dispozitive portabile,
actionate electric sau pneumatic, care antreneaza pile, perii, freze, dalti sau discuri
abrazive de diferite forme constructive, nestandardizate (fig.11 si 12 Rugozitatea
suprafetelor obtinute prin retusare este 1,2 - 6,3   µm.

        Fig.11 Dalta pneumatica

1-dalta; 2-arc;3-corp; 4-buton de pornire; 5-racord

 Fig. 12 Dispozitiv de pilit mecanic

2. RAZUIREA
Razuirea este operatia prin care se indeparteaza de pe suprafata piesei straturi foarte subtiri de
metal (urmele rezultate de la prelucrarile anterioare) cu ajutorul unei scule speciale, numita
razuitor (fig. 13).

Fig.13. Razuitoare
a- razuitor drept; b- razuitor curb

In    vederea    asamblarii, se supun   operatiei   de   razuire   in special   suprafetele   plan-

active  (suprafetele  de  separat  si  ghidajele batiuiilor etc.) si uneori suprafetelor cilindrice
(cuzineti, bucse etc.) ale pieselor executate din metale neferoase, fonta cenusie si otel netratat
termic, pentru o productie individuala si in serie mica, si in mod deosebit in cazul atelierelor de
reparatii.
Razuitoarele sint, de obicei, actionate manual. in cazul productiei in serie, razuirea suprafetelor
mari se executa cu razuitoare actionate mecanic.
Mecanizarea se realizeaza fie cu ajutorul unor dispozitive actionate electric sau pneumatic,
la care suportul de fixare a razuitorului efectueaza o miscare alternativa (mecanism biela-
manivela, fie prin intermediul unor capete de lucru speciale, cu culisa.
Calitatea suprafetelor razuite se apreciaza prin tusare. In acest scop, se folosesc placi sau
rigle-etalon (fig. 14), pe suprafata carora se depune, in prealabil, un strat subtire de vopsea
(miniu de plumb, albastru de Prusia, indigo, negru de fum, diluate in ulei). Prin frecarea usoara
a etalonului de suprafata razuita, vopseaua se depune pe proeminentele suprafetei respective,
sub forma de pete. Aceste pete indica locurile care trebuie razuite si, totodata, gradul de
netezime al suprafetei prelucrate.
Calitatea razuirii, respectiv numarul de pete care trebuie sa se obtina pe unitatea de
masurare (patrat de 25 X 25 mm), este in functie de calitatea ceruta suprafetei ce se
prelucreaza. Astfel, de exemplu, o suprafata care trebuie sa asigure o etansare perfecta va
trebui sa aiba 20-25 pete, iar o suprafata aflata in miscare de alunecare (cuzineti, lagare, fusuri,
ghidaj ele masinilor-unelte), 10-18 pete.
Calitatea razuirii se poate controla si pe cale uscata, verificandu-se luciul suprafetelor in
contact. De exemplu, la verificarea cuzinetilor, dupa strangerea lor si dupa efectuarea a doua-
trei rotatii ale arborelui, portiunile de contact ale cuzinetului  incep sa luceasca,  iesind
in  evidenta.

Fig. 14. Verificatoare folosite la razuire

a- masa de tusat; b- placa de tusat; c- rigla de tusat.

3. RODAREA
Rodarea este operatia de netezire simultana a doua suprafete metalice, conjugate, cu pulberi
sau paste abrazive, in scopul imbunatatirii contactului efectiv dintre ele; de exemplu, intre
supapa si scaunul supapei, ventile robinete, sertarase, ghidajele masinilor-
unelte,   angrenaje  etc.
Rodarea poate fi efectuata manual, semimecanizat   (cand  se  foloseste  un
mecanism  de  actionare; sau mecanizat (cu ajutorul unei masini de rodat).  La asamblarea
masinilor se aplica toate metodele de rodare.
Materialele abrazive folosite la rodare sunt: corindonul, electrocorundul, hirtia abraziva
(smirghelul), diamantul, piatra-ponce, diatomitul etc. In vederea rodarii, abrazivul se amesteca
cu un lubrifiant, functie de natura materialului pieselor ce se prelucreaza (de exemplu: potrol
lampant, alcool, terebentina, ulei etc).
Rodarea se poate executa numai dupa acele operatii care asigura un anumit grad de precizie
si calitate si, respectiv, adaosuri de prelucrare foarte mici (circa 0,01-0,02 mm), cum ar fi:
strunjirea cu diamantul, alezarea, rectificarea etc.
Un exemplu clasic de prelucrare prin rodare il constituie rodarea supapei 1 si a scaunului
supapei 2 (fig. 15).
 Fig.15. Schema rodarii reciproce a supapei si a scaunului supapei

Intre cele doua suprafete de etansare se introduce pasta abraziva si se imprima supapei o
miscare oscilatorie P, apasand-o, in acelasi timp, pe scaunul ei - miscarea II. Pozitia relativa
dintre cele doua suprafete conjugate se schimba mereu, dupa un anumit numar de miscari,
pentru a se asigura un contact corespunzator intre suprafete, indiferent de pozitia acestora .

4. BURGHIEREA
In cursul asamblarii se pot executa difeiite gauri, in cazurile in care:
Ø   se cere realizarea, in stare asamblata, a unei gauri comune pentru doua
sau mai multe piese;
Ø   locul pentru burghiere este greu accesibil in cursul prelucrarii piesei Ia
masina-unealta respectiva: fiind gauri de diametru mic, acestea se pot executa, la montare, cu o
masina de gaurit portabila;
Ø   gaurile nu au fost prevazute la prelucrarea mecanica a piesei; de exemplu, executarea
gaurilor pentru introducerea dopurilor la descoperirea poro-zitatilor, a sulfurilor in piesele
turnate (batiuri, carcase etc.);
Ø   gaurile sunt de dimensiuni mici, necesitand si alte operatii suplimentare
cum ar fi: filetarea, ajustarea etc.
Pentru executarea operatiei de burghiere, sectiile de asamblare sunt inzestrate cu masini de
gaurit portabile (manuale, electrice, pneumatice), masini de gaurit de masa (de banc) sau
masini de gaurit cu coloana.
 5. SPALAREA   PIESELOR   IN   VEDEREA   ASAMBLARII
In urma prelucrarii mecanice, pe suprafetele pieselor, in canale si gauri raman aschii marunte,
pilitura, pulbere abraziva de la rectificare, urme de ulei si alte impuritati, care provoaca uzarea
prematura a pieselor in timpul lucrului (lagare, rulmenti etc), exercitand totodata si o actiune
corosiva asupra acestora. Pentru a se evita acest pericol, piesele si subansamblurile se supun in
vederea montarii unei operatii de spalare. In functie de caracterul productiei, piesele se spala
manual sau cu mijloace mecanizate.
La productia individuala si de serie mica, piesele se spala manual, in rezervoare sau bai
deschise, utilizindu-se petrol lampant sau benzina si perii de par sau pensule. Productivitatea
acestui procedeu este scazuta, iar consumul de lichide de spalare este ridicat; totodata, exista si
un permanent pericol de incendii.
Pentru economisirea acestei substante, in ultimul timp, se folosesc cu rezultate bune solutii
chimice de degresanti si detergenti.
La spalarea pieselor cu benzina, se adauga in aceasta tetraclorura de carbon (pina la 3%), care
are rolul de a micsora inflamabilitatea benzinei. Trebuie avut in vedere faptul ca degajarile de
clor, datorate acestui adaos, dauneaza pieselor din cupru sau din aluminiu.
Piesele mari se spala cu ajutorul carpelor muiate in petrol sau solutii chimice.
Dupa spalarea chimica, piesele se spala cu apa fierbinte si se usuca intr-un jet de aer cald.
La fabricatia in serie mare si in masa, pentru spalarea pieselor se folosesc masini de spalat cu
una sau mai multe camere.
Procesul de spalare este complet mecanizat, fiind deosebit de practic si de economic.
Figura 16 reprezinta schema de principiu a unei masini de spalat cu o singura camera. Piesele 1
sint transportate pe calea cu role 2, pusa in miscare de motorul electric 3, reductorul 4 si
transportorul cu lant 5.

Fig.16. Masina de spalat cu transportator

Solutia de spalare (apa in care se adauga: fosfat trisodic, soda calcinata, azotat de sodiu sau
silicat de sodiu), incalzita prin serpentina 6, este aspirata de pompa centrifuga 7, din rezervorul
de depozitare (plasat in partea inferioara a masinii), si pompata (refulata), la presiunea de (35) .
105 Pa in instalatia de stropit 8, dispusa astfel incit piesele sa fie spalate cu un jet puternic din
toate directiile simultan.
Pentru spalarea pieselor de precizie ridicata sau cu forma complicata se folosesc instalatii
moderne de curatire cu ultrasunete. Principiul unor asemenea instalatii consta in producerea in
lichidul baii de spalare a unor oscilatii mecanice de frecventa ridicata (18-21 kHz) care, datorita
presiunii si depresiunii produse la suprafata pieselor, indeparteaza cu usurinta murdaria. In felul
acesta, creste randamentul instalatiei si se imbunatateste calitatea  spalarii.
Dupa spalare, piesele trebuie suflate cu aer comprimat, pentru a se curata orificiile canalele si
alte locuri greu accesibile si pentru a se usca piesele.
In acest scop, este necesar ca, la fiecare loc de munca, sa fie instalate: o priza de aer, un
furtun flexibil si un robinet de inchidere si deschidere; dupa uscare, piesele de schimb se ung cu
vaselina tehnica sau vaselina speciala anticorosiva, se impacheteaza cu hartie parafinata sau
uleiata si se depoziteaza.