Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Notiuni generale.
Masinile unelte destinate prelucrarii gaurilor si care asigura prinderea si antrenarea sculelor
pentru realizarea miscarilor de aschiere necesare, prinderea si pozitionarea piesei se
numesc masini de gaurit. In functie de modul de constructie si de domeniul de utilizare ,
masinile de gaurit se clasifica astfel:
-masini de gaurit de banc, destinate prelucrarii gaurilor de diametru mai mic de 12mm. Ele
dispun de un demultiplicator de turatie cu curele cu 3-4 trepte de turatie si un mecanism de
avans manual.
-masini de gaurit radiale, destinate prelucrarii gaurilor in piese de dimensiuni mari, greu de
manevrat. Caracteristic pentru aceste masini este faptul ca dispun de un cap de gaurit
mobil care se poate deplasa pe o traversa orizontala care pivoteaza in jurul unei coloane,
permitand pozitionarea sculei in locul de prelucrare.
Asa cum se prezinta in figura 9.50., masina de gaurit cu coloana si montant este formata
din placa de baza 1 care sustine coloana 2 asamblata in suruburi de montantul 3. Pe
ghidajele verticale ale montantului gliseaza capul de gaurit 4 care contine cutia de viteze
CV si cutia de avansuri CA, prin intermediul carora miscarile de lucru se transmit de la
motorul M1 la arborele principal AP. Tot pe capul de gaurit se gasesc elementele de
comanda ale masinii. Pentru reglarea distantei piesa-scula, capul de gaurit se poate
deplasa pe ghidajele 5 cu ajutorul unui mecanism pinion-cremaliera Z2-Cr2 actionat manual
cu maneta m2. Pe coloana gliseaza suportul mesei masinii 6 , avand posibilitatea de a se
roti manual in jurul axei coloanei si de a se deplasa vertical cu ajutorul unui mecanism
pinion-cremaliera Z3-Cr3, de asemeni actionat manual cu maneta m3. Deplas[rile mesei 7
permit pozitionarea piesei in raport cu scula de prelucrat. Masina dispune si de o instalatie
de racire 8 a sculei si semifabricatului.
Gaurirea este operatia de prelucrare prin aschiere executata cu burghiul care executa atat
miscarea principala de rotatie cat si miscarea de avans axial (fig.9.52.)
Cea mai utilizata varianta de burghiu este burghiul elicoidal, figura 9.53. care asigura o
buna evacuare a aschiilor prin canalele sale elicoidale. Burghiul prezinta trei zone
principale: 1- varful burghiului, 2- zona canalelor elicoidale, 3- coada de prindere si
antrenare.
Varful burghiului are forma aparent conica cu unghiul la varf 2χ , in care χ este unghiul de
atac al taisului principal 4 care se alege in functie de material, ex. pentru otel 2χ=115-120o.
Varful burghiului se termina cu taisul transversal 5 care este linia de intersectie a
suprafetelor de asezare principale 6 a celor doi dinti si formeaza un unghi de
inclinare fata de taisul principal. In conditiile unei ascutiri corecte =55o. Prin ascutirea
burghiului pe fetele principale de asezare se realizeaza unghiul principal de asezare ,
unghiul de degajare a taisului principal fiind determinat de profilul canalelor elicoidale
care determina suprafata de degajare 7 .
-Zona canalelor elicoidale prezinta doua canale elicoidale pentru evacuarea aschiilor, doua
taisuri laterale 8 care reprezinta de fapt taisurile secundare .Diametrul D al burghiului este
masurat intre cele doua taisuri laterale. Pentru reducerea frecarii, spatele dintilor se
prelucreaza la un diametru mai mic d1 si de asemeni zona canalelor elicoidale se executa
cu o conicitate de 1/1000-3/1000 . Canalele elicoidale sunt cu elicea pe dreapta, pentru
sensul normal de rotatie in sensul acelor de ceas.
-Coada burghiului se poate executa cilindrica sau conica tip morse, prevazuta cu un
antrenor 9 pentru impiedicarea rotirii. Legatura intre coada si corp se realizeaza printr-o
zona de diametru mai mic asemanatoare unui gat 10.
Alte forme deosebite de burghie sunt: burghiele late, burghiele pentru gauri de centrare,
burghiele pentru gauri adanci, burghie inelare etc.
9.54.Schema operatiei de largire.
Largirea este operatia de prelucrare prin aschiere pentru marirea diametrului unei gauri.
Operatia se practica in cazul unor gauri obtinute in prealabil prin gaurire sau alte procedee,
turnare, forjare, etc. urmarindu-se marirea diametrului dar si a calitatii suprafetei si a
preciziei dimensionale. Largirea se executa cu ajutorul unor burghie de diametru mai mare
sau a unor scule speciale numite largitoare care au un numar de 3-5 dinti. Constructiv
largitoarele pot fi cu coada sau cu alezaj. Ele au o configuratie asemanatoare burghielor cu
observatia ca taisul principal nu merge pana in centru si taisul transversal lipseste. Regimul
de solicitare este mult mai usor ca la
.Adancirea este operatia de prelucrare prin aschiere in urma careia la capatul unei gauri se
obtine o zona cilindrica sau conica coaxiala cu gaura initiala (fig,9.55.). Scopul unei astfel
de prelucrari poate fi de exemplu montarea cu suruburi cu cap cilindric sau conic inecat.
Alezarea este operatia de prelucrare prin aschiere destinata maririi preciziei dimensionale si a
calitatii suprafetelor gaurilor in vederea obtinerii unei asamblari de precizie. In cazul gaurilor de
dimensiuni mai mici, cum ar fi de exemplu gaurile de trecere pentru suruburi, alezarea se
realizeaza cu alezoare de dimensiuni prestabilite. Acestea sunt scule asemanatoare largitoarelor
cu observatia ca au un numar mai mare de taisuri, de regula intre 6 si 18, care indeparteaza
straturi mici de material de ordinul zecimilor sau chiar sutimilor de milimetru.
-dupa modul de prindere: cu coada conica sau cilindrica; cu aleza -dupa forma gaurii: cilindrice;
conice.
In cazul gaurilor mari alezarea se poate realiza cu cutitul. Operatia este specifica masinilor de
alezat si frezat orizontale figura 9.58.
Filetarea sau tarodarea este operatia de prelucrare prin aschiere a filetului gaurilor. Scula utilizata
se numeste tarod si in esenta este un surub prevazut cu 3 sau 4 canale care asigura obtinerea
dintilor a elementelor active cu taisuri profilate cu fete de degajare si asezare. Pentru realizarea
unghiului de asezare dintii se detaloneaza.
Din punct de vedere constructiv se disting tarozi de mana si tarozi de masina. Pentru a reduce
solicitarea tarodului trebuie redusa marimea aschiei si ca urmare operatia se realizeaza cu un set
de tarozi de regula trei, fiecaruia revenindu-i o parte mai mica din adancimea totala de aschiere.
Primii doi tarozi sunt de degrosare si preiau circa 90% din adaos iar al treilea este de finisare.
La filetarea pe masina de gaurit sunt necesare masuri de siguranta care sa asigure avansul liber
egal cu pasul filetului, inversarea miscarii de rotatie la terminarea operatiei, impiedicarea ruperii
tarodului in cazul prelucrarii gaurilor infundate prin utilizarea mandrinelor compensatoare.
4.Parametrii regimului de aschiere la gaurire.
la gaurire t=0,5 D ,
Avansul s este marimea deplasarii axiale a sculei la o rotatie completa a acesteia. Alegerea
avansului trebuie sa aiba in vedere: rigiditatea sistemului tehnologic, rigiditatea mecanismului
avansului, diametrul sculei, rezistenta sculei si in special raportul l/D, precizia si calitatea
suprafetei gaurii, duritatea materialului prelucrat, etc.