PROIECT LA DISCIPLINA

P R O I E C TA R E A D I S P O Z I T I V E L O R

Student:

Conducător proiect: prof. ing.

2017
1. Consideratii generale despre dispozitiv

Prezentul proiect are ca scop proiectarea unei prese cu piuliţă rotitoare.Presele cu şurub cu
acţionare manuală se utilizează în construcţia de maşini, în ateliere, mecanice pentru îndoirea şi
ambutisarea unor piese de dimensiuni reduse în număr mic.
Transmisia şurub-piuliţă este alcătuită dintr-un şurub şi o piuliţă aflate în mişcare relativă. În
timpul funcţionării se realizează transformarea mişcării de rotaţie a piuliţei în mişcare de translaţie a
şurubului.
Presa cu piuliţă rotitoare este un mecanism plan la care gradul de mobilitate se calculează
cu formula:
M=3n-2C5-C4
În cazul nostru n=3 numărul de elemente în mişcare,C5 numărul de cuple clasa 5-a, C4=0
numărul de cuple clasa 4-a. Fornula devine:
M=3·3-2·4-0=9-8=1
De asemenea presele se mai folosesc la presarea unor ajustaje şi la operaţia tehnologică de
matriţare.Presele cu acţionare manuală cu şurub de forţă au următorul principiu de funcţionare: asupra
manivelei se acţionează cu o forţă (F M ) care roteşte şurubul de forţă prin intermediul porţiunii de
calare pe care se îmbină şurubul cu manivela;
Cupla de rotaţie şurub-piuliţă transformă mişcarea de rotaţie în mişcare de translaţie, astfel
şurubul execută o mişcare de rototranslaţie. O gamă largă de utilizare a preselor în costrucţia de maşini
se datorează avantajelor pe care le prezintă:
-construcţie simplă;
-tehnologie de construcţie uşor realizabilă;
-utilizarea materialelor ieftine;
-preţ de cost redus posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizînd
forţe de acţionare mici;
-realizează un raport mare de transmitere, care duce la viteze mici;
-funcţionare bună fără zgomot;
-gabarit redus şi compactitate a costrucţiei;
Pe lângă aceste avantaje enumerate mai sus presele au şi unele neajunsuri:
-necunoaşterea exactă a forţelor de presare;
 -existenţa unei frecări destul de mari între spirele filetului şurubului şi a piuliţei care
conduce la uzura pieselor;
-randament scăzut.
Avantajele utilizarii mecanismelor de transmisie cu surub-piulita sunt:
- simplitate constructiva
- obtinerea unei miscari lente si a unei forte mari
- dimensiuni de gabarit mici pentru forte mari
- realizarea unei deplasari cu precizie mare
Dezavantajele mecanismelor cu surub-piulita sunt:
- pierderi relativ mari prin frecare
- randament scazut
- imposibilitatea obtinerii unor viteze mari de deplasare, etc.
Câteva tipuri de prese clasificate din punct de vedere constructiv sunt:
Prese cu surub actionate mecanic:
-prin frictiune:
- cu doua discuri
- cu trei discuri
- cu un disc
- fara disc
Un şurub este un mecanism care transformă mişcarea de rotaţie în mişcare liniară,
şi cuplul (forţa de rotaţie) într-o forţă liniară. Este una din cele şase maşini simple din mecanica
clasică.
Cea mai comună formă este formată dintr-un ax cilindric cu adâncituri elicoidale ce
formează filetul. Şurubul trece printr-o gaură dintr-un alt obiect, cu filet în interiorul găurii, care se
potrivesc cu filetul şurubului. Atunci când axul şurubului este rotit faţă de filetul staţionar, şurubul se
mişcă de-a lungul axei sale relativ la mediu înconjurător; de exemplu rotirea unui şurub face ca acesta
să intre în lemn.
În mecanismele cu şurub, fie corpul şurubului se poate roti prin intermediul unui orificiu
filetat într-un obiect staţionar, fie un alt obiect filetat, cum ar fi opiuliţă, se poate roti în jurul şurubului
static.[4][5] Din punct de vedere geometric, un şurub poate fi privit ca un plan înclinatîngust înfăşurat
în jurul unui cilindru.[1]
 Ca şi celelalte maşini simple un şurub poate amplifica forţa; o mică forţă de rotaţie (cuplu)
pe arbore poate exercita o forţă axială mare asupra sarcinii. Cu cât pasul, distanţa dintre filetul
şurubului, e mai mic, cu atât mai mare este avantajul mecanic, raportul dintre forţa de intrare şi de
ieşire. Şuruburile sunt utilizate pe scară largă ca elemente de fixare şi în dispozitive, cum ar fi capacele
cu filet pentru containere, menghine, cricuri si prese cu şurub.
Alte mecanisme care folosesc acelaşi principiu, numite de asemenea şuruburi, nu au neapărat
un arbore sau filet.
De exemplu, un tirbuşon este o spirală în formă de tijă cu vârf ascuţit, iar şurubul lui
Arhimede este o pompă de apă care utilizează o cameră elicoidală care se roteşte pentru a muta apa la
deal. Principiul comun al tuturor şuruburi este că o elice ce se roteşte poate provoca o mişcare liniară.

2. Descrierea piesei pentru care se proecteaza dispozitivul

Asamblarea prin presare se obtine prin presarea a doua piese )de tip arbore alezaj) , astfel
incat sa se obtina blocarea miscarii uneia fata de cealalta,prin aparitia unor forte de stranger intre ele.
Prelucrarea prin presare la rece a pieselor se realizeaza prin operatii simple sau combinate.
Operatiile simple de presare la rece se executa atat pe prese cu actionare manuala cat si pe prese
automate, si din acestea rezulta:
 piese plate decupate, perforate si profilate cum ar fi talere arc, talere admisie, saibe de reglare
utilizate la reglarea fortelor hidraulice in sistem incastrat sau glisant;
 piese obtinute prin deformare volumica, piese de precizie utilizate in domeniul hidraulic si
pneumatic pentru realizarea de forte si etanseitati precum si pentru prinderea dispozitivelor
pneumatice de tip Hayon pe autovehicul;
 piese indoite, ambutisarte, perforate, deformate, reliefate, rasfrante, calibrate, marcate, folosite
pentru suporti, capace, aparatori, furci, distantieri, parghii, discuri;
 piese ambutisate adanc.

Operatiile combinate cuprind:

 operatii simultane, se realizeaza pe prese cu actionare manuala si automata;
 operatii succesive, se realizeaza pe stante succesive pe presele automate.
 Piesele realizate pe prese automate sunt piese de tip suporti, capace, intarituri, saibe,
discuri, arcuri disc, etc.

3. Conceptia dispozitivului, descrierea si metodele de lucru

La proictarea presei se ţine cont de nomele de protecţie a muncii, făcându-se în acelaşi timp
şi unele recomandări asupra folosirii presei pentru evitarea accidentelor.
Astfel avem:
 presa se vopseşte în diferite culori pentru a crea un avertisment penrtu părţile active ale ei şi
pentru evitarea ruginirii;
 se face fixarea mesei în şuruburile de fundaţie pentru evitarea mişcării acesteia în timpul
funcţionării;
 se are grijă ca toate ajustajele precise să fie luate conform standardelor în vigoare;
Pentru stabilirea clasei de precizie a arborelui şi a alezajului pe care este montat rulmentul
se recomandă STAS 6671-77.
La suprafaţa de calare de formă patrată vom prescrie un ajustaj cu clasă de precizie scăzut,
care nu necesită prelucrări riguroase. Pentru o montare şi demontare usoară a manivelei pe porţiunea
de calare vom lăsa un mic joc, care să nu îngreuneze totuşi funcţionarea. Vom alege ajustajul H8/e8
din şirul preferential.
După natura mişcarilor relative ale elementelor cuplei şurub-piuliţă în cadrul mecanismelor
cu acţionare manuală avem piuliţa rotativă, şurubul executînd o mişcare de rotoranslaţie (PPR).
Pentru uşurinţa proiectării schemele funcţionale sunt completate cu diagrame de forţe şi
momente ce încarcă elementele mecanismului, diagrame ce servesc la stabilirea secţiunilor periculoase
ale elementelor respective.
Vom alege pentru surubul de forta filetul trapezoidal (STAS 2114/1-75) din urmatoarele
considerente:
 are profilul de forma unui trapez rezultat din teşirea unui triunghi isoscel cu
 unghiul la vîrf de 30 grade şi baza egala cu pasul;
 flancul filetului are o înclinare de 15 grade;
 jocurile la diametrul interior şi exterior sunt egale;
 fundul filetului este rotunjit cu r = 0,25 [mm] pentru p = 8-12 [mm] şi respectiv
r = 0,5 [mm] pentru p > 12.
  rezistenţă şi o rigiditate mai mare decât filetul pătrat;
 asigură o bună centrare între şurub şi piuliţă;
 se poate executa prin procedeul de frezare

Filetul trapezoidal are dimensiunile standardizate conform STAS/ 2114-75 putând fi

executat cu pas normal, fin sau mare.
Filetul trapezoidal se recomandă în cazul mecanismelor cu şurub şi piuliţă care transmit
sarcini mari în ambele sensuri.
Alegerea materialului pentru şurub şi piuliţă ca elemente ale mecanismelor cu şurub
depinde de mai mulţi factori:
 caracteristicile mecanice ale materialului;
 asigurarea condiţiilor funcţionale, tehnologice şi economice în modul cel mai fovorabil;
 fiabilitatea optimă în contextul unor cheltuieli de producţie minimă;
Caracteristicile importante mecanice ale materialului pentru şurubul şi piuliţa din
construcţia mecanismelor cu şurub sunt:

 (Rp 0, 2 ) - limita de curgere;

 (Rm) - limita de rupere;
 -alungirea;
 modulul de elasticitate;
Pentru şuruburi de mişcare supuse la solicitări mici şi mjlocii cu acţionare manuală (viteza
relativă la filet între şurub şi piuliţă este mică nu impune durificarea flancurilor) se va opta pentru un
oţel laminat.
Alegem pentru şurubul de mişcare materialul OL60 (STAS 500/2-80) care are carecteristici
mecanice de rezistenţă acceptabile, proprietăţi de prelucrare bună şi nu necesită tratament termic
Piuliţa ca element component al cuplei de frecare şurub-piuliţă din mecanismul cu şurub,
este indicat a fi astfel construită încât uzura să fie concentrată asupra ei. Astfel se recomandă ca
materialul ales pentru piuliţă să aibă modulul de elsticitate mai mic decât cel al materialului şurubului,
ceea ce are ca efect uniformitatea repartizării sarcinii pe spire, îmbunătăţirea comportării la oboseală şi
ca urmare creşterea duratei de funcţionare.
 Alegerea materialului pentru piuliţă ca element al cuplei de frecare şurub- piuliţă se va face
în aşa fel încât să se limiteze presiunea de contact dintre spirele piuliţei şi ale şurubului la valori reduse
evitându-se astfel uzura prematură.
Plecând de la faptul că nu este indicat să se utilizeze acelaşi material pentru piuliţă ca şi
pentru şurubul de forţă vom utiliza cupluri de materiale care au o comportare buna din punct de vedere
al rezistentei la uzură, ca de exemplu: oţel pe fontă, oţel pe bronz moale, oţel pe fontă antifricţiune.
Vom opta pentru Fc250 – fontă cenusie.
La presele manuale (cu piulită fixă sau cu piuliţă rotitoare) nu se impune condiţia de autofrânare.

4. Desenele dispozitivului si a partiilor componente

5. Concluzii
Presarea la rece este procedeul tehnologic de deformare plastică a semifabricatelor, cu
ajutorul unor dispozitive numite ştanţe şi matriţe, pe maşini de presare.
Prin presarea la rece se înţelege operaţia de prelucrare a materialelor prin deformare
plastică, la temperatura mediului ambiant, cu aplicarea unor forţe exterioare. Procedeele de presare la
rece a metalelor au aplicaţii multiple în industrie, datorită avantajelor pe care acestea le prezintă, în
comparaţie cu alte procedee tehnologice
6. Norme de securitate si protectie a munci
 Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri, lazi
 Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in dispozitiv.
 Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare pneomatica
 Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor de
actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer
comprimat.
 La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea dispozitivului,
aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita
 Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la rparatiile
periodice. Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.
 Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a aschiilor care pot
sari de la procesul de prelucrare.
 Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si ale
masinii-unelte
 Sa se curate bine dispozitivul
 Sa nu se manevreze dispozitivul daca nu este cunoscut.
 Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati de
maerial. Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele descheiate si
parul lung despletit rezinta pericol de acidentare
 Locul de munca sa fie corect iluminat
 Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de
sectie pentru a se lua masuri urgente
 Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului. Accidentatul va fi
transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar.
 Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii
 Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care se va
lucra
 Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni,
completindu-se, de fiecare data, fisa de instructaj
 Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica securitatii muncii
7. Bibliografie
1. Adalbert Antal şi Ovidiu Tătaru
Elemente de proiectare a angrenajelor, editura ICPIA 1998

2. Adalbert Antal, Dorina Matieşan, Dumitru Pop, Felicia Sucală, Iacob Olteanu Elemente de
proiectare pentru mecanismele cu şurub şi piuliţă.

3. Alexandru Chşiu, Dorina Matieşan, Teodor Mădărăşan, Dumitru Pop

Organe de maşini, editura Didactică şi Pedagogică-1981

4. *** Culegere de STAS-uri, Organe de maşini, volumul I,II.