BURGHIE

Burghiele sunt scule achietoare utilizate la executarea gurilor din plin, fiind dintre cele mai
rspndite scule. Trebuie privite ca scule de degroare, cu toate c, n numeroase situaii, gurile
burghiate pot fi considerate suficient de precise, astfel nct nu mai necesit
prelucrri ulterioare. Se construiesc, de regul, cu dou tiuri, aflate permanent n
contact cu materialul prelucrat n timpul achierii.
Clasificarea burghielor:

1)

Dup construcie burghiele pot fi:

a) Burghie cu canale elicoidale destinate prelucrrii gurilor cu diametre mai mari de 0,1 mm, sunt cele
mai utilizate.

b) Burghie cu canale drepte reprezint o soluie constructiv mai simpl, dar ridic o serie de probleme
n ceea ce privete evacuarea achiilor, mai ales n cazul burghierii n poziie vertical sau a prelucrrii
gurilor de adncime relativ ridicat.

c) Burghie late (monobloc sau cu lama demontabila) sunt cele mai simple sub aspect constructiv,
prezentnd, ns, o serie de dezavantaje legate de durabilitate i de precizia prelucrrii. Sunt folositem,
mai ales, sub form de burghie lam, n componena unor scule combinate, pentru prelucrarea
alezajelor, avnd partea achietoare fixat mecanic.

d) Burghie pentru alezaje adanci

e) Burghie inelare (carotiere)

Dup forma suprafeei de nfurare:

burghie cilindrice;
burghie late (zencuitoare).
Dup lungime:
extrascurte;

scurte
normale;
lungi.
extralungi
Dup forma cozii:
cu coad cilindric;

cu coad conic.

Dupa modul de realizare:

cu canale frezate
cu canale brazate
burghie sinterizate
cu canale deformate plastic la cald

Dup materialul prii achietoare, exist:

Burghie din oeluri de scule;
Burghie din carburi metalice sinterizate.

Dupa scopul utilizarii cele mai folosite sunt:

a) Burghiele late cu ghidare
Capatul burghiului (a), care serveste la fixarea acestuia in arborele portscula, se numeste coada
burghiului; aceasta poate fi conica sau cilindrica. Gatul 2 este portiunea dintre coada 1 si partea utila
(corpul) 3 a burghiului. Aceasta are forma unei tije rotunde care spre capatul (partea taietoare),
burghiului capata o forma lata si este prevazuta cu doua taisuri 4 si 5.Pentru ghidarea burghiului, exista
o portiune de lungime l, care are o latime egala cu diametrul D al gaurii care urmeaza a fi executata.
Pentru a reduce frecarea burghiului lat de peretii gaurii, partile lui laterale, pe intreaga lungime l, se fac
tesite sub un unghi de 3-50 (b).
Unghiul A=2k dintre taisurile burghiului se numeste unghi de varf. Pentru gaurirea fontei dure,
acest unghi se ia de 1300, iar pentru gaurirea otelului moale, de circa 90 0. Daca urmeaza a se prelucra
cu acelasi burghiu lat materiale diferite, unghiul A se ia egal cu 1160-1200 Unghiul real este mai mare
decat 900 (c)ceea ce cauzeaza conditii grele de lucru. Pentru reducerea acestui unghi -in cazul gauririi
materialelor de duritate medie si mica - pe fata de degajare a burghiului se face o ascutire care da un
unghi pozitiv si care usureaza conditiile de lucru. Fiecare tais al burghiului lat constituie un cutit cu
unghi de degajare si de asezare. Fetele de asezare formeaza in centrul burghiului, la intersectia lor o
muchie transversala 6 inclinata in raport cu fata de degajare

b) Burghiele pentru gauri adanci acest burghiu se intrebuinteaza la executarea gaurilor adanci la
arbori, fusuri, la tevi de tun si de arme. In timpul gauririi piesa se roteste, avansul putand fi
transmis piesei sau, mai des, burghiului. Burghiul pentru gauri adanci ( fig. 3) are un singur tais 3;
partea utila 1 a burghiului se prezinta ca o tija cu sectiune semicirculara a carei suprafata laterala
ghideaza foarte precis burghiul in piesa. Aceste burghie sunt si usor de confectionat, insa lucreaza
cu un avans foarte mic(de 0,03-0,1 mm/rot).