Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
demontabile
clasificare, utilizare, material
ASAMBLARI DEMONTABILE
Prin asamblare demontabila se intelege un ansamblu, o piesa complexa, instrument,
care se poate desface in piesele componente, fara a modifica forma sau caracteristicile
functionale ale pieselor.
In cadrul acestei categorii, fac parte :
- asamblari filetate deja analizate la capitolul 3 ;
- asamblari prin pene ;
- asamblari cu bolturi si stifturi ;
- asamblari conice prin presare ;
- asamblari cu inele tronconice ;
- asamblari prin caneluri ;
- asamblari bazate pe diferenta de dimensiuni.
1. ASAMBLARI PRIN PENE
Penele sunt organe de imbinare demontabile, care fixeaza sau regleaza pozitia a doua
piese. Folosirea penelor prezinta avantajul realizarii unor asamblari simple si ieftine, dar, in
acelasi timp slabesc rezistenta prin introducerea unor concentratori mari de tensiuni.
1.1. CLASIFICARE, UTILIZARE, MATERIAL
In tabelul 1. se prezinta o clasificare a penelor.
Datorita faptului ca sunt supuse la solicitari mari de incovoiere, forfecare, presiune de
contact, penele se executa din OL60, OL70 si OLC45.
Rezistenta minima de rupere a materialelor din care se realizeaza penele trebuie sa fie
de 60daN/mm.
Tabelul 1.
Nr.ctr.
Felul penei
Criteriu de clasificare
Denumirea
Pene transversale
Scop
Pene de fixare
Pene de reglare
Pene de siguranta
Forma
Mod de utilizare
cu prestrangere
fara prestrangere
Pene longitudinale
Pene inclinate
Pene tangentiale
Pene paralele
Pene disc
Fig 1.
Un exemplu de asamblare cu strangere este prezentata in figura 2. Pana 3 este presata
astfel incat asigura contactul piesei 2 cu subansamblul 1 in care se monteaza.
Fig 2.
Fig 3.
Dupa cum se poate observa, in figura sunt prezentate fortele intr-o asamblare fara prestrangere.
Se face ipoteza simplificatoare ca se pot neglija componentele orizontale ale fortelor de
frecare.
In aceasta situatie, conditia de autofixare devine:
F1 + 2 F2 F1 + 2 F2
(1)
Dar,
F1 = Ftg 1
2 F2 = 2
tg 2 = Ftg 2
F1 = 1Fn1cos 1
2 F2 = 2 2Fn2cos 2
Dar,
Fn1 =
Fn2 =
Deci relatia (1.) devine :
Ftg 1 + Ftg 2 F1 + F2
In relatia (2) : 1 = tg 1 si 2 = tg 2 unde 1 si 2 sunt unghiuri de frecare.
(2)
In final se obtine :
tg 1 + tg 2 tg 1 + tg 2
1 + 2 1 + 2
(3)
si (3) devine :
sau (4)
2 , daca 1 = 2 =
In tabelul 2 se prezinta valorile recomandate pentru unghiurile de inclinare a penelor.
Tabel 2.
Felul penei si utilizare
tg
1/20
1/1001/50
1/10..1/5
1/1001/50
(5)
F1 = F0tg (1 + 1)
F2 = F0 tg (2 + 2)
(6)
i =
-
ai
f =
-
af
s =
s =
as
- manson-pana
as
- arbore-pana
ai =
c = 1,451,8
Fig 6.
1.3. PENE LONGITUDINALE
Forma de baza a penelor longitudinale este prezentata in figura 7.
Penele longitudinale se caracterizeaza prin faptul ca se monteaza paralel cu axa pieselor
de imbinat.
Aceasta categorie de pene, se foloseste la asamblarea a doua piese coaxiale, cu scopul
de a transmite miscarea de rotatie si moment.
Fig 7.
In tabelul 3. se prezinta o clasificare mai detaliata decat cea din tabelul 1.
In continuare se prezinta pe scurt cateva tipuri de pene longitudinale :
a) Pene inclinate
Acestea au fata dinspre butuc inclinata. Sub actiunea fortei de strangere, pana strange
radial arborele si butucul. Aceste pene prezinta siguranta in exploatare, transmit momente
mari, dar au dezavantajul ca produc ovalizari, dezaxari.
Penele inclinate pot avea diferite forme, capete drepte sau inclinate, cu nas sau fara
nas. La penele cu nas, accesul pentru montare/demontare este posibil pe o singura parte.
b) Pene inclinate subtiri
Aceste pene transmit momente mai mici decat cele anterioare, deoarece se inlocuieste
canalul de pana din arbore cu o tesitura. Introduc concentratorii mici de tensiune, se
recomanda pentru valori de diametru de pana la 230 mm. Se pot executa si in varianta cu nas.
c) Pene inclinate concave
Acestea se ingroapa numai in butuc, transmit momente mici, se folosesc la diametre
mai mici de 150 mm.
d) Pene tangentiale
Se monteaza perechi, inclinarea fiind data suprafetei de contact dintre cele doua pene.
Prin bataie una contra celeilalte, se produce o forta de apasare foarte mare, de aceea pot
transmite momente foarte mari.
e) Pene paralele
Au forma paralelipipedica si se monteaza cu joc radial.
Nu produc dezaxari, permit deplasarea pe arbore.
Tabelul 3.
Tip imbinare
Pana
Tip
Imbinari prin
strangere
Pene inclinate
Denumire
Fara nas
Pana inclinata
A
Pana inclinata
B
Pana inclinata
C
Cu nas
Pene inclinate
subtiri
Fara nas
Cu nas
Pana inclinata
cu nas
Pene inclinate
concave
Fara nas
Cu nas
Pene tangentiale
Pentru solicitari
constante
Pene
tangentiale
Pentru solicitari
variabile
2
Imbinari fara
strangere
Pene paralele
Obisnuite
Pana paralela A
Pana paralela B
Pana paralela
C
Subtiri
Pana paralela
cu gauri de
fixare
Pene disc
Pana disc
Sub actiunea momentului motor Mt si a celui rezistent, Mr, apare tendinta de rotire
dintre butuc si arbore. In aceste conditii, luand in considerare si fortele de frecare, starea de
repartizare a presiunilor pe latimea penei se modifica figura 9.b.
In calcule, se neglijeaza fortele de frecare, si se considera o repartitie triunghiulara
figura 9.c.
Fig 8.
Fig 9.
a.1). Pana inclinata
In ipoteza ca pana asigura strangerea radiala necesara, schema de calcul este cea din
figura 10.
Fig 10.
Mt = Fr x + Fr y + dFf
unde : (8)
Fr = blp
p presiunea de contact
l lungimea penei
Daca
x=
b ; y=
Mt =
blp
d ; Ff = Fr
b+
blp
d+
Mt =
blp +
bldp +
Mt =
blp +
blpd
In final : Mt =
atunci :
blp
bldp
blp
(9)
pa
a.2) Pana inclinata subtire
In fig. 11 se reprezinta repartizarea fortelor
(10)
(13)
In relatia 13,
l - lungimea penei.
Fig. 13
Pozitia cea mai buna, atat pentru solidarizarea butucului cu arborele, cat si pentru
ovalizare minima este
Fig. 14
Din acest motiv, momentul este preluat si transmis doar de fetele laterale.
Schema de solicitare a unei pene paralele in functie de sensul de rotire al arborelului,
este prezentata in figura 15.a
Fig. 15.a
Momentul transmis se poate calcula cu relatia:
Mt=y.Ft
sau, daca
Mt= d.Ft
Aceeasi relatie, se poate scrie si in functie de presiunea de contact.
Mt=y.p.A unde y - distanta fata de punctual de aplicare a fortei
P presiunea unitara
A suprafata ce transmite moment
Dar,
;A
h.l
deci,
Mt= h.l.p.d
In fig.15.b se prezinta repartizarea neuniforma a eforturilor de suprafetele de contact.
Neuniformitatea ,se formeaza pe de o parte datorita tendintei de scoatere a penei din
locas , iar pe de alta parte , datorita existentei fortelor de frecare dintre suprafetele in contact.
Fig. 15b
Penele paralele, se verifica la presiunea de contact si forfecare cu relatiile:
Pef=
Pa
ef=
af
si la forfecarea pe
sectiunea
In tabelul 4 se dau valorile pentru presiunile de contact admisibile pentru calculul
asamblarilor cu pene longitudinale.
Tabelul 4
Material
pulsatorie
alternativa
N/
N/
N/
Otel
forjat
100150
70 100
35 50
Otel aliat cu
Ni
100 150
70 100
35
70 80
45 55
22 28
Fonta
50
tija.
as
furca.!
c) Solicitare de inconvoiere
modul de rezistenta al boltului
cu W
;
2.2. Asamblari cu stifturi
Stifturile se folosesc in special, pentru a fixa pozitia relativa a doua piese.
In cazul solicitarilor mici, stifturile se pot inlocui cu pene si bolturi, care reprezinta solutii
mai economice.
Formele de baza utilizate, sunt:
- stifturi cilindrice
- stifturi conice
Fiecare din cele doua categorii, pot fi: netede, sectionate, tubulare sau filetate. Formele
constructive se prezinta in fig.21. cilindrice, si fig.22. conice.
Stifturile de centrare se folosesc perechi, montate cat mai departe unul de altul.
Stifturile conice, spre deosebire de cele cilindrice, nu isi pierd efectul de strangere in urma
unor montari si demontari repetate, si se executa cu autofranare. In anexa (A.3) se prezinta
exemple de utilizare a stifturilor conice si cilindrice.
Materialele recomandate, sunt: OL50, OLC45, OLC17, OSC 8.
Stifturile
cu
tubulare
si
cele
spintecate
se
confectioneaza
din
otel
de
arc,
, cu
cu
d diametrul stiftului
In tabelul 5 se indica valorile admisibile pentru eforturile unitare Pa,
, , in
ipoteza sarcinilor statice. Pentru sarcini variabile, valorile se caracterizeaza cu un coeficient
k=0,7 sarcini pulsatorii sau k=0,5 sarcini alternant simetrice.
Tabel 5
Material
OL37
OL60
OL70
OLT
Fonta
100
150
180
82,5
67,5
85
125
150
55
85
100
Asamblare cu
materiale
autoblocare
Conicitat
e
Unghi
inclinare
Conicitate
Unghi
inclinare
Otel /otel
1:1,866
15
1:5
542'38'
Otel/fonta
1,666
1642'
10
251'45'
Fonta/fonta
1,207
2230'
20
125'56'
30
57'17'
50
34'23'
Otel/bronz
1:1,866
15
1:5
542'38'
1,666
1642'
10
251'45'
1,207
2230'
20
57'17'
30
34'23'
50
Otel/aliaje
aluminiu
1:
5
542'
38'
1:10
251'4
5'
20
1,
15
866
30
125'5
8'
50
57'17'
164
1,
2'
1,
0'
666
223
34'23'
207
iar momentul de frecare elementar,
(28)
In cazul unei presiuni constante pe suprafata de contact:
(29)
Dar:
deci
Aceasta presiune se realizeaza datorita unei forte axiale de presare, care este, conform
fig. 25.
sau
Avantajul principal al asamblarii conice prin presare, este ca se pot realiza diferentele
de diametre ale celor doua piese (butuc-arbore) la o cursa mica, prin deplasarea axiala.
Dezavantejele sunt:
- dificultatea calcularii exacte a tensiunilor axiale, radiale si tangentiale la ajustajele
conice;
- necesitatea realizarii unei conicitati riguros exacte la butuc si arbore.
5.1.5. Sudabilitatea metalelor
Sudabilitatea este caracteristica ce determina aptitudinea metalelor,in conditii de sudare
date,de a realize asamblari.
Sudabilitatea este determinata de:
-
tehnologia de sudare ;
Mn
Mn/Si
Si
< 0.25
< 0.5
2/1
< 0.2
< 0.06
0.06
.
val.
[%]
Fig.5.2
O variatie a duritatii ca cea din figura 5.2. este caracteristica pentru sudurile realizate pe
material laminat la cald,sau normalizat.
Se observa ca valorile maxime ale duritatii,cresc odata cu cresterea continutului de
carbon. De asemenea,se remarca marirea diferentei dintre duritatea maxima atinsa si duritatea
materialului de baza.
Cresterea continutului de carbon creste si pericolul formarii porilor in cusatura,datorita
cresterii probabilitatii arderii carbonului,si deci a formarii de compusi gazosi in baia de metal
topit.
Pentru a putea tine cont si de influenta cumulata a carbonului si a elementelor de
aliere,asupra sudabilitatii,a fost necesara stabilirea unei metode cantitative de evidentiere a
efectului studiat.
S-a introdus astfel,notiunuea de carbon echivalent C exprimata printr-o relatie liniara
intre concentratiile diferitelor elemente.
In tabelul 5.3. sunt date,dupa HARDEN si VOLDRICH, limitele uzuale admise pentru
Ce pentru care sudarea se face fara preincalzire.
In afara de C si grosimea pieselor de studiat,duritatea maxima admisa in zona
influentata termic,depinde si de parametrii tehnologici.
Astfel, exista posibilitatea ca,prin adaptarea acestora,la specificul otelului sudat,sa se
realizeze,o micsorare a duritatii maxime.
Tabel 5.3.
Ce = C + Mn/6 + (Cr + Mo + V)/5 + (Ni + Cu)/15
Conditia satisfacuta
Duritate
maxima
Ce
HV
12
25
50
Fara fisuri la
sudare
350
0.60
0.50
0.45
0.45
Siguranta in
exploatare
250
0.45
0.40
0.35
0.30
In figura 5.3. se observa influenta grosimii pieselor si avitezei de sudare asupra duritatii
maxime din zona influentata termic.
In functie de valoarea carbonului echivalent si de tipul electrodului folosi,(acid sau
basic) se determina cu ajutorul
tabelului 5. un indice conventional
de subunitate notat I.
Tabel 5.4
Electrod acid
Electrod basic
0.20
0.25
0.21 0.23
0.26 0.29
0.24 0.27
0.30 0.35
0.28 0.32
0.36 0.40
0.33 0.38
0.41 0.45
0.39 0.44
0.46 0.49
0.45
0.50
cusaturi in colt.
Simbolizarea asamblarilor sudate este prezentata in tabelul5.5.
Tabel 5.5
N
r.
Tipul
sudurii
Denumi
rea
sudurii
Simbol
Reprezentare
Sudura
cap la
cap
Sudura
in V
Sudura
in V pe
support
Sudura
in U
Sudura
in Y pe
ambele
parti
Sudura
in U pe
ambele
parti
Reprezentare
simplificata
Sudura
in colt
6
Sudura
in colt
pe
ambele
parti
Sudura
in colt
pe
o
parte
Sudura
prin
suprapu
nere
Sudura
in
gaura
Sudura
prin
puncte
1
0
Sudura
in linie
Fig.5.
Lungimea cordonului de sudura -1- este determinata de lungimea tablelor care se
studiaza.
Datorita imperfectiunii cordoanelor de sudura la capete, se considera ca lungime de
calcul:
l = ls 2s
(5.2)
Grosimea cusaturii, -a- trebuie sa fie mai mare decat grosimea -s- a tablelor.
Pentru materialul de baza, forta maxima ce poate fi preluata cu incarcarea din figura,
este:
F1 = l s s a
(5.3)
(5.4)
Se obtine:
(5.5)
Deoarece ls > l si a > as , intr-adevar, a > s.
Practica recomanda pentru a:
a = (1.21.25) s
(5.6)
Daca (fig.5.4) sudura este solicitata si de moment un momentul incovoietor Mi, atunci
efortul unitar in cursatura, va fi :
Fig 5.17
-Deformarea in sens opus.
Pentru ca piesele ce se sudeaza sa revina la forma initiala , acestea primesc o
deformatie initiala corespunzatoare , de sens contrar , care se obtine mecanic, cu ajutorul
unor dispozitive ca cel din figura 5.18. , sau prin incalzire cu flacara.
1.-Ghiare de deformare;
2.-Surub de actionare;
3.-Piesa de deformat;
Fig. 5.18
Fig. 5.19
.5.2.9. Consideratii generale privind proiectarea constructiilor sudate
Proiectarea corecta a constructiilor sudate solicita, pe de o parte stapanirea tuturor
parametrilor procedeelor de sudare, iar pe de alta parte, acceptarea ca metoda de realizare a
pieselor si a sudurii, pe langa procedeele clasice (turnare, forjare, matritare, etc.)
Principiul de baza, care guverneaza dimensionarea asamblarilor sudate, este
principiul de egala rezistenta.
Se prezinta in continuare si alte principii ce stau la baza proiectarii constructiilor
sudate .
-asigurarea continuitatii fluxului liniilor de forte prin alegerea unei forme adecvate a
pieselor;
Fig. 5.20
Fig. 5.21
Fig. 5.22
tija
-1
-
capul fix
-2
-capul de inchidere -3
Intre nit si piesele ce urmeaza a fi asamblate, se lasa un joc de diametru - j Formarea capului nitului, care se mai numeste si operatie de nituire, se poate face:
-
Din punct de vedere constructiv, exista mai multe solutii constructive atat pentru
Formarea tijei cat si pentru cap.
Tija nitului poate fi plina fig 5.22 sau tubulara. Aceasta se foloseste la diametre
cuprinse in game 4 20 mm, si cu o grosime a peretelui de 0,25- 1,5 mm fiind foarte utilizate
in aviatie, mecanica fina si industrie usoara.
Dupa Forma capului se intalnesc:
a)
cap semirotund - fig.5.2 a - sunt cele mai utilizate. Este usor de realizat, dar este
voluminos si citeodata greu de amplasat in imbinare.
b)
Fig.5.2
c) cap plat - fig.5.2c - cu o gama restransa de utilizare dogarie.
d) cap tronconic - fig.5.2 d - din punct de vedere al rezistentei corespund foarte bine,
dar cu o tehnologie destul de greoaie.
e) cap semiinecat - fig.5.2e - imbina avantajul rezistentei nitului cu cap semirotund, cu
avantajul ocuparii unui spatiu restrans al capului inecat.
f) cap tronconic si semiinecat - fig.5.2f - sunt utilizate ca nituri de rezistenta etansare.
Aduna dezavantajele de la ambele tipuri cap tronconic si inecat.
g) nituri confectionate din teava - fig.5.2g - capul se formeaza prin altuire cu o raza de
curbura mai mica sau mai mare.
Din punct de vedere al destinatiei , exista:
- Nituri de rezistenta. Acestea au capete semirotunde, tronconice, plate, semiinecate.
- Nituri de rezistenta etansare pentru care se folosesc capete semirotunde,
semiinecate, tronconice, tronconice si semiinecate
(5.39)