PRESE MECANICE CU MANIVELĂ

Cursul 3

Cuprins:
 CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICILE GENERALE ALE PRESELOR
MECANICE CU MANIVELĂ

 PRESE MECANICE CU SIMPLĂ ACŢIUNE

1
 Obiective:

 Prezentarea clasificării şi a caracteristicilor generale

ale preselor mecanice cu manivelă

 Prezentarea clasificării preselor mecanice cu simplă

acţiune

 Prezentarea analizei cinematice a preselor mecanice

cu simplă acţiune

2
 CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICILE GENERALE
ALE PRESELOR MECANICE CU MANIVELĂ

Clasificarea preselor mecanice cu manivelă:

după criteriul cinematic

- după traiectoria pe care se deplasează organul executor
- după nr. max de cicluri cinematice executate în unitate de timp: rapide, lente
- după modul de executare a operaţiei de presare: simplă, dublă, triplă

după criteriul tehnologic

- universale
- specializate
- speciale

după criteriul constructiv

- cu batiu deschis, în formă de C
- cu batiu închis, în formă de cadru dreptunghiular

3
 EXEMPLE ILUSTRATIVE DE
PRESE MECANICE CU SIMPLĂ ACŢIUNE

4
 CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICILE GENERALE
ALE PRESELOR MECANICE CU MANIVELĂ

• Caracteristicile funcţionale
Forţa nominală
Cursa nominală
Nr. curse duble/min
Nr. trepte de reglare a lungimii cursei

• Caracteristici geometrice
Dimensiuni de gabarit
Hmax
Dimensiunile mesei
Dimensiunile de pe organul executor
Grosimea plăcii de suprainaltare
Hmin
Dist. între axa berbecului şi batiu

5
 PRESE MECANICE CU SIMPLĂ ACŢIUNE
Caracteristici tehnico-funcţionale şi geometrice

 Caracteristicile funcţionale sunt:

- forţa nominală FN kN

forţele nominale uzuale sunt : FN = 1; 1,6; 2,5; 4; 6,3;…;63; 100;…[tf].
în general, presele lente au FN  25 tf, iar presele rapide FN  63 tf;

- cursa nominală a organului executor, hmax şi hmin [mm;

- numărul de curse duble pe minut n. Numărul maxim de curse duble/minut s-

a stabilit la 180, excepţie făcând automatele;

- numărul treptelor de reglare a lungimii cursei;

- lucrul mecanic disponibil L [Nm;

- puterea instalată P[kW].

La presele cu dublă şi triplă acţiune se mai dau şi lungimile curselor şi forţa pentru
celelalte culisoare.
6
Caracteristicile
geometrice

 dimensiunile de gabarit;
 distanţa de la masa presei până la organul executor când acesta se află în P.M.S. (cu lungimea minimă a
bielei), Hmax;
 distanţa minimă intre masă şi berbec la P.M.I. şi lungimea maximă a bielei şi cu placă de înălţare Hmin;
 dimensiunile mesei;
 dimensiunile disponibile pentru fixarea pe organul executor a parţii mobile a ştanţei sau matriţei (lungime,
lăţime);
 grosimea plăcii de supraînălţare h [mm;
 locaşul din berbec pentru prinderea sculei d şi e;
 distanţa între axa berbecului (organul executor) şi batiu m;
 diametrul găurilor de trecere din masa presei d1 şi din placa de înălţare d2
Caracteristicile tehnice principale sunt:
 - forţa nominală, Fn = 40 tf = 400 kN;
 - numărul de curse duble pe minut, n = 160;
 - cursa minimă a berbecului, hmin = 10 mm;
 - cursa maximă a berbecului, hmax= 120 mm;
 - puterea motorului, N = 5,5 kW;
 - reglarea lungimii bielei, b = 60 mm;
 - distanţa maximă între masă şi berbec, când acesta se află în punctul mort superior PMS şi
lungimea minimă a bielei, fără placa de înălţare, H1 = 280 mm ;
 - distanţa minimă între masă şi berbec la PMI, lungimea maximă a bielei şi cu placă de înălţare, H2 =
140 mm;.
 - dimensiunile mesei 630 x 450 mm;
 - locaşul din berbec pentru prinderea sculei, d = 40 mm, e = 90 mm;
 - grosimea plăcii de înălţare, h = 80 mm;
 - distanţa între axa berbecului şi batiu, m = 220 mm;
 - diametrul găurilor de trecere din masa presei, d1 = 200 mm şi din placa de înălţare, d2 = 100 mm.
Schema cinematică a presei cu simplă acțiune
Schema cinematică
 Elemente constructive ale mecanismului de execuţie
culisor, bielă, manivelă

12
 Elemente constructive ale mecanismului de execuţie culisor, bielă, manivelă

13
 Elemente constructive ale mecanismului de execuţie culisor, bielă, manivelă

14
Reglarea poziţiei (culisorului)
 Concluzii

 În prezent există diferite tipuri de prese mecanice cu manivelă

clasificarea făcându-se după criterii cinematice, tehnologice şi
constructive.
 Presele mecanice cu simplă acţiune pot fi la rândul lor cu
batiul deschis sau închis iar mişcarea principală se obţine cu
ajutorul unui mecanism bielă-manivelă.
 Raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei are influenţă
asupra cursei, vitezei şi acceleraţiei culisorului.

16
 Mecanismul reductor al preselor mecanice
Presele mecanice cu simplă acţiune pot fi lente, normale şi rapide în funcţie de
numărul de curse duble/minut, care depinde de valoarea raportului total de transmitere:
n
iT  ex  i1  i 2   (2.25)
nm
în care nex este numărul de curse duble/minut a organului executor (cerute de
condiţiile de lucru;
nm - turaţia motorului electric de acţionare;
i1, i2,…-rapoartele de transmisie a mecanismelor cuprinse în
ansamblul cinematic.
Limitele recomandate pentru rapoartele de transmitere specifice diferitelor
mecanisme sunt:
1
ic  ,
9
1
i rd  , (2.26)
8
în care ic este raportul de transmitere prin curele;
ird - raportul de transmitere prin roţi dinţate.
Motoarele asimetrice uzuale au turaţiile : 720, 960, 1440, 2880 rot/min.
17
 Mecanismul reductor al preselor mecanice
În cazul preselor rapide se vor folosi motoarele cu turaţiile nm = 1440,
2880. Deoarece în acest caz, numărul de curse duble/minut ncd  120,
rezultă o singură treaptă de transmitere (fig. 3.9)

Se adoptă pt: rapoarte de transmitere mici, forţe nominale

nu prea mari, unghiuri nominale mici, supraf. berbecului
mică

18
 Mecanismul reductor al preselor mecanice

19
 Mecanismul reductor al preselor mecanice

20
 Mecanismul de cuplare - frânare

21
 Mecanismul de cuplare - frânare

22
 Volantul

Volantul are rol de a acumula energie în perioadele de mers în gol

şi de a o reda în perioadele de sarcină (fig.2.15). Utilizarea volantului asigură
uniformitatea mişcării şi îmbunătăţeşte mult randamentul maşinii deoarece,
23 atenuează şocul de sarcină absorbit de la reţea .
 Volantul

I - zona consumului de putere la coborârea în gol;

II - zona consumului în timpul presării;
III- zona consumului în timpul urcării.
Maşina poate consuma putere până P med în timpul coborârii şi urcării în gol a
culisorului. Diferenţa dintre energia medie (P med ) şi cea consumată în aceste perioade
este acumulată de volant. Rezultă că zona dublu haşurată corespunde energiei
acumulate în volant în timpul coborârii şi urcării în gol, energie recedată în procesul
24 tehnologic de presare.
 PRESE MECANICE CU DUBLĂ ŞI TRIPLĂ ACŢIUNE
Domeniul de utilizare, clasificare
Presele cu dublă acţiune se utilizează frecvent la ambutisarea adâncă.
- Cele două culisoare sunt aşezate unul în interiorul celuilalt, cel interior este
destinat antrenării părţii active a matriţei de ambutisare iar cel exterior are rolul
principal de a antrena dispozitivul pentru reţinerea marginilor semifabricatului.
Ambele culisoare au aceeaşi direcţie de deplasare, cel exterior intră prima dată
în acţiune (fig. 3.17).
Ambutisarea se poate realiza şi pe prese cu simplă acţiune, folosind
pentru strângerea marginilor perna de aer (fig. 3.18).

Fig. 3.17 Ambutisarea pe prese Fig. 3.18 Ambutisarea pe prese

25 cu dublă acţiune cu simplă acţiune
 PRESE MECANICE CU DUBLĂ ŞI TRIPLĂ ACŢIUNE
Domeniul de utilizare, clasificare

Metoda ambutisării pe prese cu simplă acţiune prezintă

însă dezavantaje ca:

- energia este consumată atât pentru ambutisare cât şi

pentru acţionarea pernei de aer rezultând o creştere
însemnată a ei;
- nu întotdeauna perna de aer poate asigura forţa
necesară reţinerii marginilor semifabricatului;
- nu se pot obţine forţe de strângere diferite în diferite
zone ale semifabricatului, necesare la piesele complexe;
- productivitatea scade mult fiindcă piesele nu pot fi
evacuate prin alezajul de trecere din masa presei.

26
 PRESE MECANICE CU DUBLĂ ŞI TRIPLĂ ACŢIUNE
Domeniul de utilizare, clasificare

Presele cu triplă acţiune se deosebesc de cele cu dublă acţiune, prin faptul că au al

treilea culisor, care se amplasează sub traversa inferioară şi se deplasează în sens
contrar celorlalte două.
• Cel de-al treilea culisor are sistem de antrenare condiţionat de celelalte două
pentru corelarea mişcărilor.
• Presele cu triplă acţiune se consideră maşini speciale şi se execută numai în
serii mici sau unicate.
27
 PRESE MECANICE CU DUBLĂ ŞI TRIPLĂ ACŢIUNE
Mecanisme utilizate la presele cu dublă acţiune

Culisorul exterior este antrenat fie prin mecanisme cu pârghii fie prin mecanisme
cu came (la presele cu acţionare de jos în sus).
La presele cu manivelă raportul dintre forţa nominală a culisorului interior şi
cea a culisorului exterior este de 1,4  1,7. Există construcţii, în special cu două sau
patru manivele, la care acest raport este unitar.
Cursa culisorului interior este de 2 - 3 ori mai mare decât la presele cu simplă
acţiune. Raportul lungimilor curselor celor două culisoare este:
He
 0,500,67 (2.42)
Hi
în care He este cursa culisorului exterior;
Hi- cursa culisorului interior.

Este de menţionat că mecanismele pentru antrenarea culisorului exterior, nu

asigură o poziţie constantă a acestuia la P.M.I ci, permit o oscilaţie cu amplitudinea de
0,030,05 mm.
28
 PRESE MECANICE CU DUBLĂ ŞI TRIPLĂ ACŢIUNE
Mecanisme utilizate la presele cu dublă acţiune

Fig. 3.19 Schema mecanismului pentru antrenarea culisorului

29
exterior la presele cu o manivelă
30
 PRESE MECANICE CU DUBLĂ ŞI TRIPLĂ ACŢIUNE
Mecanisme utilizate la presele cu dublă acţiune

Timpul de lucru al culisorului exterior este până

ce manivela r se roteşte cu un unghi
20=100…1100.
Ca date de bază se mai impun:
- drumul he maxim al culisorului exterior;
- înălţimea  la care se ridică culisorul exterior în
timpul rotirii manivelei O1E cu unghiul 0
(fig.3.20);
- 0 unghi care se determină ca =0,03…0,05 mm.

În timpul rotirii manivelei r cu 0 se va realiza

deplasarea patinei în sus, iar punctele A, C şi
D vor trece succesiv prin poziţiile I, II şi III. În
acest timp culisorul exterior va executa o
oscilaţie cu amplitudine . După rotirea în
continuare cu 0 punctele A, C şi D vor trece
din nou prin aceleaşi poziţii iar culisorul va
executa cea de a doua oscilaţie cu
amplitudine  (la 0 c şi d sunt în prelungire).
Fig. 3.20 Poziţiile succesive ale
mecanismului la care culisorul exterior este
practic nemişcat
31
 PRESE MECANICE CU DUBLĂ ŞI TRIPLĂ ACŢIUNE
Mecanisme utilizate la presele cu dublă acţiune

32
 PRESE MECANICE CU DUBLĂ ŞI TRIPLĂ ACŢIUNE
Diagramele deplasării culisoarelor la presele cu dublă şi triplă acţiune

Din grafic rezultă că ambutisarea se execută pe un drum a culisorului interior

corespunzător unui unghi de (65 … 750) faţă de P.M.I. Timpul total de reţinere al
semifabricatului de către culisorul exterior, corespunde rotirii cu 100...1050 a
manivelei. De asemenea, din grafic mai rezultă că, cele două culisoare ajung la P.M.I.
la intervale de timp diferite, cel exterior depăşindu-l pe cel interior. Frecvent depăşirea
33 corespunde rotirii manivelei cu 25-410.
 PRESE MECANICE CU DUBLĂ ŞI TRIPLĂ ACŢIUNE
Diagramele deplasării culisoarelor la presele cu dublă şi triplă acţiune

Culisorul exterior coboară şi reţine semifabricatul urmând ca apoi, să coboare

şi culisorul interior cu care se realizează una din ambutisări.
Culisorul interior rămâne în punctul mort inferior un timp dat, cât este necesar
pentru acţiunea celui de-al treilea culisor pentru a doua operaţie de ambutisare.
Cel de-al treilea culisor are sistem de antrenare condiţionat de celelalte două iar
34
mişcarea sa este bine corelată cu a acestora