3-1.

Tehnologii-tip pentru piese tip roată dinţată conică – Danturarea RD conice

Aşa cum s-a menţionat anterior, roţile dinţate (RD) sunt organe de maşini care
transmit atât mişcarea de rotaţie cât şi diverse valori de momente. În plus RD conice
pot transmite mişcarea şi în plane diferite.
Deasemenea s-a subliniat că fiecare parte constructivă a unei roţi dinţate are
evident importanţa ei, cea mai importantă fiind totuşi dantura.
Roţile dinţate conice sunt definite de o aşa numit roată plană imaginară care
angrenează corect numai cu roţile conice din angrenajul specific pe care îl defineşte.

Rpi – roata plană imaginară

roi- raza interioară
rom – raza medie
roe – raza exterioară
C1, C2 – centerle cercurilor de bază ale celor două roţi conice din angrenaj
- unghiurile de înclinare ale roţilor conice
B – lăţimea danturii roţii plane imaginare

Dantura RD conice poate fi obţinută sau generată prin deplasarea unei

directoare care se sprijină pe o anumită curbă generatoare, similar generării danturilor
de la roţile dinţate cilindrice.
Dacă directoarea este rectilinie şi trece prin centrul O al roţii plane imaginare
se obţine o roată dinţată conică cu dantura dreaptă. Dacă directoarea este tangentă la
un cerc de rază r se obţine o roată dinţată conică cu dantura înclinată cu m – unghi
de înclinare al danturii.
Dacă directoarea este curbilinie se obţin roţi dinţate conice cu dantura în arc
de cerc sau după alte curbe.
 Prelucrarea danturii roţilor dinţate conice se face similar ca în cazul danturii
roţilor dinţate cilindrice, prin două grupe de procedee:
1. Procedee de prelucrare prin copiere.
2. Procedee de prelucrare prin rostogolire.

1. Procedee de prelucrare prin copiere.

Aceste procedee au la bază utilizarea de diverse scule, al căror profil reprezintă

dintele sau golul dintre dinţi (sau chiar amândouă) şi care se copiază pe piesă prin
diverse mişcări de aşchiere.
Procedeele uzuale folosesc în special scule care materializează golul dintre
dinţi, din această cauză productivitatea prelucrării fiind scăzută. Astfel, după
realizarea unui gol, semifabricatul trebuie să efectueze o mişcare de divizare. Precizia
de execuţie este destul de redusă, datorită erorilor de execuţie inerente ale profilului
sculei precum şi datorită erorilor de divizare.
Maşinile-unelte pe care se poate realiza acest tip de danturare sunt relativ
simple, procedeele recomandându-se pentru producţia de unicat şi de serie mică sau
în cazul unor roţi dinţate de precizie mai redusă.

a. Danturarea prin frezare cu freze disc-modul sau freză deget-modul

Acest procedeu este puţin precis şi se recomandă la producţia individuală sau
serie mică pentru prelucrarea de degroşare având productivitatea scăzută.
Frezarea cu freză disc-modul se foloseşte până la module de m = 2,5 mm, peste
această valoare, erorile de prelucrare crescând inadmisibil.
Alegerea număr de dinţi pentru freza disc modul se face în funcţie de numărul
de dinţi ai roţii prelucrate (pentru dantură dreaptă) sau în funcţie de numărul de dinţi
echivalent (pentru dantură înclinată).
 La roţile dinţate conice, faţă de roţile dinţate cilindrice, modulul este variabil
pe lăţimea danturii. Din acest motiv freza disc-modul se alege corespunzător modului
minim, făcându-se iniţial degroşare pentru toţi dinţii (zona „m” din detaliu) după care
se roteşte capul divizor corespunzător unghiului şi se reia procesul finisându-se
câte un flanc pentru toţi dinţii, după care se roteşte capul divizor corespunzător
unghiului şi se prelucrează celălalt flanc al tuturor dinţilor.
În privinţa frezării cu freză deget-modul, procedeul şi schema de lucru este
asemănătoare. Varianta cu freză deget-modul se foloseşte la degroşarea roţilor dinţate
conice de module mari. Prin procedeul menţionat se obţin roţi dinţate conice în
clasele 9…11 de precizie cu rugozitatea Ra =6,3…12,5 .
Pentru creşterea productivităţii la degroşare se pot folosi în producţia de serie
maşini speciale de danturat prin acest procedeu care permit danturarea simultană a 6-
8 roţi dinţate folosind un joc de 3-4 freze disc-modul.

b. Danturarea roţilor dinţate conice prin broşare cu broşe circulare

(procedeul REVACYCLE)

Acest procedeu se foloseşte pentru roţi dinţate conice de dimensiuni de gabarit

relativ mici şi module de maxim 7 mm obţinându-se clasa de precizie 9 şi Ra=6,3
.
Broşa circulară conţine un număr de 15 segmente pe circumferinţă, pe fiecare
segment existând un număr de 4..5 cuţite.
Broşa este împărţită după modul de execuţie în 3 zone:
 - primele 5 segmente – realizează degroşarea, în timp ce broşa execută un
avans corespunzător segmentului AB.
- următoarele 5 segmente – realizează semifinisarea, în timp ce broşa execută
un avans mai mic, corespunzător segmentul BC (în punctul C se depăşeşte piesa)
- următoarele 5 segmente – realizează finisarea cu avans invers corespunzător
segmentului CD.
- broşă mai are o porţiunea fără dinţi, în timpul când se realizează rotirea pe
acestă porţiune, corespunzătoare avansului de retragere din D în A are loc şi
indexarea semifabricatului sau chiar schimbarea piesei când se lucrează în ciclu
automat sau semiautomat.
Procedeul este extrem de productiv, fiind folosit curent în producţie de masă la
sateliţii de la diferenţialul automobilelor.

c. Danturarea roţilor dinţate conice prin rabotare după şablon

Procedeul se aplică la roţi dinţate conice cu dinţi drepţi cu module mari (până
la 20 mm) prelucrarea făcându-se în două faze: degroşare şi finisare.
La degroşare se folosesc viteze de 10…20 m/min, iar la finisarea valori duble.
Se pot obţine roţi în clasa 8…9 de precizie cu rugozităţile R = 3,2…6,3 .
În figurile următoare sunt prezentate schema principială a danturării roţilor
dinţate conice prin rabotare după şablon, precum şi variante tehnologice ale acestui
procedeu.
 Fig. a - Schema prelucrării prin rabotare

Fig. b, c – variante ale degroşării (b – cu două cuţite ; c – cu un cuţit de

rabotat)
sp – avans de poziţionare
sl – avans de lucru
sr – avans de retragere
Fig. d – finisare cu cuţite de formă corespunzătoare profilului danturii.

d. Prelucrarea prin copiere a danturilor conice în arc de cerc

Prelucrarea acestui tip de danturi se poate face prin mai multe procedee, cel
mai utilizat fiind FORMATE, prin care se poate obţine o dantură conică cu linia
dintelui în arc de cerc şi profilul dinţilor trapezoidal.
Angrenajul obţinut astfel se numeste angrenaj FORMATE-GLEASON,
deoarece pinionul se obţine obligatoriu prin rulare prin procedeul GLEASON.
Scula folosita este un cap de frezat special, cu cuţite cu profilul corespunzător,
aşezate frontal pe circumferinţă, grupate în 7 segmente, în fiecare segment fiind
montate un număr de cuţite care materializează forma golului danturii.

La o rotaţie completă a sculei se realizează câte un gol al danturii în arc de cerc.

Primele 4 segmente ale capului de frezat au câte 2 cuţite realizând degroşarea, iar
ultimele 3 segmente au câte un cuţit care realizează finisarea danturii.
Corespunzator unghiului  (zona fără cuţite) se execută mişcarea de divizare a
S.F.
Procedeul este foarte productiv, fiind folosit în producţia de masă a
angrenajelor conice cu raportul de transmisie 2-3. Precizia de prelucrare depinde
foarte mult de reglajul M.U. precum şi de reglarea poziţiei cuţitelor în suporturile din
capul de frezat. Vitezele folosite la aschiere sunt de ordinul 25-30 m/min în cazul
cutitelor din oţel rapid şi 60-70 m/min în cazul cuţitelor cu plăcuţe din carburi
metalice.

e. Prelucrarea prin deformare plastică a roţilor dinţate conice

Acest tip de prelucrare duce la obţinerea de roţi dinţate conice de bună calitate
cu rezistenţă mare la uzură şi oboseală, datorită fibrajului continuu al materialului.
Deformarea plastică se realizează în matriţe, precizia roţii obţinute depinzând
de precizia matriţei. Procedeul se recomandă pentru producţia de serie mare şi masă.
Se obţin roţi dinţate conice din mase plastice, din materiale neferoase, pentru module
mici şi dimensiuni de gabarit mici sau chiar din aliaje neferoase cu dimensiuni până
la 200-250 mm, caz în care deformarea plastică se face la cald.
În majoritatea cazurilor roţile dintate conice obţinute nu mai au nevoie de
finisare (de cele mai multe ori), aplicându-se o rodare în cazul angrenajelor care
lucrează în condiţii deosebite.

Tipuri de danturi conice (cu dinţi drepţi sau curbi)

 În figurile următoare sunt prezentate schematic tipurile de danturi conice:

În figurile a...f sunt prezentate tipurile de danturi la RD conice, obţinute prin

deplasarea unei anumite curbe generatoare care se sprijină pe o anumită curbă
directoare (generare cinematică). În figuri este reprezentat planul „P” care este planul
de divizare al roţii plane imaginare. Alura curbei care reprezintă linia dintelui este
dată de raportul dintre razele r şi R ale curbelor C2 şi C1, unde C2 este
rostogolitoarea mişcării, iar C1 este baza mişcării.
-Fig.a: dantură conică dreaptă, M – punctul generator al profilului
-Fig.b: dantură conică înclinată, m – unghiul de înclinare al danturii
-Fig.c: dantură conică în arc de cerc
-Fig.d: dantură conică eloidă cu un singur început. Linia dintelui este o epicicloidă
alungită cu un singur început. Dantura se mai numeşte şi dantură spiroidă sau FIAT-
MAMMANO
-Fig.e: dantură conică eloidă cu mai multe începuturi. Linia dintelui este o porţiune
dintr-o epicicloidă alungită. Dantura se mai numeşte şi ÖERLIKON-SPIROMATIC
-Fig.f: dantură conică paloidă. Linia dintelui este o porţiune dintr-o evolventă.
Dantura se mai numeşte şi KLINGELNBERG

2. Procedee de danturare a roţilor dintate conice prin rostogolire

Procedeele de danturare prin rostogolire au la bază principiul cinematic al

angrenării roţii plane imaginare cu roata de prelucrat. Din acest punct de vedere
exista 3 variante cinematice:
-cu roata plană imaginară fixă;
-cu roata de prelucrat fixă (mai putin utilizat);
-cu roata plană imaginară şi roata de prelucrat în angrenare dar cu axe fixe (cea mai
utilizată metodă).

2.1. Danturarea prin rulare prin rabotare (GLEASON, BILGRAM)

Prin aceste procedee se prelucrează uzual RD conice cu dinţi drepţi sau

înclinaţi.

Se foloseste o roată plană imaginară cu unghiul = 90-, scula propriu-zisă

fiind în cazul procedeului GLEASON, fie 2 cuţite de rabotat care generează
flancurile unui gol, fie 2 cuţite care generează flancurile câte unui dinte, existând
permanent mişcarea de rulare. Exista de asemenea şi o mişcare de avans periodică.
În cazul procedeului BILGRAM se foloseste un singur cuţit, varianta fiind mai
putin productivă, dar ducând la simplificarea constructivă a mecanismului ce asigură
mişcările necesare precum şi reducerea erorilor pentru roţile dinţate cu modul mai
mare decat 10 mm.
Deşi procedeul este relativ complex, prin prisma maşinilor-unelte şi a sculelor
folosite, precizia este bună, obţinându-se roţi dinţate corespunzatoare claselor IT7-
IT8 de precizie şi rugozitate Ra=1,6-3,2 m.

2.2. Danturarea prin rulare prin frezare (KONVOID)

Procedeul presupunea iniţial prelucrarea cu 2 freze de diametru mare (600-900

mm), montate înclinat la 20o una faţă de alta, mărimea diametrului înlăturând
necesitatea deplasării axiale. Există variante de maşini-unelte speciale care lucrează
cu freze de diametru mult mai mic. Dinţii celor 2 freze se întrepătrund, deci se
corelează mişcarea lor, între dinţi trebuind să existe suficient spaţiu pentru evacuarea
aşchiei.

I – mişcarea principală de aşchiere

II+III – mişcare rectilinie alternativă+mişcare de rotaţie alternativă = mişcarea
de rulare
IV – mişcarea de divizare periodică
Datorită diametrelor mari ale sculelor se poate adopta o viteză de aşchiere mai
mare decât la rabotare.
Rugozitatea flancurilor este bună, rezultând o uşoară bombare a flancului
dintelui (secţiunea A-A) ce nu deranjează în funcţionare şi permite o bună distribuţie
a eforturilor pe flancul dintelui, printr-o mai bună localizare a petei de contact
(detaliu dreapta).
 2.3. Danturarea prin rulare a RD conice cu dantura în arc de cerc

Aceste angrenaje prezintă avantajul că la aceleaşi dimensiuni, faţă de profilul

evolventic, transmit o putere mult mai mare, având şi avantajul silenţiozităţii în
funcţionare.
Există mai multe variante tehnologice prin care pot fi obţinute danturi conice în
arc de cerc, cu înălţimea dinţilor constantă sau variabilă.
Schema principială de generare este următoarea:

Rp – roata de prelucrat
CF – cap de frezat
RS – roţi de schimb
M – melc
RM – roată melcată
Rpi – roata plană imaginară
T - transmisie

2.4. Danturarea prin rulare a RD conice cu dantura eloidă cu un început

Aşa cum s-a menţionat linia dintelui este o epicicloidă alungită. Procedeul de
obţinere se numeşte SPIROMATIC, după numele maşinilor pe care se execută.
Pentru obţinerea unei bune precizii de prelucrare prin acest procedeu,
semifabricatele trebuie să fie foarte precise, cu toleranţe de max. 0,1 mm la
dimensiunile ce caracterizează dantura, precum şi alezajul roţii de prelucrat.
Erorile de orientare ale semifabricatului în dispozitivul de prindere trebuie să
fie de max. 0,01 mm, iar erorile de montare a cuţitelor în capul de frezat de max. 4-5
m. De asemenea trebuie asigurată condiţia cinematică de angrenare:
 ZRpi/Zs = R/r

Scula de prelucrat este un cap de frezat cu mai multe segmente, în care sunt
montate câte 3 cuţite care realizează pe rând degroşarea şi apoi finisare a câte unui
flanc, respectiv a fundului golului danturii.
În producţia de serie şi de masă, degroşarea şi finisarea se fac cu două capete
de frezat diferite, adaosul de prelucrare la frezarea de finisare fiind max. 0,2 mm.

2.5. Danturarea prin rulare a RD conice cu dantura eloidă cu mai multe

începuturi

Acest tip de dantură se mai numeşte şi ÖERLIKON-SPIROMATIC, după

numele maşinilor pe care se execută. Procedeul este asemănător cu cel anterior, cu
deosebirea că cele 2 flancuri ale unui dinte sunt epicicloide diferite.

Capul de frezat este similar, având un număr de segmente, fiecare segment

având câte 3 cuţite, dar care prelucrează flancuri diferite, după epicicloide diferite.
Prin acest procedeu se pot prelucra danturi eloide cu 2-6 începuturi şi rapoarte
de transmitere între 1-8. Este folosit cu precădere în producţia de masă la
diferenţialele automobilelor.

2.6. Danturarea prin rulare a RD conice cu dantura spiroidă

 Acest tip de dantură se mai numeşte şi FIAT-MAMMANO, procedeul fiind
asemănător cu SPIROMATIC, cu deosebirea că linia dintelui este o porţiune dintr-o
spirală plană.

Capul de frezat are montate 18 cuţite pe partea frontală, dispuse după o spirală
arhimedică. Pasul spiralei arhimedice corespunde pasului dinţilor roţii plane
imaginare.
Aceste cuţite realizează prelucrarea astfel:
1-3 – degroşarea flancului convex;
4-6 – semifinisarea acestui flanc;
7-8 – bombarea dintelui pentru o mai bună localizare a petei de contact;
9 - finisarea acestui flanc;
10-18 – prelucrarea similară a flancului concav.
Pentru prelucrarea a 2 RD conice care vor angrena se folosesc capete de frezat
diferite, în sensul că un cap de frezat are spirala pe dreapta iar celălalt pe stânga.

2.7. Danturarea prin rulare a RD conice cu dantura paloidă

Procedeul se mai numeşte KLINGELNBERG, dantura obţinută având linia

dintelui o porţiune dintr-o evolventă. Dinţii roţii plane imaginare sunt materializaţi de
o freză melc tronconică.
 Prelucrarea de degroşare a danturii se face cu dinţii dispuşi pe diametrul
maxim al frezei, iar finisarea cu dinţii dispuşi către diametrul minim al frezei. Pentru
o localizarea bună a petei de contact, dinţii din zona de mijloc a frezei trebuie să fie
mai mici decât cei din exterior.
Pentru o prelucrare corectă şi o aşchiere pe întreaga lăţime a danturii, freza
melc execută şi o mişcare suplimentară de poziţionare, prelucrarea începând în
poziţia 1 şi se termină în poziţia 3, aşa cum se vede în vederea de sus.