Sunteți pe pagina 1din 32

Grup Scolar Astra Pitesti

PROIECT DE ABSOLVIRE
Scoala Postliceala
Domeniul: Mecanic Calificarea profesionala:tehnician tehnolog mecanic Tema de proiect:Asamblari cu pene si caneluri

Indrumator: Prof.Popescu Dorel

Candidat: Cicu Rodica

2009 1. Cuprins

1. Cuprins...................1 2. Argument....................2 3. Pene................................................................................................3 Pene longitudinale..........................................................................3 Pene transversale............................................................................7 4. Asamblari cu pene longitudinale ...........................8 4.1.Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere..8 4.2.Asamblari prin pene longitudinale montate fara strangere...12 4.3.Asamblari cu pene transversale16 5. Calculul i proiectarea asamblrilor prin pene longitudinale19 6. Asamblarile prin caneluri..21 7. Norme de protectia muncii....................26 8. Bibliografie28

2.Argument
Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse. Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare. Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari: Asamblari: 1. Nedemontabile: - prin nituire - prin sudare - prin lipire 2. Demontabile: - prin presare - prin filet - cu pene - canelate - cu elemente elastice Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin presare, forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice,

asamblarea este demontabila. Daca apar si deformatii plastice, asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile. Asamblarile de tip arbore - butuc sunt asamblari demontabile avnd rolul de a transmite momentul de torsiune de la arbore la butuc (roata, volant etc.) sau invers de la butuc la arbore. Penele sunt organe de maini care au rolul de a prelua i transmite momentul i puterea.De obicei,prin pene se realizeaz legtura dintre arbori i butuci. Asamblarea cu pene se caracterizeaz prin: asamblarea este rapid; preul de cost al penelor este redus; protejeaz arborii i osiile n cazul unor suprasarcini; introduce concentratori de tensiune n zona canalelor de pan. Clasificarea penelor a.dup poziia penei: -longitudinale; - transversale. b.rolul funcional: -de fixare; -de reglare. Canelurile reprezint o soluie constructiv care poate fi asociat cu osuccesiune de pene ,care fac corp comun cu arborele sau butucul.Asamblarea prin caneluri nu necesit elemente intermediare. Asamblarea prin caneluri se caracterizeaz prin: -centrare mai precis a arborelui cu butucul; -transmiterea unor eforturi mai mari; -concentratorii de tensiune au valori reduse; -posibilitatea deplasrii axiale a butucului n raport cu arborele; -preul de cost al prelucrrii canelurilor este ridicat. Canelurile au rolul de a prelua i transmite momentul i puterea. Clasificarea canelurilor a.dup profilul n seciune: dreptunghiular; evolventic; trapezoidal; rotund; triunghiular. b.dup modul de centrare: lateral; exterioar; interioar.

3.Pene 3.1.Pene longitudinale


Penele longitudinale pot fi: a) De fixare (cu prestrangere) (Figura 1). Pene inclinate cu nas Pene fara nas (a) Pene plate (b) Pene concave (c) Pene tangentiale (d)

Figura 1

Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.

b) De ghidare (fara prestrangere) ( Figura 2). Pene paralele: - Obijnuite (Figura 9)

Figura 2

- Drepte (Figura 3)

Figura 3

Penele paralele au fetele opuse paralele. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara efect de impanare. Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Se calculeaza la fel ca penele inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale. Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene, montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade. Lungimea aproximativa a penei este de (1,1.1,3)d.

Pene disc (Figura 4)

Figura 4

Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se monteaza dupa cum se indica in Fig. 11. Lungimea l se determina pentru a rezista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare

3.2. Pene transversale


Penele transversale pot fi : Cu o fa nclinat Cu dou fee nclinate Cu seciune rotunjit

Cu seciune dreptunghiular

2. ASAMBLRI PRIN PENE LONGITUDINALE

Figura 5

Penele longitudinale organe de asamblare demontabile care transmit momente de torsiune se folosesc la fixarea pe arbori a roilor dinate, roilor de curea sau de lan, semicuplajelor, volanilor, etc.

4. Asamblari prin pene longitudinale


4.1. Asamblri prin pene longitudinale montate cu strngere.

La penele longitudinale montate cu strngere suprafeele active sunt faa superioar nclinat cu 1:100 i faa inferioar, ntre feele laterale ale penei i canalul de pan existnd jocuri, fac excepie penele tangeniale. Ca urmare a montrii prin batere se obine o asamblare capabil s preia forele axiale. Se folosesc numai la turaii mici i medii, cnd nu se impun condiii severe de coaxialitate, deoarece prin batere se produce o dezaxare a pieselor asamblate.

Pene longitudinale cu strngere se clasific n: nalte, denumite i nclinate (figura 6a); plate (figura 6b); concave (figura 6c); tangeniale (figura 6d).

Figura 6

Pot fi cu sau fr clci (nas), clciul uurnd montarea i demontarea; sunt standardizate.La penele nalte cu capetele rotunjite (figura 7a), canalul din arbore are forma i dimensiunile penei, montarea obinndu-se prin baterea sau presarea butucului.

. Figura 7a

10

La penele nalte cu capetele drepte (figura 7b), montajul se poate realiza prin baterea penei n lungul canalului.

Figura 7b Mrimea forei de batere este limitat de rezistena la strivire a suprafeei de batere, penele cu clci permind fore de batere mai mari.
Q = F [tg ( + ) + tg]

Q= mrimea forei de batere ; F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei; = unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere; = unghiul la varf al conului; = unghiul de frecare. Momentele de torsiune transmise de asamblrile prin pene plate care se folosesc n cazul arborilor cu d230 mm sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pan nalt. Asamblrile cu pene concave transmind momente de torsiune mai mici comparativ cu asamblrile prin pene nalte sau plate se folosesc pentru arbori cu d150 mm; se ntrebuineaz i n cazurile n care din motive de rezisten nu

11

se admite executarea canalului de pan n arbore. La momente mari de torsiune se pot folosi dou pene montate la 1200. Penele tangeniale se monteaz perechi: pan i contrapan (vezi figura 6d). Asamblrile prin pene tangeniale transmit momente mari de torsiune, folosindu-se n construcia de maini grele i, n special, la sarcini dinamice mari (figura 7).

Figura 8
1 tl (d t ) as 2 2M t lc = t (d t ) as M tcap =

Mt cap = momentul de torsiune capabil; t = grosimea penei; l = lungimea penei; d = diametrul arborelui; as = rezistenta admisibila la strivire a materialului; lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului;

12

O pereche de pene tangeniale transmite momentul de torsiune ntr-un singur sens, pentru cazul modificrii sensului de rotaie n timpul funcionrii trebuind montat o a doua pereche de pene (figura 9).

Figura 9

4.2. Asamblri prin pene longitudinale montate fr strngere. Din aceast categorie fac parte asamblrile prin pene paralele, pene disc i pene cilindrice (figura 10) :

Figura 10

13

La penele paralele momentul de torsiune se transmite prin feele laterale ale acestora, jocul radial fiind prevzut ntre faa superioar a penei i fundul canalului din butuc. Se execut cu capetele drepte sau rotunjite (figurile 11 si 12).

Figura 11

Figura 12
4M t as dhlc

s =
lc =

4M t dh as

(pentru asamblri fixe)


lc = 4M t dhpa

14

(pentru asamblri mobile)


f =
2M t af dblc

n funcie de rolul lor funcional, penele paralele se mpart n: obinuite, de ghidare i mobile. Penele paralele obinuite se ntrebuineaz pentru transmiterea momentului de torsiune cnd butucii sunt fixai n direcie axial. n cazul pieselor mobile n direcie axial se folosesc penele de ghidare, care se fixeaz pe arbore prin intermediul unor uruburi (figura 13).

Figura 13 Lungimea penelor de ghidare se alege n funcie de deplasarea necesar a butucului. Folosirea uruburilor trebuie limitat la cazurile strict necesare, existena gurilor micornd mult rezistena la oboseal a arborilor. Penele paralele se folosesc pe scar larg n construcia de maini avnd avantajul neovalizrii butucului, comparativ cu penele longitudinale montate cu strngere. Penele disc necesit executarea unui canal adnc n arbori, din acest motiv folosindu-se, mai ales, la montarea roilor dinate sau de curea pe capetele

15

arborilor; se ntrebuineaz n construcia de maini-unelte, autovehicule i maini agricole (figura 14).

Figura 14

s =

2M t as dcl 2M t lc = dc as

s = efortul unitar de strivire; Mt = momentul de torsiune; dc = diametrul arborelui de calcul; l = lungimea penei; as = rezistenta admisibila la strivire a materialului; lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului; Penele cilindrice sunt de fapt tifturi cilindrice dispuse longitudinal. Se folosesc n cazul amplasrii pieselor la captul arborilor i transmit momente mici de torsiune; se ntrebuineaz i n cazul ajustajelor presate, ca element de siguran (figura 15).

16

Figura 15
s =
lc = 4M t as dd1l z

4M t dd1 z as 2M t af dd1l z

f =

s = efortul unitar de strivire; Mt = momentul de torsiune; d = diametrul arborelui de calcul; d1 = diametrul penei; z = numarul de pene cilindrice; lz = lungimea penelor; as = rezistenta admisibila la strivire a materialului; lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului; f = efortul unitar; af = efortul unitar admisibil. 4.3. Asamblari cu pene transversale Se monteaza cu axa lor perpendicular pe cea a pieselor asamblate. Ele pot avea sectiune dreptunghiulara cu una sau ambele fete inclinate sau pot avea muchiile rotunjite. In figura 16 sunt aratate cateve tipuri de pene transversale. Se pot utiliza atat la asamblare, exemplu: tija pistonului in capul de cruce la

17

compresoare; la tiranti, cat si pentru reglajul jocului intre piesele supuse uzurii, exemplu: jocul dintre fus si cuzinet.

AA

Figura 16

Figura 17 Figura 17 prezinta reglajul jocului in lagar. Se observa ca, prin strangerea contrapiulitei 2, pana 1 lucreaza ca o piulita montata pe surub si inainteaza pe verticala in sus, producand o forta de presare asupra lagarului compus din

18

cuzinetii 3 si 4. Atunci cand realizarea penelor transversale si a canalelor este mai costisitoare, se vor utiliza stifturile transversale simple sau crestate cum sunt cele din figura 18. Pentru a impana prin autoblocare elementele supuse asamblarii, penele si stifturile traversale se executa cu o conicitate sau o inclinare de 1:50 pana la 1:100.

Figura 18

5. Calculul i proiectarea asamblrilor prin pene longitudinale

19

Alegerea unui anumit tip de pan este o problem foarte complex, recomandrile avnd doar un caracter orientativ. n cazul n care este nepermis deplasarea circular relativ n timpul funcionrii a pieselor asamblate nu se recomand folosirea penelor cu strngere. n afar de aceasta, penele longitudinale montate cu strngere transmit momente de torsiune relativ mici. Dezavantajul general al penelor cu strngere const n slbirea cu trecerea timpului a strngerii iniiale, ca urmare a aciunii sarcinilor variabile. Penelor tangeniale nu le sunt proprii aceste dezavantaje din care cauz se recomand folosirea acestora la arborii cu diametre mari, care funcioneaz n condiii grele; penele tangeniale slbesc, ns la fel ca i celelalte pene cu strngere rezistena la oboseal a asamblrii, prin canalele de pan. La penele longitudinale montate fr strngere nu se ntlnesc dezavantajele menionate, existnd totui slbirea rezistenei la oboseal a asamblrii i fiind necesar o fixare suplimentar axial a pieselor asamblate. Penele longitudinale se execut din OL 60 i foarte rar din oeluri aliate. Calculul unei asamblri prin pene longitudinale se poate desfura dup urmtoarea schem: a) n funcie de diametrul arborelui se aleg din standardele dimensiunile transversale a penei b latimea penei i h inaltime penei; b) la penele cu strngere se poate determina momentul de torsiune pe care trebuie s-l transmit asamblarea, Mt
cap

, alegnd n prealabil o lungime

standardizat a penei, n funcie de dimensiunea cunoscut a butucului; acest moment se compar cu momentul de torsiune M t necesar de transmis. Adoptnd rezistena admisibil la strivire as, se poate determina lungimea penei, alegndu-se apoi o lungime standardizat. La penele paralele se calculeaz din condiia de rezisten la strivire lungimea de calcul a penei

20

lc, alegndu-se o lungime standardizat, n funcie de lungimea calculat. Dac lungimea lc va fi mai mare dect lungimea butucului se pot monta dou pene identice, dispuse la 1800; c) la penele paralele se efectueaz un calcul de verificare la forfecare, n cazul n care arborele este executat dintr-un oel mai rezistent dect oelul din care este executat pana.

21

6. Asamblari prin caneluri


6.1. Asamblarile prin caneluri este un caz particular al asamblarilor cu pene logitudinale, diferenta fiind ca in acest caz penele sunt fixe, monobloc formand corp comun cu angrenajul cu caneluri. Comparativ cu asamblarile prin pene au urmaroarele avantaje: capacitatea de incarcare mai mare la aceleasi dimensiuni de gabarit; rezistenta la oboseala mai mare; centrare si ghidare precisa a pieselor asamblate; evitarea ovalizarii butucului. Dintre dezavantajele acestor asamblari se mentioneaza tehnologia de executie mai pretentioasa si pretul de cost mai ridicat decat al asamblarilor prin pene paralele. Sunt folosite la cutiile de viteze ale autovehiculelor si masinilor-unelte, la cuplaje etc. Asamblarile prin caneluri pot fi fixe sau mobile, caracterul fix sau mobil reflectandu-se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra modului de centrare. Asamblarile mobile se folosesc la cutiile de viteze roti baladoare . Profilul asamblarilor prin caneluri poate fi: dreptunghiular (figura 19a),

22

triunghiular (figura 19b),

in evolventa (figura 19c).

In functie de modul de centrare asamblarile cu caneluri dreptunghiulare se impart in: cu centrare interioara (figura 20a) la care contactul dintre arbore si butuc are loc pe diametrul interior al arborelui; cu centrare pe flancuri (figura 20b) centrarea fiind realizata prin contactul lateral al proeminentelor; cu centrare exterioara (figura 20c) contactul dintre arbore si butuc avand loc pe diametrul exterior.

23

Figura 20

Asamblarea cu centrare exterioara este cea mai ieftina si se foloseste cand butucul nu este tratat termic; asamblarea cu centrare pe flancuri nu asigura o centrare precisa, obtinandu-se, in schimb, o repartizare mai uniforma a sarcini intre caneluri, recomandandu-se pentru momente mari de torsiune, la solicitari cu socuri si la modificarea sensului de rotatie. Standardele clasifica asamblarile prin caneluri dreptunghiulare in functie de capaciatea de a transmite sarcina si de modul de cuplare in trei serii (tabelul 1.1), care difera prin dimensiuni, mod de centrare si numar de caneluri.

Tabelul 1.1
DOMENIUL DE FOLOSIRE Momentul transmis de asamblare comparativ cu cel transmis de arborele cu diametrul d

SERIA

Tipul asamblarii

LUNGIMEA L RECOMANDATA PENTRU BUTUC

24

Usoara Mijlocie

Inferior Egal

Fixa
Fixa sau mobila cu deplasarea axiala a butucului fara sarcina Mobila, cu deplasare axiala a butucului sub sarcina

L 1.5d
L = ( 1.52.5)d

Grea

Egal

L = (1.52.5)d

Dimensiunile asamblarilor prin caneluri pentru costructia de masini-unelte sunt stabilite prin standardele, numarul canelurilor fiind 4 si respectiv 6. 6.2. Asamblarile prin caneluri triunghiulare standardele avand o buna rezistenta la solicitarea de incovoiere se recomanda pentru asamblarile fixe; pot prelua sarcini mari si cu socuri, centrarea realizandu-se pe flancuri. Asamblarile zimtate pot fi considerate ca fiind asamblari cu profil triunghiular cu un numar mare de caneluri si cu o inaltime redusa a acestora; se folosesc pentru solidarizarea parghiilor si a manivelelor, obtinandu-se o foarte buna fixare. Asamblarile prin caneluri in evolventa au o buna rezistenta, in special, la solicitari variabile; se folosesc in constructia de autovehicule, centrarea realizanduse pe diametrul exterior al arborelui sau pe flancuri. Arborii si butucii canelati se executa din otel; la asamblarile mobile, suprafetele active se durifica printr-un tratament termic sau termochimic pentru marirea rezistentei la uzura, rectificandu-se dupa tratament suprafetele de centrare. Calculul asamblarilor canelate cu profil dreptunghiular se efectueaza conform metodicii indicate in standardele; in functie de conditiile de functionare se alege seria asamblarii canelate, iar in functie de diametrul arborelui d se aleg

25

parametrii asamblarii, dupa care se efectueaza calculul prevazut in standarde, unde sunt indicate si rezistentele admisibile la strivire. Calculul asamblarilor prin caneluri triunghiulare sau in evolventa se efectueaza la fel ca la asamblarile prin caneluri dreptunghiulare cu relatia
s k
2M t as , Dd hLz

in care: k este coeficientul de repartizare a sarcinii pe caneluri, adoptandu-se k = 1/0.5 pentru caneluri triunghiulare si k = 1/0.75 pentru canelurile in evolventa; h inaltimea portanta a canelurii, h =
d e De 2

. Rezistentele admisibile se pot adopta

conform indicatiilor din STAS 1767-67.

26

7.Norme de protectia muncii

Protectia muncii in limbaj tehnic inseamna totalitatea masurilor a mijloacelor materiale si a dispozitivelor tehnice , prin care se urmareste suprimarea , limitarea sau semnalizarea efectelor daunatoare sau nedorite produse de cauze exterioare asupra personalului , utilajelor , masinilor , materialelor . Protectia muncii constituie ansamblul de masuri : tehnice sanitare ( igiena muncii ) , organizatorice , juridice care au ca scop ocrotirea vietii si sanatatii celor ce muncesc , prin asigurarea celor mai bune conditii de munca , prevenirea imbolnavirilor profesionale si a accidentelor , reducerea efortului fizic , precum si prin asigurarea unor conditii speciale pentru cei ce lucreaza in conditii grele sau vatamatoare . Forma dispozitivelor cu miscare de translatie sau de rotatie trebuie sa fie cea corespunzatoare , fara colturi sau proeminente , fara muchii ascutite . Dispozitivele fixate pe axul masinii unelte ( strung ) trebuie sa fie echilibrate , pentru evitarea batailor sau a uzurii premature a lagarelor axului principal . Folosirea aparatoarelor la strung cand piesa este fixata pe axul principal este o conditie pe care trebuie s-o prevada constructorul in desenele dispozitivului . Evitarea stropilor lichidului de racire si de ungere se asigura prin ecrane de protectie . Dispozitivele actionate pneumatic trebuie sa fie prevazute cu aparataj de siguranta : supape inverse , releu de presiune etc. pentru evitarea accidentarii muncitorului in cazul intreruperii aerului comprimat in retea . Pentru strangerea pieselor in dispozitiv se vor folosi scule prevazute de constructor . Altfel , piesa poate fi deformata de catre fortele de strangere mult mai mari iar dispozitivul va suferi in ceea ce priveste durabilitatea acestuia . Suruburile de strangere , manetele si manivelele dispozitivelor vor fi altfel amplasate , incat sa nu prinda mana muncitorului . Dispozitivul trebuie sa permita evacuarea usoara a aschiilor pentru scurtarea timpului auxiliar de asezare a piesei si pentru evitarea rebuturilor . La exploatarea dispozitivelor trebuie , de asemenea , luate masuri in sensul evitarii accidentarilor . Astfel : nu se vor mai folosi dispozitivele ce au depasit gradul de uzura prescris si constatat de controlorul tehnic la reviziile periodice ; astfel de dispozitive sunt transmise sculariei pentru reparatie . Avariile de orice natura in timpul exploatarii trebuie aduse la cunostinta maistrului si a sefului de sectie pentru masuri urgente . Locul de munca nu trebuie sa fie prea ingust pentru a nu impiedica asezarea corecta a pieselor , sculelor si utilajelor ; nu trebuie sa fie nici prea intins pentru a nu impune muncitorului miscari inutile . Locul de munca trebuie sa fie curat , luminat si echipat cu tot ce trebuie pentru munca . Sub picioarele muncitorului nu trebuie sa fie ulei , lichid de racire , aschii , bucati de materiale . Locurile de munca trebuie sa fie inzestrate cu necesarul de inventar pentru pastrarea utilajului , semifabricatelor si pieselor prelucrate : stelaje , mese , lazi ,

27

dulapuri etc. Fata de diferitele pericole ce se pot ivi intr-un atelier , tehnic respectate cateva reguli de comportare : sa se respecte ordinea circulatiei prin atelier , neatmitanduse circulatia fara scop ; sa nu se stationeze si sa nu se circule sub greutatile ridicate de macarale ; sa nu se faca reparatii si nici sa nu se deschida aparatura electrica de catre persoane neautorizate , ci numai de electricienii special instruiti ; sa nu se stationeze in apropierea partilor in miscare de mecanisme si sa nu se scoata aparatoarele lor fara necesitate . La prelucrarea metalelor prin aschiere se emana o cantitate apreciabila de pulbere metalica si abraziva . Aceasta are loc la aschierea fontei , a bronzului si a pieselor din materiale plastice , la ascutirea sculelor aschietoare , la indreptarea sculelor abrazive . Dupa normele sanitare , concentratia pulberilor metalice in zona de lucru nu trebuie sa depaseasca 10 mg/m3, iar praful abraziv 2 mg/m3 . Actiunea pulberilor asupra organismului depinde nu numai de cantitate ci si de marimea particulelor . Particulele mari se depun pe mucoasele cailor respiratorii superioare . Pulberile marunte , sub 10 m , sunt cele mai vatamatoare pentru sanatatea omului , patrunzand adanc in plamani . Instalatiile de protectie se executa pentru izolarea muncitorului de partile mobile ale masinilor unelte , de locul unde se produc particule de metal si abrazive de zonele aflate sub tensiune electrica.

28

8.Bibliografie

1. Popescu Dorel - Notite curs 2. Ionica Maria - Notite curs 3. Drobot V. , Atanasiu M. , Stere N. , Manolescu N. , Popovici M. , Organe de maini i mecanisme manual pentru licee industriale i agricole, clasele a X-a, a XI-a, a XII-a i coli profesionale, Editura didactic i pedagogic, R.A., Bucuresti, 1993. 4. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de maini i mecanisme, Manual pentru subingineri, Editura didactic i pedagogic, Bucuresti, 1980. 5. Mldinescu T. , Rizescu E. , Weinberg H. , Orane de maini i mecanisme, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1972. 6. Resetov D.N. , Organe de maini, Editura tehnic, 1963. 7. Drghici I. , Chiu E. , Jula A. , Preda L. , Organe de maini, Culegere de probleme, Editura tehnic, Bucureti, 1975. 8. Aldea M. , Buzdugan Gh. , Cernea E. , Organe de maini, Editura tehnic Bucureti, 1953. 9. Stere N. , Organe de maini, Manual pentru licee industriale anii II-III-IV, coli profesionale, de maietri i de specializare postliceal, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1977. 10.Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de maini i mecanisme, Editura didactic i pedagogic, Bucuresti, 1980.

29

30

31

32