Sunteți pe pagina 1din 14

I.

MEMORIU TEHNIC

Prezentul proiect are ca scop proictarea unei prese cu piulita fixa.


Presele cu surub cu actionare manuala se utilizeaza in constructia de masini,
in ateliere, mecanice pentru indoirea si ambutisarea unor pise de dimensiuni
reduise in numar mic. De asemenea presele se mai folosesc la presarea unor
ajustaje si la operatia tehnologica de matritare.
Presele cu actionare manuala cu surub de forta au urmatorul principiu de
functionare:
-asupra manivelei se actioneaza cu o forta (Fm) care roteste surubul de forta
prin intermediul portiunii de calare pe care se im,bina surubul cu manivela;
-surubul de forta transmite traversei mobile o sarcina cu care actioneaza
asupra pieselor de prelucrat;
Cupla de rotatie surub-piulita transforma miscarea de rotatie in miscare de
translatie, astfel surubul executa o miscare de rototranslatie.
O gama larga de utilizare a preserlor in costructia de masini se datoreaza
avantajelor pe care le rezinta:
-construtie simpla
-tehnologie de constructie usor reaalizabila
-utilizarea materialelor ieftine
-pret de cost redus posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari
utilizind forte de actionare mici
-realizeaza un raport mare de transmitere ? care duce la viteze mici
-functionare buna fara zgomot
-gabarit redus si compactitaea costructiei
Pe linga aceste avantaje enumerate mai sus presele au si unele neajunsuri
-necunoasterea exacta a fortelor de presare
-existenta unei frecari destul de mari intre spirele filetului surubului si a
piulitei care canduce la uzura pieselor
-randament scazut
-lipsa autocentrarii
SOLUTII COSTUCTIVE:
1.Presa cu piulita fixa cu batiu in consola
Batiul are o forma deschisa .La partea inferioara are o suprafata plana pe
care se aseaza accsesoriile in care se reazama piesa asupra careia se actoineaza.
De asemenea talpa este prevazuta cu gauri pentru fixarea piesei pe postament.
Se observa ca talpa presei este scobita, pentru a asigura o pozitionare mai
precisa a presei. La partea superioara a batiului are o consola in care se
monteaza piulita fixa . La acest tip de se recomanda montarea piulitei cu un

ajustaj intermediar cu stingere probabil mica. Piulita se asigura impotriva rotirii


cu asamblari surub piulita. Surubul de forta este actionat de la roata de mina ,
care are bratele sudate, iar capetele acestora sint prevazute cu bile. Roata de
manevra este calata pe o portiune de sectiune patrata si este fixata cu piulita.
Surubul se reazama axial in berbec, la ridicare actionind asupra celor doua placi
fixate de berbec, ridicindu-l. La partea inferioara a berbecului se monteaza un
poanson schimbabil.
2.Presa cu piulita fixa din profil laminat
Pentru aceasta presa este caracteristica constructia batiului din profil
laminat U indoit si sudat in forma de cadru. Masa presei este prevazuta la partea
superioara cu canale in T necesare fixarii unor dispozitive folosite la presare, iar
la partea inferioara cu locasuri pentru suruburile de fixare a presei pe postament.
Piulita fixa este montata inalezajul din partea superioara a batiului .Pe surubul
de forta este montata manivela de constructie sudata. Ansamblarea surub de
forta- manivela se face cu profil patrat in sectiunea tranversala.
3.Presa cu piulita fixa, varianta cu coloane
Aceasta este caracterizata prin prezenta coloanelor 11 in costructia batiului
presei, care au un rol de ghidare a traversei mobile 15 si de sustinere a
traverseifixe 4.
Piulita 2 este prinsa de traversa fixa cu ajutorul suruburilor de fixare 3.
Actionarea se face asupra manivelei 7 care prin intermediul portiunii de calare
actioneza asura surubului de forta 1. Frecarea dintre surubul de forta si traversa
mobila se reduce cu ajutorul rulmentului axial 14.
Masa presei are o forma circulara fiind prevazuta cu canale in T la partea
superioara, cu locasurile pentru suruburile de fixare pe fundatie si clema, alezaje
filetate in cera se insurubeaza coloanele.
La ridicare, surubul de de forta are un guler la partea inferioara, la
imbinarea cu traversa mobila care actioneaza asupra placilor 13 de forma
circulara care sint prinse de traversa mobila cu suruburilor de fixare 12.
Toata constructia presei este prinsa pe placa de baza 1 care este prevazuta
cu gauri de prindere a dispozitivului de fundatie.
Principalul avantaj al acestei solutii costructive este centrarea buna a
traversei moibile prin przenta celor doua coloane.
Dintre dezavantajele acestei solutii constructive vom mentiona
urmatoarele:
-executia destul d dificila cea de serie mica, deoarece
majoritateacomponentelor ansamblului presei este de forma turmata
-nu pot fi prelucrate o gama larga de piese de dimensiuni diferite deoarece
posibilitatile sint limitate de przenta coloanelor.
[1,pag 87,88,15]
Norme de protectie a muncii si justificarea alezajelor
La proictarea presei se tine cont de nomele de protectie a muncii, facinduse in acelasi timp si unele recomandari supra folosirii presei pentru evitarea
accidentelor.

Astfel avem:
- presa se vopseste in diferite culori pentru a creaa un avertisment penrtu
partile active ale ei si pentru evitarea ruginirii
- se face fixarea masei in suruburile de fundatie pentru evitarea miscarii
acesteia in timpul functionarii
- se are grija ca toate ajstajele percise sa fie luate conform standardelor in
vigoare
Penrtu stabilirea clasei de precizie a arborelui si a alezajului pe care este
montat rulmentul se recomanda STAS 6671-77.La suprafata de calare de forma
patrata vom prescrie un ajustaj cu clasa de prcizie scazut, care nu necesita
prelucrari riguroase. Pentru o montare si demontare usoara a manivelei pe
portiunea de calare vom lasa un mic joc, care sa nu ingreuize totusi functionarea.
Vom alege ajustajul H8/e8 din sirul preferential 1.
[3, pag. 252-253]

II. MEMORIU JUSTIFICARIV DE CALCUL

Calculul si proiectarea surubului si a piulitei


1. Stabilirea naturii solicitarii tijei
Schema functionala.Diagrama de forta si momente
Dupa natura miscarilor relative ale elementelor cuplei surub-piulita in
cadrul mecanismelor cu actionare manuala avem piulita fixa, surubul executind
o miscare de rotranslatie (PPF). Pentru usurinta proiectarii schemele functionale
sint complectate cu diagrame de forte si momente ce incarca elementele
mecanismului, diagrame ce servesc la stabilirea sectiunilor periculoase ale
elementeelor respective.

2. Alegerea profilui filetului


Vom alege pentru surubul de forta filetul trapezoidal (STAS 2114/1-75) din
urmatoarele considerente:
are profilul de forma unui trapez rezultat din tesirea unui triunghi
isoscel cu unghiul la virf de 30 grade si baza egala cu pasul
- flancul filetului are o inclinare de 15 grade
jocurile la diametrul interior si exterior sint egale
- fundul filetului este rotunjit cu r=0,25mm pentru P=8-12mm si respectiv
r=0,5mm pentru P>12

- are o rezistenta si o rigiditate mai mare decit filetul patrat

- asigura o buna centrare intre surub si piulita


- se poate executa prin procedeul de frezare
Filetul trapezoidal are dimensiunile standardizate conform STAS/ 2114-75
putind fi executat cu pas normnal, fin sau mare :
D=d diametrul nominal al filetului
H 4 0.5 p ac h3
H 1 0 .5 p
H
z 0.25 p 1
2
R1 max 0.5 ac
H 1.866 p
R 2 max ac
d 2 D2 d 2 z d 0.5 p
d 3 d 2 h3 d p 2 ac
D4 d 2 ac
D1 d 2 H1 d p
a c 0.15mm pentru 1.5

a c 0.25mm pentru 2<p<5


a c 0.5mm pentru 6<p<12
a c 1mm

pentru p=6
[2,pag17,18]
Filetul trapezoidal se recomanda in cazul mecanismelor cu surub si piulita
care transmit sarcini mari in ambele sensuri.
3. Alegerea materialului surubului si piulite
Alegerea materialului pentru surub si piulita ca elemente ale mecanismelor
cu surub depinde de mai multi factori:
- caracteristicile mecanice ale materialului
- asigurarea conditiilor functionale, tehnologice si economice in modul
cel mai fovorabil
- fiabilitatea optima in contextul unor cheltuieli de productie minima
Caracteristicile importantemecanice ale materialului pentru surubul si
piulita din constructia mecanismelor cu surub sint:
(Rp0.2) - limita de curgere
(Rm) - limita de rupere
(A)
- alungirea
(E)
- modulul de elasticitate
Penrtu suruburi de miscare supuse la solicitari mici si mjlocii cu actionare
manuala (viteza relativa la filet intre surub si piulita este mica nu impune
durificarea flancurilor) se va opta pentru un otel laminat

Alegem pentru surubul de miscare materialul OLC 50 (STAS 500/280)care are carecteristici mecanice de rezistenta acaperitoare, proprietati de
prelucrare buna si nu mecesita tratament termic.
Caracteristicile luiOLC50:
2
- rezistenta la tractiune at ac 67 N / mm

2
- rezistenta la incovoiere ai 74...80 N / mm
2
- rezistenta la rasucire at 40...44 N / mm

- rezistenta la forfecare at 54 N / mm
Piulita ca element component al cuplei de frecare surub-piulita din
mecanismul cu surub, este indicat a fi astfel construita incit uzura sa fie
concentrata asupra ei. Astfel se recomanda ca materialul ales pentru piulita sa
aiba modulul de elsticitate mai mic decit cel al materialului surubului, ceea ce
are ca efect uniformitatea repartizarii sarcinii pe spire, imbunatatirea
comportari la oboseala si ca urmare cresterea duratei de functionare.
Alegerea materialului pentru piulita ca element al culpei de frecare
surub- piulita se va face in asa fel incit sa se limiteze presiunea de contact
dintre spirele piulitei si ale surubuluila valori reduse evitindu-se astfel uzura
prematura. Plcind de la faptul ca nu este indicat sa se utilizeze acelasi mterial
pentru piulita ca si pentru surubul de forta vom utiliza cupluri de materiale
care au o comportare buna din punct de vedere al rezistentei la uzura, ca de
exemplu: otel pe fonta, otel pe bronz moale, otel pe fonta antifrictiune.
Vom opta pentru CuSn12- bronz moale cu o comportare buna din punct
de vedere al rezistentei la uzura
Coracteristici la CuSn12
2

2
- tractiune at 28 N / mm

2
- incovoiere ai 28 N / mm
2
- rasucire at 20 N / mm

2
- compresiune ac 28 N / mm

[3,tab3.7]

Calculul diametrului mediu al filetului


d2

F
19500

d 2 22,74 mm
h m qa
0.5 2 12

h 0.5 pentru
m 2

q a 9 N / mm 2

profil trapezoidal

pentru otel

necalit

pe bronz [4,pag55]

Din STAS 2114/1-75 alegem filetul: Tr 26x5 cu:


D=d=26,5 mm
D2=d2=23,5 mm

D1=21 mm
d1=20,5 mm
P=6 mm

H 4 0.5 p ac h3 3.5 mm
H1 0.5 p 3 mm
H
z 0.25 p 1 1.5 mm
2
R1 max 0.5 ac 0.25 mm
H 1.866 p 11.198 mm
R 2 max ac 0.5 mm
d 2 D2 d 2 z d 0.5 p 31,1867 mm
d 1 d 2 h3 d p 2 a c 27 mm
D4 d 2 a c 31 mm ;
D1 d 2 H 1 d p 28 mm

[2,tab2.2]
Calculul numarului de spire in contact
z

m d 2 2 23,5

9,4 z 10
p
5
[4,pag56]

Calculul lungimii filetului piulitei


m z p 10 5 50 mm [4,pag56]
Calculul lungimii filetului surubului

L f h m 3 p 210 50 15 275 mm

[4,pag56]
Proiectarea extremitatilor surubului principal
La proiectarea extremitatilor trebuie sa se tina cont de faptul ca
dimensiunile radiale ale unei extremitati sa se inscrie in cercuri cu
diametrele mai mici decit diametrul interior al filetului. In caz contrar
surubul nu poate fi introdus in piulita.
Proiectarea extremitatii inferioare se realizeaza astfel se alege rulmentul
de presiune astfel incit capacitatea lui statica Co sa fie C o F iar din STAS
rezulta dimensiunile rulmentului.
Se alege rulmentul 51205 avind:Co=41500N>19500N
d f 25 mm
Dr 47
H 15

Verificarea tijei surubului la solicitari compuse


Se vor stabili sectiunile solicitate atit la compresiune cit si la rasucire
ech c2 4 t2 ac 48,03 2 4 0.7532 36.1343 51 N / mm 2
4 F
4 19500
c

59,079 N / mm 2
2
2
d1 20,5

16 10 3 Mt1 16 10 3 50,041

29,58 N / mm 2
3
3
d1
20,5
Mt 2 este momentul datorat frecarilor din rulment

Mt 2

M t1 50,041

1
1
0 d m F
0.01 36 19500 3,51 N m
2000
2000
, unde 0 0.01

[4,tab4.1]
Verificarea sectiunii de calare a manivelei la rasucire si a spirelor
surubului
a) Sectiunea de calare este solicitata de momentul de torsiune total
M tot Mt1 Mt 2 93,65 3,85 97,5 N m
M t1

1
1
F d 2 tan 2 '
19500 23,5 tan 12,32 50,041 N m
2000
2000

b) La spirele surubului
- la stivire
- la incovoiere

F
19500

10.549 q a 12...13 N / mm 2
2 d 2 H 1 2 23,5 2,5

H1

ac
2
6 19500 1.25 0.25 2,117 56...61 N / mm 2
i
ia
2
z d1 h
10 20,5 3.17 2
F
21500
f

10,53 af
10

20
,
5

3
.
17
z

h
1
- la forfecare
[4tab4.2]
6 F

Verificarea surubului la flambaj


- se considera ca surubul este incastrat la ambele capete
- l lungimea surubului cuprinsa intre cele doua capete l=180
l f h 210

lf lungimea de flambaj
-coeficient de zveltete

60 100
2
d1
a b
Ff
4

lf

A
I min

50,818 60

a=350; b=1,15 pentru OL 50


unde Imin= d14/64(0,4+0,6d/d1)=9430,53

Dimensionarea piulitei

Se urmareste urmatorul algoritm de calcul:


De

4 F
D '2
at

4 19500 1.3
34 2 47,778 mm
32

a)
anterioara 1.3 coeficient de rasucire
b) calculam diamertul gurelului
gp

De D ' 48 26

6 mm
2
2

in formula

se alege constructiv D g 88[mm] [4,pag65]

c) hg 0.2...0.25 m 14 mm grosimea gurerului

[4,pag66]

Verificarea
corpului piulitei

a) la corp avem solicitare compusa


- tractiune
- rasucire

4 F
4 19500

15,25 at
2
2
De D
48 2 26 2

16 10 3 Mt1 De 16 10 3 50,041 48

2,52 at
De4 D 4
48 4 26 4

ech t2 4 t2 ac N / mm 2
2
2
- solicitari compuse ech 15,25 4 2,52 16,062

b) verificarea gulerului piulitei


i

3 F Dg De

De h

2
g

3 19500 88 48
63,38 N / mm 2
2
48 14

- la incovoiere
se considera sarcina concentrata la capatul gulerului
- la forfecare

str

F
19500

9,23 af
De hg 48 14

4F
4.5879 N / mm 2
D De2 r d g2

2
g

- la srtivire
Calculul mecanismului de actionare
Pentru actionarea preselor cu piulita fixa se utilizeaza manivela montata
pe capul hexagonal al surubului de forta. Lungimea manivelei se determina
in functie de momentul de torsiune total care sa fie realizat de catre muncitor
pentru actionarea presei.
Fm L M tot L

M tot 97500

390 cm
Fm
250

Fm 250[N] forta muncitorului [4,pag74,75]


Calculul corpului turnat

- Pentru corpul turnat se alege ca material OL42avind urmatoarele


caracteristici:
-

2
rezistenta la tractiune at ac 45 N / mm

2
- rezistenta la incovoiere ai 50...54 N / mm

2
rezistenta la rasucire at 27...29 N / mm

2
- rezistenta la forfecare at 36 N / mm

Elementele constructive pentru varianta din figura sint urmatoarele:

D4 88 mm;

D3 D4 80 mm

Diametrul interior al portiunii filetate a coloanei se determina cu relatia


d1

4 Fc
4 11700

18.194 mm
at
45

F
19500

1.2 11700
2
2
unde [N] este forta de intindere din coloana
1.15...1.25
at
Fc

efortul unitar la tractiune admisibil in tija filetului


- se alege surubul M20;d=20[mm]
d 3 d 1...6 24 mm
d 4 d 3 6...12 30 mm
d 4 25 mm

d ' d 20 mm
l1 2...5 2 mm
l 2 se alege cu 25 mm mai mult decit lungimea gaurii filetate din

piulita

l3 d 3
l 4 se alege conform STAS 9025-81
H 1 m hg 0...4 40 mm

H 2 l3 2...4 27 mm
H 3 l4 5...10 32 mm
H 4 H 3 41 mm
a 50 mm
c 8...15 10 mm
e 0.6...0.8 c 10 mm
L1 5...8 De 240 mm
L2 L1 240 mm

Traversa fixa
Pentru travera fixa s-a folosit ca material OT400 avind urmatoarele
caracteristici:
2
- rezistenta la tractiune at ac 36 N / mm
2
- rezistenta la incovoiere ai 40 N / mm

2
rezistenta la rasucire at 104...113 N / mm

- rezistenta la forfecare at 26 N / mm
Din STAS s-au ales canalele T cu urmatoarele dimensiuni:
a=8[mm],b=16[mm], h=16[mm], e=1[mm], f=0.6[mm], y=1[mm],
x=0.1[mm]
2

Verificarea traversei fixe


Verificarea se realizeaza la solicitarea de incovoiere

Mi
3 F l
3 19500 150

86.215 N / mm 2
2
2
W
D3 De H 1
26,5 48

S-ar putea să vă placă și