Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fig. 1.2
Cutia de avansuri cuprinde un mecanism cu roti dintate baladoare care da un numar
de 9 avansuri diferite, intre 0,10.1,5 [mm/rot]. Comanda cutiei de avansuri se face cu o
singura maneta care are centralizata comanda a 2 grupuri baladoare. Pozitia manetei pentru
fiecare avans in parte este indicata pe o placuta care se afla langa maneta pe corpul papusii
masinii.
Cupland roata melcata si actionand asupra rotii de mana ce roteste melcul obtinem
avansul manual fin. Decupland roata de mana se cupleaza melcul cu cutia de avansuri si se
realizeaza miscarea principala cu avans mecanic.
Gaurirea prin aschiere este operatia prin care se realizeaza in piesele de prelucrat gauri
patrunse sau infundate, cu ajutorul masinilor-unelte si al sculelor aschietoare (burghie de gaurit,
adancitori, cutite de strung).
Daca operatia de burghiere se executa la masinile de gaurit (cu c 636j98g oloana, radiale,
de masa, etc.), piesa de prelucrat ramane imobila si burghiul executa miscarea principala de
rotatie, precum si miscarea secundara de avans, rectilinie.
Gaurile in piese mici se pot executa la masinile de gaurit sau la strunguri. Piesele de
dimensiuni mari, din cauza greutatii si a gabaritelor mari, daca nu sunt legate de operatii de
strunjire, se gauresc in mod obisnuit la masinile de gaurit radiale.
Pentru executarea gaurilor scurte (cu raportul dintre lungime si diametru de cel mult 5),
se folosesc urmatoarele metode de lucru, dupa gradul de precizie cu care trebuie executate:
· Gaurirea prin rotirea pieselor; acest procedeu are ca efect autocentrarea burghiului,
impiedicand astfel devierea axei gaurii.
Daca o gaura trebuie sa fie coaxiala cu suprafata cilindrica exterioara, se executa mai
intai gaura si apoi se strunjeste suprafata exterioara.
Deseori, operatiile de burghiere sunt urmate de operatii de adancire, tesire, alezare, strunjire sau
filetare.
La executarea gaurilor mai adanci si care comporta si o precizie mai mare trebuie luate
masuri pentru evitarea devierii burghiului. Cauzele devierii pot fi multiple: rigiditatea
insuficienta a burghiului, ascutirea neegala a celor doua muchii de aschiere ale burghiului,
tocirea inegala a celor doua muchii, existenta jocurilor in lagarele arborelui principal, aderente
neuniforme ale aschiilor pe taisurile principale si auxiliare ale burghiului, influenta inceputului
operatiei de gaurire cand aschierea se efectueaza numai cu taisul transversal, fixare
necorespunzatoare a piesei si a sculei. S-a constatat ca in cazurile unei gauriri ingrijite se obtine
o deviere la axa de rotatie a burghiului de cel putin 1: 1000 din lungimea gaurii iar in cazurile de
prelucrari neingrijite, de 10 ori mai mari si chiar mai mult.
· se folosesc avansurile mici, iar scula se ascute cu mare atentie; in timpul
lucrului se verifica uzura taisurilor si aderenta metalului pe muchii;
· se folosesc burghie scurte cu diametrul mare, cu varf pentru centrare sau cu
varful ascutit la 900 , in loc de 118-1200 , cat este normal.
cautarea gaurii sa nu se deterioreze taisul sculei si nici muchia bucsei de ghidare; bucsele se
monteaza pe placile sau bridele dispozitivelor.
l.2. BURGHIE. CLASIFICAREA BURGHIELOR
Burghiele sunt scule aschietoare, utilizate de obicei pentru gaurirea unui material si,
uneori, pentru largirea gaurilor.
Dupa scopul utilizarii si forma constructiva, se deosebesc mai multe tipuri de burghie,
(anexa.1) dintre care cele mai folosite sunt:
I.3. DESCRIEREA BURGHIELOR
Gatul 2 este portiunea dintre coada 1 si partea utila (corpul) 3 a burghiului. Aceasta are
forma unei tije rotunde care spre capatul (partea taietoare), burghiului capata o forma lata si este
prevazuta cu doua taisuri 4 si 5.Pentru ghidarea burghiului, exista o portiune de lungime l, care
are o latime egala cu diametrul D al gaurii care urmeaza a fi executata. Pentru a reduce frecarea
burghiului lat de peretii gaurii, partile lui laterale, pe intreaga lungime l, se fac tesite sub un
unghi de 3-50 (fig.2.b).Unghiul A=2k dintre taisurile burghiului se numeste unghi de varf. Pentru
gaurirea fontei dure, acest unghi se ia de 1300, iar pentru gaurirea otelului moale, de circa 900.
Daca urmeaza a se prelucra cu acelasi burghiu lat materiale diferite, unghiul A se ia egal cu
1160-1200
Unghiul real d este mai mare decat 900 (fig.2.c)ceea ce cauzeaza conditii grele de lucru.
Pentru reducerea acestui unghi -in cazul gauririi materialelor de duritate medie si mica - pe fata
de degajare a burghiului se face o ascutire care da un unghi g pozitiv si care usureaza conditiile
de lucru.
Fiecare tais al burghiului lat constituie un cutit cu unghi de degajare si de asezare. Fetele de
asezare formeaza in centrul burghiului, la intersectia lor o muchie transversala 6 inclinata in
raport cu fata de degajare
Aceste burghie (fig.4.) se folosesc in general la gaurirea tablelor subtiri, mai ales in cazul
metalelor cu duritate mica, cum este alama. Dupa duritatea materialului, unghiul la varf dintre
taisuri variaza intre 900 si 1160. Pentru prelucrarea fontei si a otelului calit, se utilizeaza burghie
cu canale drepte prevazute cu placute din carburi metalice.
Dintre toate tipurile de burghie, cele mai utilizate in prezent sunt burghiele elicoidale.
Acestea se deosebesc de burghiele cu canale drepte prin forma elicoidala a canalelor. Canalele
pot fi la dreapta sau la stanga, ceea ce determina denumirea burghiului "dreapta" (fig. 5.a) sau
"stanga" (fig.5.b).
Burghiele elicoidale se pot confectiona dintr-o bucata sau doua bucati sudate. In cazul din
urma, partea utila se executa din otel special de scule si se sudeaza de coada confectionata din
otel carbon. Canalele burghiului se pot executa prin frezare sau prin rasucirea la cald a
semifabricatului.
Burghiele elicoidale pentru anumite scopuri pot fi prevazute cu placute din carburi
metalice.
Burghiul se compune din partea utila -1- , din gatul -2- si coada -3- (fig. 6) ultima
serveste la fixarea burghiului in arborele principal al masinii-unelte. Coada poate fi cilindrica,
conica sau piramidala. Antrenorul -4- constituie partea terminala a cozii , el impiedica rotirea
burghiului in arborele principal. Partea utila a burghiului este prevazuta cu doua canale
elicoidale-6-, datorita carora se formeaza la partea aschietoare (varful) a burghiului -5- , doua
taisuri. Canalele servesc de asemenea la eliminarea aschiilor din gaura care se executa.
Capitolul II
MASINI DE GAURIT
ll.1. GENERALITATI
La masinile de gaurit prin burghiere, piesa de prelucrat este fixa, iar arborele principal cu
burghiul executa miscarea principala de rotatie si miscarea secundara de avans, rectilinie.
Partile componente principale ale diferitelor masini de gaurit mecanice fixe sunt :
arborele principal, masa pentru fixarea piesei de prelucrat coloana sau batiul, cutia de avansuri si
cutia de viteze.
Pentru a face sa corespunda axa sculei cu axa gaurii ce trebuie executata in piesa de
prelucrat, exista mai multe posibilitati. In cazul pieselor mici, se deplaseaza cu dispozitivul in
care sunt prinse pe masa masinii pana cand cele doua axe corespund. Cand piesele care trebuie
gaurite sunt de dimensiuni medii si sunt fixate de masa masinii, aceasta se poate deplasa in plan
orizontal. Exista masini de gaurit la arborele principal vertical se poate deplasa in plan orizontal,
pentru a se putea realiza prelucrarea in locul dorit.
· masini de gaurit specializate (pentru gauri mici, de centruit, pentru gauri adanci)
Sunt utilaje speciale folosite pentru executarea gaurilor adanci, cu asa numitele burghie
de tun, sau burghie pentru arbori principali.
La aceste masini miscarea principala este executata de catre semifabricat, burghiul avand
numai avansul longitudinal.
·
MASINI DE GAURIT IN COORDONATE
Precizia cea mai mare a prelucrarii gaurilor se obtine cu ajutorul masinilor de gaurit in
coordonate. Acestea se utilizeaza in special in ateliere de scularie, la confectionarea de
matrite,dispozitive. La aceste masini performantele ridicate obtinute se datoresc atat rigiditatii si
preciziei constructiei,cat si dispozitivelor optice de reglaj.
Este destinata executarii gaurilor din plin sau gaurilor existente. Prelucrarea gaurilor la
masinile de gaurit verticale se realizeaza cu ajutorul burghielor, adancitoarelor, alezoarelor,
tarozilor. Dintre aceste scule numai burghiul prelucreaza piesa din plin, celelalte scule folosesc
pentru marirea diametrului si imbunatatirea calitatii suprafetei gaurii.
Masinile de gaurit verticale din punct de vedere constructiv pot fi: cu coloana si cu
montant.
Se foloseste de obicei la prelucrarea pieselor de mare serie; in cursul unei operatii, acestea se
gauresc cu mai multe burghie de diametre diferite; burghiele se fixeaza in arborii port-scula in
ordinea in care trebuie executate operatiile de gaurit.
MASINA DE GAURIT MULTIAX
Se foloseste aproape exclusiv la fabricatia in serie a unor piese cu mai multe gauri, care
pot fi executate concomitent. In acest scop, masina de gaurit este prevazuta cu unul sau mai
multe batiuri pe care se monteaza cate un cap cu mai multe axe port-burghie, actionate in comun
prin legaturi cardanice sau angrenaje de roti dintate.
Masinile pentru executarea gaurilor de centrare sunt folosite la productia in serie, pentru
executarea gaurilor de centrare la semifabricatele care se prelucreaza intre varfuri. Prin
constructia lor, masinile de acest tip realizeaza prelucrarea ambelor gauri de centrare din aceeasi
fixare a semifabricatului.
Capitolul lll
lll.1. GENERALITATI
Prelucrarea gaurilor unor piese care depasesc o anumita marime nu mai este posibila la
masinile de gaurit verticale din cauza imposibilitatii de fixare a acestor piese pe masa de lucru si
a manipularii lor. De aceea, aceste lucrari se executa la masinile de gaurit radiale, la care
arborele principal se poate deplasa intr-un anumit camp de lucru, marind posibilitatile de
potrivire a sculei in raport cu piesa. Acesta este cazul prelucrarii gaurilor la table mari,
constructii metalice lungi, lonjeroane de locomotive, batiuri de masini-unelte, carcase de masini
cu abur, motoare diesel, constructii de nave. In afara operatiilor de gaurire , aceste masini
executa operatii de adancire, alezare si filetare a gaurilor.
Masinile de gaurit radiale se prezinta in diferite variante constructive, care au insa la baza
acelasi principiu de lucru. Deosebirea consta in special in modul diferit de realizare a unor
miscari de potrivire.
La aceasta masina, coloana interioara se poate deplasa longitudinal pe ghidaje practicate in placa
de baza; prin aceasta forma constructiva se mareste campul de lucru al masinii.
·
MASINA DE GAURIT RADIALA FARA DEPLASAREA VERTICALA A
BRATULUI
Aceasta masina (anexa 4) are coloana exterioara turnata dintr-o singura bucata cu bratul,
pentru marirea rigiditatii, si fara deplasarea verticala a acestuia. Caruciorul are o constructie
simplificata, adaptata unui domeniu restrans de lucrari. Aceasta masina se utilizeaza in mod
frecvent la constructii navale, constructii de locomotive, vagoane de cale ferata, cazane.
1. placa de baza
2. coloana verticala
3. masa masinii
4. bratul rotitor
5. caruciorul
6. arborele principal
7. motorul electric
8. surubul
9. motorul electric
Masinile de gaurit radiale sunt construite dintr-o placa de baza, pe care se monteaza masa
masinii sau piesa de prelucrat, coloana verticala, bratul rotitor, pe care se deplaseaza caruciorul,
in interiorul caruia se gasesc cutia de viteze si cutia de avansuri, arborele principal, in care se
fixeaza sculele aschietoare.
Miscarea de rotatie n a sculei se obtine de la motorul electric -7- prin cutia de viteze din
carucior iar miscarea de avans se obtine de la acelasi motor prin cutia de avansuri.
Pentru a aduce scula in dreptul gaurii de executat trebuie efectuate urmatoarele miscari:
deplasarea pe verticala l a bratului pentru a ajunge la inaltimea corespunzatoare piesei de
prelucrat, prin rotirea ll a bratului impreuna cu coloana pentru a ajunge in dreptul pozitiei de
prelucrat si deplasarea lll a caruciorului de-a lungul bratului.
lantul cinematic 9-10-11-mecanismul surubului p. Bratul se poate roti pe coloana manual, dupa
blocarea acestuia.
III.5. NORME DE PROTECTIE A MUNCII PE MASINI DE GAURIT
1.Axul principal al masinii de gaurit a carui suprafata nu este neteda se va acoperi cu un
dispozitiv de protectie. De asemenea, daca mandrina de prindere a burghiului are parti
proeminente se va proteja cu o aparatoare din tabla care sa poata fi ridicata sau coborata usor de
pe mandrina la montarea sau demontarea sculei.
2.Burghiul introdus in capul axului principal sau in mandrine, va fi centrat corect si bine
fixat.
3.Se interzice folosirea burghielor cu coada care au suprafata uzata sau prezinta
crestaturi. De asemenea, se interzice folosirea burghielor defecte. Inainte de a fi montate in
mandrina, burghiele se verifica din punct de vedere al starii tehnice, ascutirii si daca corespund
materialului de gaurit si regimului de lucru stabilit.
4. In cazul burghielor de diametre mari, muchiile taietoare vor fi prevazute cu crestaturi
de profil semicircular care ajuta la faramarea aschiei, pentru a nu se produce sub forma de banda,
generatoare de accidente.
5. Este interzisa franarea cu mana a axului port - mandrina sau burghiu la oprirea
masinii.
6.Piesele ce urmeaza a fi gaurite se fixeaza rigid de masa masinii cu dispozitive de
prindere sau cu o menghina. Se interzice cu desavarsire tinerea piesei cu mana.
7.Pentru gaurirea pieselor mici si de serie mare, fixarea pieselor pe masa masinii se va
face cu dispozitive speciale.
8.Este interzisa gaurirea uscata a pieselor din otel.
9.La asezarea si fixarea piesei pe masa masinii se vor respecta urmatoarele masuri:
- se va curata masa si santurile ei de aschii folosind perii sau carlige din otel sau cu un jet de
aer. Curatarea se face dupa oprirea masinii sau scoaterea burghiului;
fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua minute.
10.La masina de gaurit radiala, inainte de a se incepe gaurirea, se va controla daca bratul
este bine fixat.
CAPITOLUL lV
IV. 1. MONTAREA SI DEMONTAREA MECANISMULUI
ROATA DINTATA - CREMALIERA
Deoarece cremaliera se poate considera ca este o roata dintata cu raza infinita, conditiile
de montaj avute in vedere la asamblarea rotilor dintate se respecta, in general, si in cazul
mecanismului roata dintata - cremaliera . Se va urmari ca distanta A dintre axa rotii dintate si
cremaliera sa fie constanta in tot timpul deplasarii rotii, ceea ce se realizeaza prin asigurarea
paralelismului intre cremaliera si ghidajele saniei pe care se gasesc fixate lagarele axului rotii
dintate. De asemenea, trebuie asigurate paralelismul dintre axa rotii si axa dintilor cremalierei si
perpendicularitatea dintre axa rotii si axa cremalierei.
Verificarea angrenarii, dupa montaj, se poate face cu comparatoare cu cadran sau prin
metoda petelor de vopsea. Daca montajul este corect executat, amprentele de vopsea trebuie sa fie
egale ca latime si distribuite de-a lungul intregii suprafete de lucru a dintilor.
ANEXA 1
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4