Metoda diviziunii.

10.9.2. Executia rotilor dintate

Indiferent de profilul danturii (evolventic, cicloidal etc.), executia rotilor dintate se poate face pe
baza urmatoarelor tehnologii:

a. turnare - roti de precizie scazuta si care functioneaza la turatii, respectiv viteze joase (v < 3
m/s). Turnarea se face prin procedeele ce asigura o precizie ct mai ridicata:

n coji de bachelita (diametru max. 2000 mm)

n modele usor fuzibile (dmax = 200 mm);

n amestecuri furanice (dmax = 10.000 mm); - aceste roti se executa din segmenti;

prin presiune - pentru rotile ce se executa din metale usoare.

b. matritare de precizie

c. stantare

d. aschiere - prin diviziune sau rostogolire (rulare)

e. presare - rotile dintate produse din pulberi metalice prin sinterizare

f. injectie - o parte din rotile dintate executate din materiale plastice.

n momentul de fata, majoritatea rotilor dintate se executa prin aschiere. Cele mai des
ntrebuintate sunt rotile dintate cu dantura n evolventa, de aceea se insista asupra prelucrarii lor;
principiile nsa sunt valabile si pentru celelalte tipuri de danturi.

Danturarea rotilor dintate cilindrice

Executia rotilor dintate cilindrice prin aschiere se poate face prin metoda diviziunii sau rularii.

Este metoda cea mai simpla si cea mai veche. Dupa strunjirea semifabricatului la profilul transversal final
se executa danturarea dinte cu dinte cu ajutorul frezei deget sau disc figura 10.60 si figura 10.59.
Danturarea se face pe o masina de frezat universala. Freza parcurge toata latimea rotii executnd golul
dintre doi dinti. Dupa retragerea frezei, semifabricatul se roteste cu ajutorul capului de divizare cu un pas.
Operatiile se repeta pna la realizarea integrala a danturii.
Metoda rularii.

Metoda prezinta avantajul ca se executa pe o masina universala. Acest avantaj este nsotit de
urmatoarele dezavantaje

are productivitate scazuta

dantura insuficient de precisa datorita erorilor de executie a sculei, erorilor de montaj,

erorilor de divizare si uzurii sculei.

Metoda diviziunii se
foloseste pe scara larga la productia de unicate sau serie mica deoarece este n aceste cazuri cea
mai ieftina si la ndemna oricarui atelier mecanic.

Pentru taierea danturii prin metoda rularii se foloseste angrenarea rotii sau cremalierei scula cu roata de
prelucrat. Metoda rularii necesita masini speciale de danturat. Taierea danturii se poate face cu scula
pieptene, cu freza melcata sau cu scula roata dintata.

A. Taierea danturii cu scula pieptene Considernd figura 10.61 un cerc, ca cerc de baza si tangenta la
acesta ca linie de angrenare, se presupune rotirea cercului cu arce egale 12 = 23 = 34 = . .Pe tangenta se ia un
sir de segmente egale cu cele de pe cerc, respectiv 12 = 1'2' = 2'3' = . n felul acesta se considera ca odata cu
rotirea cercului, tangenta se deplaseaza pe directia ei cu segmentele egale cu care se roteste cercul.
Punctele cercului genereaza arce de evolventa. Linia de angrenare fiind perpendiculara pe profil,
perpendicularele pe aceasta vor fi tangente ale evolventei.

Ducnd perpendicularele pe tangenta (linia de angrenare) n punctele 1', 2', 3',. se pot construi
portiuni de evolventa. Reunind aceste portiuni, ncepnd de la cercul de baza, se obtine evolventa
generata de rostogolirea fara alunecare a cercului pe dreapta (sau invers).

Cele de mai sus sugereaza metoda de obtinere a danturii evolventice prin rulare. Deoarece
dantura trebuie taiata ncepnd cu diametrul exterior, este necesar a se inversa sensul miscarilor
figura 10.61.
nlocuind tangentele cu o scula cu muchii taietoare, odata cu miscarea relativa aceasta avanseaza
n piesa, ncepnd de la exterior si realizeaza profilul evolventic al danturii.

Practic executia are loc

dupa schema din figura 10.62. Scula pieptene va primi o miscare de dute-vino paralela cu axul
rotii pentru a nlatura aschia (similar cu operatia de mortezare). Piesa primeste o miscare de
rotatie si translatie pe directia generatoarei.

Miscarile piesei se fac numai dupa retragerea sculei. Prelucrarea rotii complementare (cu care
angreneaza - roata prelucrata) se va face cu aceeasi scula (daca golurile dintilor si dintii au
aceeasi forma) sau cu o scula complementara primei.

B. Taierea danturilor cu freza melcata. Freza melcata este o scula sub forma unui cilindru pe
suprafata caruia sunt plasate cutitele de taiere a danturii. Profilul frezei melc se obtine prin
alunecarea danturii unei cremaliere sub forma unei linii elicoidale pe suprafata unui cilindru
figura 10.63. Golurile cremalierei sunt materializate prin dinti ai frezei. Succesiunea dintilor este
ntrerupta de canale necesare pentru degajarea aschiilor. Aceste canale pot fi paralele cu axa
frezei sau usor nclinate fata de aceasta.

Frezele melcate de dimensiuni mici sunt confectionate din otel de scule dintr-o singura bucata. La frezele
de dimensiuni mari se confectioneaza portscula (corpul frezei) din otel carbon, iar scula (elementele
taietoare) din placute dure. n acest caz montajul sculelor pe portscula se face prin suruburi.

Pentru taierea danturii, scula (freza melc) executa o miscare de rotatie, combinata cu avansul
pentru realizarea danturii pe toata latimea, iar piesa miscare de rotatie n angrenare cu scula. La
unele masini este posibil ca avansul pentru realizarea danturii pe latime, sa fie preluat de
miscarea mesei, mpreuna cu scula figura 10.64.
 ntre modulul piesei de
executat si geometria frezei melc exista o relatie determinata. Aceasta relatie este o consecinta a
faptului ca la o rotatie completa a sculei, roata de prelucrat trebuie sa se deplaseze cu un pas -
figura

Deci:

(10274)

unde: pz - pasul spirei frezei melcate;

do - diametrul mediu al sculei;

- unghiul de nclinare al spirei.

Freza melc trebuie nclinata n asa fel nct directia sa devina paralela cu orientarea danturii
(pentru rotile cu dinti drepti). Pasul danturii p va fi:

(10.275)

de unde:

(10.276)

si deci

(10.277)

C. Taierea danturii cu scula - cutit roata n aceasta varianta scula este o roata dintata cu muchii
taietoare ce angreneaza cu roata de prelucrat - figura 10.64. Scula are o miscare alternativa de avans-
retragere, similara operatiei de mortezare. Dupa retragerea sculei, att scula ct si roata se rotesc cte putin
n jurul axei proprii. Raportul turatiilor este ales invers raportului numarului de dinti. Aceasta metoda este
mai productiva dect cea cu scula melcata. Totodata, prin taierea danturii cu roata dintata pot fi realizate si
danturile interioare.

D.

Rectificarea danturii Se
poate executa:

cu pietre profilate al
caror profil corespunde
golului dintelui (metoda
diviziunii)

cu pietre usor conice prin metoda rularii - figura 10.67.

Danturarea rotilor dintate conice

Metoda diviziunii Danturarea rotilor dintate conice prin metoda diviziunii cu freza disc modul
conduce la profile aproximative, motiv pentru care se limiteaza la productii de serie mica si
modul redus. Semifabricatul se pozitioneaza pe masa frezei astfel nct linia de fund a profilului
danturii sa fie tangenta la scula - figura 10.68.
Dimensiunile frezei se aleg corespunzator profilului minim al golului dintre doi dinti ai rotii
dintate conice. Prelucrarea este rezultatul combinarii miscarii de rotatie a sculei cu miscarea de
avans a semifabricatului mpreuna cu masa masinii. Dupa realizarea canalului pe toata latimea,
semifabricatul se retrage, se roteste cu un pas n capul divizor si operatia se repeta pna la
degrosarea tuturor golurilor. n continuare masa frezei pe care se gaseste capul divizor se roteste
cu < si se repeta operatiile de aschiere ca n figura a. Dupa parcurgerea ntregii circumferinte,
se roteste capul divizor cu <- si se continua aschierea pna la realizarea profilului.

Metoda rularii n vederea prelucrarii prin rulare cu scula roata dintata se realizeaza miscarea
relativa ntre scula si piesa prin compunerea:

unei miscari de rostogolire ntre roata de prelucrat si roata scula asa fel nct axele lor
sa se ntlneasca ntr-un punct O - (angrenarea ntre roti cu axe concurente)

unei miscari de avans si retragere prin care se realizeaza aschierea.

De obicei dintii rotii scula sunt formati dintr-o pereche de cutite

care lucreaza concomitent ambele flancuri ale unui dinte sau
flancurile ce marginesc acelasi gol fig.10.69.

Danturarea melcului si rotii melcate

Melcul evolventic se poate executa pe strung cu un cutit avnd o
singura muchie aschietoare dreapta. Cutitul se aseaza n asa fel
nct directia muchiei aschietoare sa se suprapuna cu directia
dreptei care genereaza profilul, tangenta la cercul de raza ro,
figura 10.70. Piesa - se roteste n jurul axei proprii. Cutitul - se
deplaseaza liniar actionat de surubul conducator al strungului.

Fig. 10.70

Melcul n evolventa se poate realiza si prin metoda rularii cu:

cutit roata (la serii mari - mortezare)

freza melc.

Melcul arhimedic se executa pe strung cu un cutit profilat cu flancuri drepte. Cutitul este asezat
perpendicular pe axa melcului, cu muchia aschietoare n planul ce trece prin axa lui figura 10.71.

Prelucrarea se mai poate face si cu:

a. cutit dublu perpendicular pe spira dintelui, pe cilindrul exterior al melcului.

b. freza disc cu profilul la fel ca al cutitului profilat cu flancuri drepte. Axa frezei se aseaza
perpendicular pe directia spiralei.

c.

prelucrarea cu freza deget asezata perpendicular pe axa melcului. Metoda este imprecisa din
cauza uzurii sculei figura 10.72.

Rectificarea melcilor se face cu discul abraziv.

Pentru elicea n evolventa suprafata discului este plana. Mestesugareste,

finisarea se poate executa si cu o roata de lemn executata cu aceeasi
scula cu care se va executa roata melcata, cu ajutorul unei paste
abrazive de lustruit.

Roata melcata se prelucreaza cu o freza melc cilindrica sau conica

figura 10.73a,b. Freza va avea exact aceleasi caracteristici cu ale
melcului d1,p sensul elicei i, dar naltimea profilului trebuie sa
asigure si jocul de fund.

n cazul prelucrarii melcului cu freza melcata cilindrica scula

executa o miscare de rotatie si o miscare lenta radiala (angrenarea) la care taierea ncepe de la
exterior, iar piesa o miscare de rotatie n angrenare cu scula melc.

Freza melcata conica este reglata de la nceput la distanta dintre axe a angrenajului. n acest caz,
scula executa o miscare de rotatie si o miscare de avans longitudinal. Piesa este atacata ncepnd
de la diametrul exterior de catre diametrul mic al frezei. Odata cu avansul longitudinal al sculei,
profilele taietoare ale acesteia, intrnd tot mai adnc n piesa, realizeaza profilul danturii. Frezele
melc au elicea ntrerupta prin canale pentru evacuarea aschiilor.

Datorita alunecarii mari dintre flancurile melcului si rotii melcate, este foarte importanta
finisarea danturii si rodajul naintea punerii n exploatare curenta.