PROIECTAREA PRESELOR

Datorită gamei largi de posibilităţi tehnologice, simplităţii lor

constructive şi productivităţii ridicate, presele mecanice constituie în
prezent cea mai importantă grupă de maşini din întreg parcul de maşini şi
utilaje pentru prelucrarea metalelor prin presare la rece.
Aceste prese pot fi utilizate practic pentru executarea majorităţii
operaţiilor de presare la rece.

Caracteristicile tehnice principale ale preselor mecanice

Presele mecanice sunt caracterizate prin:

 forţa nominală Fn, [kN] sau [MN];
 cursa nominală a berbecului H, [mm]. La unele tipuri de
prese (cu excentric etc.) cursa se poate regla şi în acest caz
se indică valorile minime şi maxime. La presele specifice
secţiilor de forjă, cursa nu se reglează;
 numărul de curse pe minut, nc;
 lucrul mecanic (energia) disponibil, [kJ];
 puterea instalată, [kW].

În afara acestor caracteristici la presele mecanice, prezintă

importanţă dimensiunile spaţiului de lucru, dimensiunile suprafeţelor de
prindere a sculelor, reglarea înălţimii spaţiului de lucru.
Principalele caracteristici tehnice ale preselor se stabilesc pe baza
unor legi de eşalonare. Astfel, forţele, lucrul mecanic, numărul de curse
pe minut etc., fac parte de regulă din diferite serii ale numerelor normale
(STAS 283-69). Acestea rezultă şi din prospectele firmelor constructoare.
Acţionarea acestor prese se face prin transmisia simplă cu volant
sau cu o transmisie dinţată într-o treaptă. În ultima vreme se construiesc
şi prese cu cuplaje de fricţiune, însă numai pentru forţe mai mari.
Prelucrarea prin deformare plastică la rece face parte din
procedeele tehnologice aplicate pe scară largă în industrie. prin acest
procedeu se realizează fie detaşarea unei părţi de material prin decupare,
perforare, retezare, fie schimbarea formei şi/sau dimensiunilor
semifabricatului prin îndoire, ambutisare, profilare, extrudare.

1
 Tabelul 1.1

Prese mecanice
Pentru prelucrarea tablelor Pentru prelucrarea
semifabricatelor masive
Universale Speciale şi Universale Speciale şi
specializate specializate
De tăiat şi Cu posturi de De tăiat bare şi De matriţat la
ştanţat lucru multiple profile laminate rece
De ştanţare fină
De ambutisat Cu antrenare De forjat De îndoit
şi îndoit inferioară orizontale
Cu antrenare De forjat radiale
superioară
Pentru Cu culisor De refulat şi De rulat filete
diverse zburător matriţat

Principalele avantaje ale prelucrării prin deformare la rece sunt:

posibilitatea executării, cu precizie ridicată, a unor piese de complexitate
medie; consum redus de material (uneori cu 60 - 70% mai mic
comparativ cu prelucrarea prin aşchiere); productivitate ridicată şi costuri
reduse. maşinile pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică au
o cinematică şi o construcţie simplă, iar sculele; utilizate sunt, în general,
complexe şi executate din materiale de cea mai bună calitate.
Între maşinile de prelucrare prin deformare la rece, ponderea o au
presele mecanice, după clasificarea din tabelul de mai sus.
În figura 1.1 sunt prezentate principalele tipuri de mecanisme
folosite în cinematica preselor mecanice cu manivelă şi domeniul lor de
utilizare în prelucrări de deformare la rece.

2
 PRESE MECANICE CU EXCENTRIC

Presele cu excentric sunt prese universale care au un excentric cu

diametrul mai mic decât este cel al arborelui. Se realizează în construcţie
verticală şi se folosesc în cadrul secţiilor de deformare plastică pentru
debavurare.
Batiul poate fi cu unul sau doi montanţi, turnat sau sudat. În
primul caz presele sunt cu arborele transversal, în al doilea cu arborele
longitudinal.

PRESE MECANICE CU MANIVELĂ

Aceste prese pot fi utilizate practic pentru executarea majorităţii

operaţiilor de presare la rece.
Presele cu manivelă pot fi clasificate după criterii cinematice,
tehnologice şi constructive.
Clasificarea în funcţie de criteriul cinematic trebuie să ia în
considerare următoarele: traiectoria după care se deplasează organul
executor al presei, numărul maxim de cicluri cinematice executate în
unitatea de timp şi modul de executare al operaţiilor de presare. Funcţie
de forma traiectoriei organului executor, presa mecanică este cu
deplasare rectilinie verticală sau orizontală.

Mecanismele din grupa universală I sunt utilizate când cerinţele

tehnologice nu impun decât reglarea lungimii cursei. Cel mai utilizat este
mecanismul universal cu manivelă (I.1), întâlnit la prese cu manivelă sau
excentric şi la unele prese automate. Mecanismele I.2 se folosesc la
maşini de tăiat de putere mică şi mijlocie, iar mecanismele cu culisă (I.3,
I.4) la maşinile radiale de forjat şi la unele prese automate.
Grupa a II-a cuprinde variante de mecanisme cu genunchi cu
simplă acţionare, folosite pentru realizarea unor curse şi viteze de lucru
mici, în condiţiile unor forţe de deformare mari. Aceste mecanisme
asigură variaţia vitezei culisorului în apropierea punctului de întoarcere
cu valori reduse, ceea ce face ca durata de aplicare a forţei să crească, iar
forţele de inerţie să scadă considerabil. Variantele 3 şi 4 din această grupă
se utilizează la realizarea ansamblurilor cinematice ale preselor automate
de decupat, respectiv cu cap de lucru flotant.

3
 Mecanismele din grupa a III-a realizează curse de lucru relativ
mari, cu valori ale vitezei diferenţiate pe zone caracteristice ale ciclului
de presare şi, în consecinţă, sunt folosite în construcţia preselor pentru
ambutisare adâncă. Variaţia vitezei culisorului se asigură fie prin
utilizarea şi alegerea poziţiei relative a celor două manivele (III. l ,2,3),
fie prin profilul camei de acţionare (III.4).
Mecanismele din grupa a IV-a se utilizează la maşinile de matriţat
orizontale şi la prese de ambutisat cu dublă şi triplă acţiune.
Caracteristica acestor mecanisme constă în posibilitatea de a asigura o
durată mare de acţiune a forţei de presare şi deci de a asigura condiţii
optime pentru curgerea materialului în timpul procesului de deformare.
Primele două variante se utilizează la maşini cu forţă nominală de
deformare sub 100 tf, iar pentru forţe mai mari se folosesc celelalte 3
variante care au, în plus, o stabilitate superioară a mişcării organului de
lucru.

4
Fig.1.1 Mecanisme folosite în cinematica preselor mecanice cu manivelă

5
 PRESE MECANICE CU GENUNCHI

Mecanismele cu genunchi se utilizează pentru realizarea mişcării

principale la maşinile pentru prelucrări prin deformare, controlate de
cursă. Prin folosirea unor asemenea mecanisme se realizează reducerea
vitezei de deformare pe lungimea de lucru şi cresc forţele de deformare
adecvate acestor lungimi de lucru. Întrucât pe lungimea de deformare
viteza este mică se realizează durate mari de acţiune a forţei de
deformare, fapt cerut de anumite procese tehnologice de presare.
Mecanismele cu genunchi sunt mecanisme plane, mai complexe
decât cele cu bielă manivelă, ele au în componenţa lor cel puţin două
elemente care pot fi socotite manivele, de unde şi denumirea de
mecanisme cu manivele multiple sau mai multe bare articulate la capete
de unde şi o altă denumire, mecanisme cu bare articulate 15, 23, 24, 28.
Aceste mecanisme se utilizează atât pentru antrenarea superioară
cât şi pentru cea inferioară a preselor. În figura 2.1 sunt prezentate mai
multe tipuri de mecanisme cu genunchi. Un asemenea mecanism se
compune din punct de vedere cinematic din: mecanismul bielă-manivelă
(OAB) şi mecanismul cu genunchi (manivelă-culisor) (CBD). Din punct
de vedere constructiv el se compune din: arborele principal cu manivelă
de rază OA, biela AB, balansierul CB, pârghia de presiune (biela) BD,
culisorul şi ghidajele. Subsistemele (OAB) şi (CBD) sunt 2 mecanisme
de tip bielă-manivelă, punctul B având o mişcare plană.
Poziţia culisorului în raport cu masa se reglează cu un mecanism
de reglare care poate avea diverse variante constructive şi care este inclus
în mecanismul cu genunchi (fig. 2.1, c, d) sau în culisor (fig. 2.1, b).
Când acest mecanism este inclus în unul dintre mecanismele de bază,
poziţia reciprocă a pârghiilor ansamblului executor este influenţată, pe
când dacă este asamblat în culisor (mecanismul de reglare fiind de tip cu
pană sau şurub-piuliţă), modificarea poziţiei înălţimii se asigură fără a fi
influenţată poziţia reciprocă a celor două mecanisme de bază.

6
 Fig. 2.1. Mecanisme cu genunchi
a – cu poziţia cursei fixă; b - cu reglare cu şurub-piuliţă; c - cu mecanism de reglare prin pană;
d) - cu reglare cu excentric; e) - cu deplasare de jos în sus

În figura 2.1, a este prezentată o soluţie constructivă la care biela

AB este solicitată la tracţiune, iar poziţia culisorului este fixă. La
mecanismul cu genunchi prezentat în figura 2.1, b antrenarea bielei se
face de această dată prin solicitare la compresiune.
Schema mecanismului cu genunchi, varianta c se utilizează tot
pentru antrenare superioară şi solicitare la compresiune, însă reglarea
poziţiei culisorului se face prin intermediul unui dispozitiv cu pană.
Reglarea poziţiei culisorului cât şi a lungimii cursei se poate face
printr-un sistem cu excentric (fig. 2.1, d) care modifică poziţia articulaţiei
C. Biela este solicitată, în acest caz, la tracţiune.
În figura 2.1, e se prezintă varianta presei cu genunchi cu
deplasarea culisorului de jos în sus.
Mecanismele cu bare articulate din figurile 2.2 şi 2.3 se întâlnesc
în construcţii speciale. Mecanismul din figura 2.2, a se caracterizează
prin forma specială a pârghiei de presiune, iar cel din figura 2.2, b, prin
bielei cu pârghia de presiune într-un singur element BB1C.
Mecanismul din figura 2.3 este compus din 2 arbori cotiţi fiind
recomandat la prese speciale la care culisorul execută maxim 1520
cd/min. Acesta realizează viteze reduse (0,30,4 m/s) pe porţiuni relativ
mari ale cursei în apropierea PMI, diagrama vitezelor fiind prezentată în
figura 2.3, b.

7
 PRESE MECANICE CU ŞURUB

Presele cu şurub sunt maşini simple şi relativ ieftine în raport cu

forţele pe care le realizează. Preţul raportat la unitatea de forţă exprimat
sub formă adimensională este: 2 pentru ciocane, 4 pentru prese cu şurub
şi 7 pentru prese cu manivelă 38. Aceste prese au un grad ridicat de
universalitate. Ele se utilizează pentru operaţii foarte variate de
deformare a metalelor atât la cald cât şi la rece: matriţări, debavurări,
ştanţări, ambutisări, calibrări, îndoiri, asamblări nedemontabile etc. De
asemenea, ele prezintă avantajul că au curse mari şi permit schimbarea
sculelor cu uşurinţă. Vitezele de lucru şi de deformaţie sunt mai mari
decât la alte categorii de prese mecanice. Lucrul mecanic realizat depinde
de înălţimea la care se realizează cursa, aceasta putând fi reglabilă. Ca
urmare este posibil ca deformarea unei piese să se realizeze cu una sau
mai mult lovituri.
Presele cu şurub sunt maşini pentru prelucrări prin deformare la
care energia primită de la organul motric se transformă în lucru mecanic
de deformare prin intermediul unui mecanism şurub-piuliţă.

PRESE HIDRAULICE

Presele hidraulice sunt maşini cu largă utilizare la prelucrarea

metalelor prin deformare plastică atât la cald cât şi la rece.
Răspândirea lor se datorează avantajelor pe care le are. Astfel,
presele hidraulice dezvoltă forţe mari (până la 1000 MN şi mai mari).
Cursa de lucru (de deformare plastică) poate fi realizată în orice poziţie a
organului de lucru (traversa mobilă etc.).
Presele hidraulice pot asigura un domeniu de viteze destul de
larg ( 10 1....5  10 2 mm / s ) precum şi posibilitatea reglării acestui
parametru. La lucrul cu presele hidraulice se asigură o inversare uşoară şi
rapidă a sensului de deplasare a organului de lucru.
Nu necesită fundaţii speciale deoarece au mersul liniştit. Forţa
de presare şi viteza prescrisă pot fi atinse fără dificultate, în timp scurt.
Presele hidraulice fac deformarea pieselor în profunzime,
permiţând mecanizarea şi automatizarea procesului de lucru.

8
 Aceste maşini au şi unele dezavantaje care nu împiedică însă
proliferarea lor în secţiile de prelucrare. Astfel, în multe cazuri au un preţ
de cost mai ridicat (20…30%) faţă de alte maşini care realizează operaţii
similare; au o construcţie mai complicată a acţionării şi nu pot fi utilizate
la operaţii de deformare a pieselor care necesită viteze mari de lucru
(peste 0,5 m/s). In unele cazuri au instalaţii auxiliare voluminoase.
Presele hidraulice au un domeniu foarte larg de utilizare atât
pentru operaţii de deformare la cald cât şi pentru operaţii de presare la
rece: matriţare, debavurare, ambutisare, îndoire, îndreptare, calibrare,
asamblări nedemontabile, ştanţare normală, ştanţare fină, extrudare etc.
Maşinile controlate de forţă se numără printre maşinile la care,
forţa disponibilă la culisor nu este dependentă de cursă. La presele
mecanice forţa disponibilă la culisor nu este constantă pe parcursul
cursei, ea fiind dependentă de cinematica mecanismului de antrenare,
care poate fi de tipul mecanism bielă-manivelă, cu genunchi etc.
Deformarea pieselor se realizează cu viteze de deformare de
până la 0,25 m/s într-un timp de deformare de 0,1…1,0 s 31.
Diferitele modalităţi de acţionare a preselor hidraulice asigură
următoarele posibilităţi de lucru ale organului de lucru: cursa de
apropiere de cursă, cursa de lucru (de deformare plastică), revenirea în
poziţia de plecare a organului de lucru, menţinerea lui în această situaţie.
De regulă faza de apropiere se realizează prin introducerea în
cilindrii de lucru ai lichidului la presiune scăzută, din rezervorul de joasă
presiune, sau de la pompe. În faza aceasta lichidul din cilindrii de
revenire, se pune în legătură cu evacuarea.
Faza de lucru a presei, se realizează prin introducerea lichidului
de presiune înaltă în cilindrii de lucru. Cilindrii de revenire sunt în
continuare în legătură cu evacuarea.
Cursa de revenire este realizată prin punerea cilindrilor de lucru în
legătură cu evacuarea, iar în cilindrii de revenire se introduce lichid de
presiune înaltă.
În cazul lipsei cilindrilor de revenire funcţia lor este preluată de
cilindrii de lucru care sunt prevăzuţi cu pistoane de tip diferenţial.
Menţinerea în poziţia de plecare iniţială a organului de lucru se
face oprind alimentarea cu lichid de presiune înaltă a cilindrilor de
revenire şi menţinerea sub presiune a acestora. Cilindrii de lucru sunt în
legătură cu evacuarea.
De regulă, cursa de apropiere a organului de lucru a presei se face
cu viteză mai mare (aproximativ dublă) decât cea necesară în faza de

9
deformare plastică. Cursa de revenire, de regulă se realizează cu aceiaşi
viteză ca la apropiere.
Privind regimul de lucru al preselor hidraulice trebuie menţionat
că acesta se poate realiza prin presare continuă, prin curse izolate (de
valoare mare) sau prin curse scurte (de finisare).
Din cele arătate anterior rezultă că presele hidraulice au asigurat
lichidul sub presiune din diferite surse. Astfel în figurile 4.4 şi 4.5 se
arată diferitele posibilităţi de acţionare a preselor hidraulice [20].
Presele alimentate direct de la pompă (normale) (fig. 4.1, a) au ca
elemente de bază ale sistemului hidraulic pompa şi motorul de acţionare
a traversei. Caracteristicile funcţionale ale acestor prese sunt strict
determinate de particularităţile constructive ale pompei şi ale motorului.
În poziţia de repaus a traversei distribuitorul central 5 închide circuitul
lichidului din cilindrii de întoarcere 2 pentru a nu putea fi evacuat, iar
pompa 6 este scurtcircuitată. La deschiderea unei căi a distribuitorului
central 5, lichidul din cilindrii de întoarcere este evacuat în rezervorul

10
 Fig. 3.1. Scheme bloc ale principalelor modalităţi de acţionare
a preselor hidraulice:
a - acţionare de la pompă; b – acţionare prin sistem pompă-acumulator; ;
l - cilindrii de lucru; 2 - cilindrii de revenire; 3 - supapa de umplere; 4 - rezervor
de joasă presiune; 5 - distribuitor central; 6 - pompa; 7 - rezervor central;
8 - acumulator

11