MODULUL: TGM TEMA: GAURIREA SI PRELUCRAREA GAURILOR CLASA: IX 1.

Definitia gauririi: este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere executata in scopul obtinerii unui alezaj (gaura) intr-un material compact; gaurirea se executa cu ajutorul burghielor 2. Miscari executate la burghiere: -piesa este fixata in dispozitive de strangere; -burghiul executa o miscare combinata: miscare de rotatie (1- care este miscarea principala de aschiere) si o miscare de translatie (2care este miscare de avans)

3. Scule pentru gaurire: burghiele. Clasificarea burghielor: a-dupa forma constructiva: burghie elicoidale (cele mai folosite) si burghiee late; Burghiele elicoidale: parti componente:

1-partea utila; 2-gat; 3-coada (serveste la fixarea burghiului in dispozitivul portscula); coada poate fi cilindrica, conica sau piramidala; la burghiele cu coada conica se realizeaza o fixare mai buna in dispozitivul port scula; 4- antrenorul este partea terminala a cozii (serveste la antrenarea burghiului si impiedica rotirea lui in dispozitivul portscula). Partea utila are 2 canale elicoidale (6) care servesc la eliminarea aschiilor din gaura precum si la formarea muchiilor aschietoare; partea aschietoare (5) sau varful burghiului are forma conica; unghiul varfului variaza in functie de materialul care se gaureste: -80-900 pentru materiale moi; -116-1180 pentru otel; -130-1400 pentru materiale foarte dure. b.dupa materialul supus prelucrarii: -burghie tip N: pentru prelucrarea fontei si a otelului; -burghie tip M: pentru prelucrarea materialelor metalice neferoase,care, la prelucrare, formeaza aschii lungi, precum si a maselor plastice; -burghie tip D: pentru prelucrarea materialelor neferoase, care, la prelucrare, formeaza aschii scurte precum si a materialelor plastice dure. c. tipuri constructive de burghie elicoidale standardizate:

Burghiele late (bara latita la unul din capete): sunt utilizate la gaurirea tablelor subtiri suprapuse; muchiile aschietoare sunt dispuse simetric fata de axa longitudinala; unghiul dintre ele este de 90-1160 ;burghiele late pot fi: cu fetele laterale paralele si cu fetele laterale neparalele;

Burghiele cu carburi metalice: se folosesc pentru gaurirea materialelor cu efect abraziv puternic (piese turnate dure, bachelita) si a otelurilor dure (otel calit). 4.Dispozitive utilizate la gaurire: - dispozitive pentru prinderea sculei: -prinderea sculei se poate face direct pe axul masinii de gaurit (a); - prin intermediul reductiilor conice (bucse de reductie ) (b); se folosesc la prinderea burghiului cu coada conica atunci cand dimensiunea conului cozii este mai mica decat cea a gaurii din axul principal al masinii; - cu ajutorul mandrinelor (c): care pot fi cu 2 sau 3 falci

-dispozitive pentru fixarea piesei: impiedica antrenarea piesei de catre burghiu in timpul operatiei de gaurire;- menghine (a);

-dispozitive cu placi de strangere (b);

Fixarea piesei in timpul prelucrarii este obligatorie; in caz contrar se poate rupe burghiul, se poate ovaliza gaura sau accidenta muncitorul. - dispozitive pentru ghidarea sculei: pot fi :-aplicate; -in forma de cutie; Ambele forme au bucse de otel pentru ghidarea burghiului demontabile, astfel incat, dupa uzare, sa fie inlocuite; Parti componente ale unui dipozitiv de ghidare a sculei: 1- placa de ghidare; 2 bucsa de ghidare

4. Masini de gaurit: -dupa forma constructiva, dupa modul de actionare masinile de gaurit pot fi: -masini de gaurit portabile: -cu actionare manuala; -cu actionare mecanica; - electrice, pneumatice -masini de gaurit stabile: - verticale: -de banc; - cu coloana; - radiale; Masina de gaurit cu actionare manuala: este folosita la executarea gaurilor cu diametrul pana la 8 mm; miscarea de rotatie este obtinuta prin intermediul unui angrenaj de roti dintate conice care realizeaza amplificarea turatiei pana la 300 rot/min; miscarea de avans se obtine apasand cu pieptul pe suportul masinii. Masina de burghiat cu actionare electrica: - este cea mai utilizata; se pot realiza gauri cu diametrul intre 2- 25 mm;

Masini de gaurit stabile: lucreaza la turatii mari; au productivitate mare; se poate obtine o gama larga de diametre ale gaurilor; calitatea superioara a gaurilor (datorita faptului ca burghiul nu vibreaza in timpul gauririi); pot fi masini multiax si masini multiple. 5. Tehnologia gauririi: Procedee : - piesa este fixa, iar scula executa miscarea principala de rotatie cat si miscarea secundara de avans, rectilinie (gaurire pe masini de gaurit); -piesa executa miscarea principala de rotatie, iar scula miscarea de avans (gaurire pe strunguri); -combinat (masini automate de strunjit). Operatii: -studierea documentatiei; -organizarea locului de munca; -stabilirea succesiunii operatiilor ce urmeaza a fi executate; -instructajul de ptrotectia muncii; -alegerea metodei de prelucrare; -pregatirea S.D.V.-urilor, masinilor necesare; fixarea piesei si a sculei trebuie facuta astfel incat centrul gaurii sa coincida cu varful sculei: - centrul gaurii trebuie sa corespunda cu varful burghiului: pentru verificare se executa burghierea la o adancime de din diametrul burghiului, urmand apoi sa se controleze pozitia burghiului inainte de continuarea operatiei; -alegerea unui regim optim de aschiere: stabilirea adancimii de aschiere, a avansului si a vitezei de aschiere; -executarea gauririi:- la inceput se recomanda un avans mic; - in timpul operatiei, burghiul trebuie scos periodic din gaura pentru evacuarea aschiilor de metal; -operatii de gaurire: -executarea gaurilor strapunse; - executarea gaurilor nestrapunse; - executarea gaurilor coaxiale; - executarea gaurilor in table -controlul pieselor: se urmareste respectarea cotelor indicate pe desen (pentru diametrul gaurii, pentru pozitia gaurii fata de anumite suprafete de referinta), calitatea suprafetei realizate; la productia de serie se folosesc calibrale tampon; la productia de unicate se folosesc sublere, micrometre; la productia de masa este necesar a se efectua un control preventiv al primelor piese, iar in cazul in care acestea sunt corespunzatoare se vor poansona de controlor; daca sunt necorespunzatoare, se vor inlatura cauzele care au provocat executia incorecta. 6.N.T.S.M. la gaurire: -folosirea echipamentului de protectie; -fixarea corecta a sculelor si a pieselor;

-nu este permisa formarea aschiilor foarte lungi; - aschiile se indeparteaza cu carligul, nu cu mana; - folosirea ochelarilor de protectie la gaurirea materialelor fragile (bronz, fonta), iar indepartarea aschiilor se face cu pensule sau cu aer comprimat;; - cozile sculelor sa nu fie uzate sau cu crestaturi; -reglarea masinii se face dupa ce a fost decuplata de la curent; -mentinerea curateniei la locul de munca; -asezarea sculelor in locurile special amenajate; -stivuirea pieselor cu atentie; -la sfarsitul lucrului se va opri functionarea masinilor de gaurit