Subansamble constructive ale aparaturii cu banda

Din punct de vedere al transportului benzii se identifica subansamblele: cabestanului, rolei de alimentare si al rolei colectoare. Subansamlul cabestanului. Cabestanul este o piesa extrem de precisa cu camp de tolerante mai mic de 1 m. Rugozitatea trebuie sa fie foarte fina si pe cat posibil varfurile microasperitatilor sa fie rotunjite. Din acest motiv, cabestanul se construieste cu un singur tronson si se prelucreaza fara varfuri. Dupa rectificare se aplica lepuire. La unul din capete are o gaura de centrare in care se introduce o bila pentru a realiza lagarul axial.

entru a asigura uniformitatea miscarii precum si transmiterea puterii de antrenare, pe cabestan se monteaza termic un volant. !n principiu cabestanul are un lagar radial LR si un lagar radial"axial LR#. #lternativ, poate avea doua lagare radiale independente si un lagar axial. e capatul liber al cabestanului se aplica banda magnetica care este aparatade o rola presoare R , cu periferia din cauciuc. $olantul %, montat termic pe cabestanul 1, serveste ca element condus al transmisiei mecanice dintre motor si cabestan.

Clasificarea sistemului cabestan"volant se face dupa forma carcasei in care se practica lagarele. &xista sisteme inc'ise, semidesc'ise si desc'ise. (istemele inc'ise au carcasa proprie de constructie inc'isa.

) carcasa inc'isa este formata din corp carcasa CC si capac C, centrat fata de corp si prins cu suruburi. e fundul carcasei se prinde LR#, iar pe capac LR. *ona de cabestan pe care calca banda este in consola. #cest sistem are o rigiditate mare, iar deformatiile cabestanului sunt mici. (ub acest aspect este constructia cea mai buna, are insa dezavantajul pretului de cost ridicat si al accesului organelor de transmitere a miscarii la volant. Daca se foloseste o transmisie cu frictiune pentru antrenare, atunci in peretele lateral al carcasei trebuie practicata o degajare pentru accesul rolei de frictiune. Daca antrenarea se face prin curea lata de cauciuc, atunci sunt necesare doua fante pe generatoarea capacului. Cureaua trebuie montata odata cu volantul. Din aceste motive, constructia este putin utilizata, preferandu"se varianta semidesc'isa.

Constructia semideschisa

Corpul descis al carcasei are forma unei platbande indoita in forma de + , +, dar de regula se realizeaza prin turnare. e fata superioara se monteaza LR#, iar pe partea inferioara LR. De aceasta data, volantul este accesibil de pe toate partile. entru a mari rigiditatea constructiei la colturile libere se monteaza un distantier filetat D, prins cu piulita. #tat la acest sistem cat si la cel anterior, talpa inferioara se prinde pe peretele posterior al aparatului prin suruburi. Constructia deschisa. $arianta cea mai ieftina este cea desc'isa. !n acest caz nu exista un corp propriu al ansamblului si se folosesc de regula peretii inferiori si superiori pentru montare.

( - perete superior ! - perete inferior # - perete anterior - perete posterior Din motive de evitare a sifonarii benzii, la porniri si opriri rapide, se prefera aparatele cu panou vertical, respectiv cu ax orizontal al cabestanului.

Din punct de vedere radial, arborele se sc'ematizeaza printr"o grinda orizontala simplu rezemata in # si . /puncte situate la mijlocul cuzinetilor radiali0. e capatul liber /in consola0 actioneaza forta de apasare a rolei presoare. !ntre reazeme actioneaza greutatea volantului 1. Ca urmare a acestor forte, cabestanul se deformeaza ca in figura. #ceasta deformatie inrautateste conditiile de contact intre rola presoare si cabestan, favorizand tendinta de scoatere axiala a benzii din contact. entru a limita deformatiile elastic se mareste rigiditatea cabestanului prin marirea diametrului sau. #stfel, la magnetofoane cu role desc'ise, diametrul cabestanului este de 2 - 13 mm., iar la casetofoane %,4 - 5 mm. 6arirea diametrului cabestanului inseamna insa reducerea vitezei ung'iulare necesara pentru a realiza o viteza periferica impusa. (e stie insa ca eficacitatea volantului privind uniformitatea miscarii, este proportionala cu produsul , unde j este momentul de inertie

axial, iar 7 este viteza ung'iulara. Daca se dubleaza diametrul cabestanului, 7 scade de doua ori si eficacitatea volantului de patru ori. entru a mentine acelasi grad de neregularitate a miscarii, trebuie folosit un volant cu moment de inertie de patru ori mai mare. De aceea este bine ca diametrul cabestanului sa nu fie prea mare.

) solutie ingenioasa este propusa de firma (on8:

e peretele anterior se fixeaza un lagar radial dublu CRD, format dintr"o piesa monobloc cu diametrul mai mic la capete si mai mare la centru. *onele cu diametru mai mic formeaza doua lagare radiale intre care printr"o degajare periferica patrunde banda si rola presoare. Cabestanul are o bila in gaura de centrare, care formeaza lagarul axial cu peretele posterior. 9ibra deformata a arborelui arata ca in figura: la mijlocul distantei dintre reazeme, tangent la fibra deformata t"t este paralela cu axa initiala a arborelui. (e realizeaza astfel un contact optim cabestan"rola presoare. Diametrul cabestanului este de 5 mm, ceea ce inseamna o viteza ung'iulara de 1,4 ori mai mare decat la cabestanul cu diametrul de 2 mm. prin urmare se obtine un grad de neregularitate al miscarii de %,%4 respectiv de 5 ori mai mic.

!n ceea ce priveste constructia lagarelor, aceste sunt de alunecare avand cuzineti din bronz poros. ,ngerea se face cu ulei de mecanica fina absolut in porii cuzinetului sau aplicat printr"un sistem de ungere. :ocul este calculat pentru a asigura un regim correct de ungere. Lagarul axial este de tip crapodina.

. - bila presata in game de centrare; - pastila plana de bronz sau teflon; - peretele posterior sau inferior. astila este lipita de perete sau prinsa cu suruburi. La aparatele cu ax prizontal s"a constatat o instabilitate a miscarii pe directie axiala, deoarece nu sunt forte pe aceasta directie. entru a elimina aceasta instabilitate trebuie create o forta care sa apese bila. La aparatele mai ieftine, aceasta forta se creeaza facand panoul frontal si peretele anterior inclinate cu un ung'i < /< = 13> 14>0.

La aparatele scumpe, forta este create magnetic. ,ngerea se face prin aplicarea de unsoare pe pastila. $olantul trebuie ec'ilibrat static si dinamic. Rola presoare este un cilindru care are cauciuc pe periferie.

&ste alcatuita din butucul metalic 1, de regula din bronz. !n zona centrala, de diametrul mai mare se introduce vata sau burete imbibat cu ulei care asigura ungerea. Dupa cum vom vedea ulterior, rola trebuie sa fie o piesa foarte precisa, deoarece toate erorile de executie se traduc in neregularitati ale miscarii. &le se rectifica la temperaturi joase /"?3>C0. Rola este fixata intr"o piesa articulate la batiu, tensionata cu arc.

Constructia din figura se numeste constructie cu apasare. Linia centrelor cabestanului si rolei este perpendiculara pe cea a vitezei benzii in punctul de contac. #cest sistem duce la o distributie simetrica fata de punctul de contact la solicitari minime in banda. Dezavantajul consta in faptul ca toate piesele componente trebuie sa fie precis executate. (e foloseste la aparate de clasa superioara . Din acest motiv rola presoare poate fi pozitionata in afara punctului de mai sus.

resupunem ca bratul este mai scurt, iar contactul rola"cabestan este cel din figura. 9orta creata de arcul # da o forta 9 a in centrul rolei, perpendicular pe brat. 9a se descompune intr"o forta normal pe linia centrelor 9n si o forta tangentiala 9t. 9orta 9t este orientata incat tinde sa roteasca intreg ansamblul brat"rola in sens orar permitand automat contacul intre rola si cabestan. #cest sistem de numeste cu impanare si reprezinta o solutie ieftina de a obtine un sistem bun de transport. Dezavantajul este ca banda sufera solicitari mai mari si se uzeaza mai repede. #cest sistem se foloseste pe aparatele de clasa %. .ratul trebuie sa aiba posibilitatea miscarii ung'iularein jurul axei pentru a asigura paralelismul generatoarei rolei cu generatoarea cabestanelor. Daca bratul se face mai lung, atunci 9 t isi sc'imba sensul si tinde permanent sa scoata rola din contact cu cabestanul, ducand la o functionare total instabila. Ansamblul rolelor de alimentare si colectoare. Constructia clasica. Cele doua role au constructii similar si se vor trata unitar.

Rola se aseaza pe un platan fiind anternata de trei aripioare plasate radical pe capatul de ax. #xul platanului este lung si pe el se monteaza cu joc mare un disc prin care se face antrenarea prin curea sau frictiune. Discul se termina printr"un tronson cilindric care se sprijina la batiu prin lagar radial axial si unul radial. !ntre suprafetele fata in fata ale platanului si discului se introduce o saiba inelara de pasla ce formeaza un ambreiaj de alunecare. Diametrul mediu este Dm. entru a functiona, ambreiajul trebuie sa aiba forta de apasare ce se realizeaza cu un arc si se regleaza cu o piulita pe capatul acestuia. !ntre piulita si arc se plaseaza o saiba de teflon ce permite rotirea relative a arcului fata de piulita. 9orta de frecare este: orizontal sau daca axul este vertical
8

la axul

" greutatea rolei cu banda.

@ensiunea din banda Deoarece

, unde r - raza de infasurareAdesfasurare a benzii. este constant, iar r variaza de circa trei ori, acest sistem conduce la

fluctuatii mari ale tensiunii din banda. La aparatele cu ax vertical, tensiunea este mai mica.