UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI MECATRONICĂ

COMPONENTELE SISTEMELOR
MECANICE
„Sistemul de antrenare a unei
benzi transportoare”

1
 Cuprins

Cap.1 Descrierea sistemului proiectat

Cap.2 Calculul cinematic si energetic al transmisiei

Cap.3 Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de

arbori.

Cap.4 Alegerea reductorului de turatie

Cap.5 Calculul transmisiei element intermediar

Cap.6 Alegerea si verificarea penelor paralele

Cap.7 Alegerea cuplajului

Cap.8 Deviz antecalcul

2
 CAP 1. Descrierea sistemului proiectat

Sistemele mecanice din construcţia de maşini cuprind adesea transmisii mecanice

de tip curea sau lanţ. Aceste transmisii oferă foarte multe avantaje cum ar fi:
construcţia simplă, posibilitatea de transmitere la distanţe cât de cât mari şi de reglare
continuă sau în trepte a raportului de transmitere, siguranţa pe care o conferă legăturii
dintre motor şi consumator, acţionarea silenţioasă. Toate aceste avantaje oferă
menţinerea, perfecţionarea şi folosirea în continuare a acestor transmisii mecanice.
Transmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop
transmiterea mişcării de rotaţie cu sau fără transformarea acesteia însoţită de
transmiterea energiei mecanice.
Transmisiile mecanice transmit mişcări de la arborele motor, numit şi arbore
conductor, la arborele condus.
Rolul funcţional a unei transmisii mecanice este acela de a modifica turaţia
arborelui conducător al maşinii motoare în vederea realizării turaţiei necesare maşinii
de lucru în acelaşi sens sau cu inversarea sensului de mişcare.
Transmisiile mecanice se proiectează în principal pe baza efectuării calculelor de
rezistenţă, de dimensionare şi de verificare care sunt foarte importante pentru
cunoaşterea şi evaluarea cât mai exactă a solicitărilor elementelor componente ale
transmisiei mecanice.
Prin tema de proiect s-a cerut proiectarea unei transmisii mecanice acţionată de
un motor electric, asincron, de curent alternativ ME.

Transmisia se compune din:

 motorul electric ME;
 transmisia prin element intermediar TEI, în acest caz transmisia prin
curea dinţată TCD;
 reductorul de turaţie de uz general RT, cuplat la maşina de lucru ML;
 un cuplaj permanent C.

Proiectul va cuprinde următoarea documentaţie specifică transmisiilor mecanice şi

care cuprinde mai multe elemente:

1) Tema de proiect este impusă de beneficiar şi trebuie sa conţină

următoarele cerinţe, cum sunt:
a) Caracteristicile tehnice ale transmisiei:
 puterea de transmisie ca valoare maxima;
 turaţiile la arborele de ieşire ca sens şi mărime;
 tipul motorului de acţionare şi caracteristicile de funcţionare a acestuia;
 caracteristicile constructive ale transmisiei;

b) Condiţii de exploatare.

c) Prescripţii care cuprind următoarele:

3
  breviere de calcul;
 norme de tehnica securităţii;
 caiet de sarcini;
 drepturi de brevetare;

d) Aspecte financiare prind:

 cheltuieli cu proiectarea transmisiei mecanice;
 pregătirea fabricaţiei;
 documentaţia tehnica;
 realizarea prototipului;
 încercările prototipului;

e) Execuţia transmisiei mecanice la care va trebui precizat:

 numărul de bucăţi;
 mărimea lotului de fabricaţie;
 atelierele de fabricaţie cu dotările necesare;

f) Condiţiile de transport, depozitare si montaj;

g) Domenii posibile privind utilizarea si utilitatea transmisiei mecanice.

2) Studiul tehnico-economic care are ca scop fundamentarea tehnico-

economica a temei de proiectare si cuprinde calculele si consideraţiile privind
eficacitatea transmisiei mecanice, prin luarea in studio a mai multor variante
de transmisii existente si a unor transmisii noi.

3) Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu-zis. Are ca scop

stabilirea soluţiei constructive, dimensionarea si construcţia de ansamblu a
transmisiei mecanice. Conţine desenul de ansamblu al transmisiei mecanice,
calcule de dimensionare pentru elementele principale ale transmisiei
mecanice, care sunt:
- angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi, angrenaje conice,
angrenaje melc-roata melcata;
- transmisii prin curele sau lanţ;
- cuplaje;
- sistemul de ungere al transmisiei;
- verificarea eficacităţii si posibilităţii de obţinere a performantelor cerute in
tema;
- aprecieri privind aspectele economice;

4) Memoriul tehnic de calcul justificativ urmăreşte rezolvarea problemelor de

dimensionare a diverselor elemente componente sau subansamble, stabilirea
soluţiilor constructive şi de verificare a transmisiei mecanice în ansamblu,
precum şi a organelor de maşini componente.
Problemele de verificare si dimensionare se referea la calcule cinematice si
energetice, calcule de rezistenta, calcule geometrice, calcule de durabilitate, calcule de
bilanţ termic.

4
 CAP 2. Calculul cinematic si energetic al transmisiei

2.1 Estimarea rapoartelor de transmisie

Pentru un sir de turatii al motorului electric, date prin tema de proiect (3000; 1500;
1000; 750 rot/min) se calculeaza raportul de trasmitere total in functie de turatia masinii
de lucru, data si ea in tema de proiect.

unde:

Pentru:

Din STAS 6012-82 rapoartele de transmisie nominal pentru valorile calculelor de

mai sus sunt:

- pentru = 3000rot/ = 250

- pentru = 1500rot/ = 125
- pentru = 1000rot/ = 80
- pentru = 750rot/ = 56

5
 In functie de schema cinematica, raportul de transmisie total pe treptele de
reducere a turatiei este:

(2)

La repartizarea ansmitere pe trepte trebuie sa se tina seama de urmatoarele

cerinte: obtinerea unei suprafete minime de transmisie mecanica,greutate minima,
capacitate portanta egala pe trepte, cufundare egala in baia de ulei a tuturor
treptelor. Pana in prezent exista o recomandare a repartitiei rapoartelor de transmitere
care sa indeplineasca simultan toate aceste cerinte.

Recomandarile privind raportul de transmitere, pentru transmisii mecanice cu o

treapta si cu doua trepte de reducere pentru schema cinematica data din proiect
sunt:

 Pentru transmisie prin lant:

 Pentru redactor cu o treapta de reducere:
 Pentru redactor de turatie cu doua trepte de reducere:
 Pentru redactor cu trei trepte de reducere:

Conform relatiei (2) rezulta:

Pentru = 40 = 2 x 20

Am optat pentru ; ; (reductor cu trei trepte de

reducere)

6
 2.2 Schema cinematica a transmisiei.

Conform temei de proiect si a valorilor alese pentru raportul de transmitere ( de

unde a rezultat numarul de trepte pentru redactor) schema cinematica va arata
astfel:

7
 2.3 Calculul puterilor pe arbori transmisiei

Plecand de la datele initiale impuse prin tema de proiectare, puterea masinii de

lucru si schema cinematic aleasa, se determina puterea pe arborii transmisiei in
functie de randamentul cuplelor utilizate in transmisiile mecanica.

Randamentele exacte ale diferitelor cuple de frecare se pot determina atunci

cand se cunosc parametric geometrici, conditiile cinematice, natura lubrifiantului si
starea de ungere a cuplei de frecare.

Cuplele întâlnite in transmisia proiectată sunt rulmenţi, angrenaje, transmisie prin

element intermediar. Pentru fiecare din aceste cuple de frecare avem următoarele
intervale în care variază randamentele acestora :

 O pereche de rulmenti
Se adopta
 O pereche de lagare cu alunecare
Se adopta
 Transmisie prin element intermediar
Se adopta

Pentru valorile adoptate puterile pe arborii transmisiei vor fi:

Valorile reale adoptate in calcule sunt corectate cu un factor de suprasarcina k A care

poate lua valori intre (1...1,25).
Pentru un calcul cat mai corect si un rezultat satisfacator pe termen lung am adoptat
factorul de suprasarcina egal cu 1.25.

8
 2.4 Alegerea motorului electric

Alegerea motorului electric se face tinand cont de puterea de calcul pe arborele I.

Puterea motorului electric trebuie să fie mai mare decât puterea rezultată din calcul
pe arborele I :
PME ≥PC,I

La o putere si o turatie a motorului electric rezulta

din STAS 1893-87 ca tipul motorului electric este E2 - ASU - 180 L si are urmatoarele
caracteristici:

TIP MOTOR PUTEREA [KW] n[rot/min] ɳ [%] Masa[kg]

E2 – ASU – 15 975 91.5 205
180L
ASU 180 L 15 960 87 180
180L48 15 965 89 175

Motorul a fost ales din considerente de randament si turatii mai ridicate decat ale
celorlalte motoare compatibile.

9
 2.5 Calculul turatiilor pe arborii transmisiei.

Cu ajutorul rapoartelor de transmitere pe treptele de reducere ale transmisiei se

determina turatia fiecarui arbore al transmisiei.

Rezulta ca abaterea fata de valoarea impusa prin tema de proiect este:

| | | |

2.6 Calculul momentelor de torsiune pe arborii transmisiilor

Cunoscand turatia arborelui exprimata in rot/min si puterea transmisa prin

intermediul acestuia in kW se determina momentul de turatie in Nmm pe fiecare arbore
in parte:

[ ]

[ ] [ ]

[ ] [ ]

[ ] [ ]

[ ]

10
 CAP 3. Predimensionarea arborilor si
alegerea capetelor de arbori.

Arborii sunt solicitati la torsiune (prin intermediul lor se transmit momente de

torsiune de la o roata la alta, sau de la o roata la o semicupla) si incovoiere, ca urmare
a fortelor introduse de angrenaje si de transmisiile prin element intermediar.

Materialele recomandate in constructia arborilor sunt otelurile si se aleg din

standard in functie de valorile tensiunilor admisibile de torsiune (
intrucat arborele este solicitat la incovoiere. Deci predimensionarea
arborilor se face la torsiune, singurul element cunoscut fiind momentul de torsiune.

Se adopta .

Rezulta:

√ √

√ √

√ √

11
 O data ales diametrul capatului de arbore, se stabilesc tolerantele, clasa de
precizie a diametrului acestuia, precum si lungimea capatului de arbore.

Lungimea capatului de arbore poate fi aleasa serie scurta (recomandata din

considerente economice) sau serie lunga. Motoarele electrice si reductoarele de
turatie de uz general au capetele de arbori serie lunga.

Arbore [ ] [ ] [ ]
Serie scurta Serie lunga
I 142400 142.4 28.92 Ø48k6 - 110
II 273500 273.5 35.94 Ø40k6 - 110
IV 9978000 9978 119.2 Ø100m6 - 210

12
 CAP 4. Alegerea reductorului de turatie.

Alegerea reductorului de turatie se face din considerente economice, calculand

pretul acestuia in functie de greutate.
1. Reductor de turatie generatia a II-a Neptun-Campina
2. Reductor de turatie generatia a III-a Neptun Campina
3. Reductor de turatie Flender cu o treapta de turatie

1. Reductor de turatie generatia a II-a Neptun-Campina

2. Reductor de turatie generatia III-a Neptun-Campina

Nmm

3. Reductor de turatie Flender cu doua trepte de turatie

13
 Dintre acestea s-a ales reductorul Flender SDNW 610, deoarece are masa cea
mai mica.
⁄

Se adopta ⁄ .
Rezulta ca reductorul costa :

€/Kg

Rezulta ca motorul electric costa:

Costul total al reductoruluisi al motorului electric va fi:

Am ales motorul electric E2 ASU 180 L din considerent de randament .

Am ales reductorul Flender SDNW 610 din considerent de cost

Tabel 2 – Motoare electrice si reductoare de turatie

Nr Nume Student Cost Motor Electric Reductor TEI
Crt total Tip Tip
1 Donisan Evelina 4865€ E2 ASU 180 L 15 975 SDNW 610 40 2
2 Plopeanu Aura 5376€ E2ASU160Mb2 15 2925 SDNW 685 125 2
3 Raducanu Ana-Maria 5600€ ASU 200 L 8 15 SDNW 685 25 2.24
4 Chirca Petrut 5348€ E2 ASU 160 L 4 15 SZNW 505 100 1.25
5 Aniti Andrei-Ionut 4186€ ASU 200 L 8 15 720 SZNW 685 20 2.8

14
 CAP 5. Calculul transmisiei prin
element intermediar

Transmisiile prin element intermediar pot fi clasificate in doua grupe:

a. Transmisii la care miscarea de rotatie de la o roata la alta se realizeaza

prin frecare, care apare intre roatasi element intermediar (transmisii prin curea lata,
transmisii prin curea trapezoidala)
b. Transmisii la care miscarea se realizeaza prin angrenarea dintilor rotii cu
dintii elementului intermediar (transmisii prin lant , transmisii prin curea dintata).

5.1 Transmisia prin curele trapezoidale.

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizet prin STAS 1163-71.
Calculul urmareste alegerea curelei trapezoidale , geometria transmisiei prin curele
trapezoidale, numarul de curele, forta de intindere initiala si forta de apasare pe arborii
transmisiei, determinarea durabilitatii curelei, precum si proiectarea rotilor de curea.

In calcul sunt cunoscute puterea de calcul pentru arboreal I, turatia arborelui I si

raportul de transmitere al elementului intermediar.

Trebuie ales tipul curelei.

Exista 2 variante de curele:
- trapezoidale inguste netede: SPZ, SPA, SPB
- trapezoidale inguste striate: SPZX, SPAX,SPBX

Diametre primitive de curea trapezoidala. (Extras din STAS 1163-71)

50 63 80 90 10 11 12 14 16 180 200 225 250 280 32
0 2 5 0 0 0
36 40 45 50 56 63 71 80 90 100 112 125 140 160
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

15
 [ ( ) ( )]
Alegem

Calculul lungimii curelei.

( )
( )

Calculul distantei dintre cele doua roti.

8 [ ( )] ( ) =0

Unghiul dintre ramurile curelei :

Unghiul la infasurare pe roti:

Calculul preliminar al numarului de curele.

z≤8 curele;

Se adopta din STAS tabel 4.10 pag 199 :

Se adopta din STAS

16
 Se alege curea SPB din considerent de a utiliza cat mai putine curele.
Puterea transmisa de o curea este de
Numarul de curele z = 5

Raportul de transmitere

Forta utila transmisa de curele:

Forta de intindere a curelelor:

[ ]

Se adopta

5.2 Calculul transmisiei prin curea dintata.

Curele dintate sunt utilizate in toate domeniile in care se inpun : un sincronism de

antrenare , absenta intretinerii ( retensionare , lubrificatie) si functionare silentioasa.

Curelele cu pasul mai mic de 5 mm se folosesc micromecanica (msini de scris ,

informatica etc.) Curelele cu pasul cuprins intre 5 si 14 mm sunt utilizate ca transmisii de
putere , acolo unde lanturile prezinta problem in legatura cu zgomotul si vitezele de
lucru (v=30 m/s). Aceste curele se folosesc la masini unelte , masini pentru industria
lemnului , motoare eoliene , industria alimentara etc. Curelele cu pasul mai mare de 14
mm se folosesc acolo unde sunt utilizate si transmisiile prin lant unde se inpune zgomot
redus in functionare.
Transmisiile prin curea dintata prezinta urmatoarele avantaje:
- capacitate portanta mare , puteri de pana la 400 kW
- zgomot redus in functionare
- viteze periferice mari de pana la 80 m/s
- intretinere usoara
- forte de intindere relative mici care conduc la incarcari mici ale
lagarelor arborilor rotiilor.

17
 - raport de transmitere riguros constant (sincronism in transmiterea vitezei
de la o roata la alta)

5.2.1 Dimensionarea curelei dintate

si stabilirea geometriei transmisiei prin curea.

Geometria curelei dintate este standardizata prin norme internationale (ISO

5294). Curelele dintate actuale se executa in doua variante constructive : cu profil
trapezoidal si cu profil curbiliniu. Cele mai utilizate sunt cele cu profil trapezoidal iar cele
mai performante tehnic sunt cele cu profil curbiliniu.

Curelele cu profil trapezoidal se intalnesc in 7 marimi:

MXL , XXL , XL , H , XH , XXH.

Profilul ales este profilul trapezoidal tip XH:

Codul Pasul H r
de curelei (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) d (mm)
pas (inch)
XH 2 11.20 6.35 12.57 1.19 1.57 40 15.49

Alegerea numarului de dinti ai rotii se adopta in conditiile asigurarii unui gabarit

minim al transmisiei.

-numarul de dinti ai rotii motoare.

Se adopta

-numarul de dinti ai rotii conduse

Calculul vitezei curelei:

18
 Lungimea orientativa a curelei.

Se alege

Se adopta

Distanta dintre axe reala :

[ ]

-nr de dinti ai pinionului aflati in contact cu dintii rotii de curea.

Puterea transmisibila pentru o curea cu latimea si cu dinti.

b - latimea curelei

( )

Se adopta din tabelul 4.33 cureaua dintata XH : b tipizat : 2’’, zc = 72 dinti, p =

22.225 mm.
hd = inaltimea dintelui = 7.14 mm
2*dp = distanta dintre diamentrul de divizare si dinte = 2.794 mm
De12 = Dd12 – 2*dp => De1 = 145.76 mm
De2 = 294.33 mm
Di12 = De12 – 2* hd =>
Di1 = 131.48 mm
Di2 = 280.05 mm

19
 5.3 Calculul transmisiei prin lant.

Calculul pasului maxim al lantului.

Pentru

√ √

Numarul de dinti al rotii conduse va fi:

Tipul de lant adoptat trebuie sa aibe pasul mai mic sau egal cu pasul maxim dat
de 56.4 mm, rezulta lant tip 10A cu pasul p = 15.875 mm.

Pentru calculul geometric al transmisiei prin lant se considera ca fiind elemente

cunoscute :

- Datele constructive ale lanturilor de uz general cu role si zale scurte;

- Numarul de dinti al rotii conducatoare
- Numarul de dinti al rotii conduse
- Pasul p pentru tipul de lant adoptat.
-

Se adopta distanta intre axele de rotatie ale celor doua roti astfel:

Se alege distant axiala

Se determina lungimea orientativa a lantului :

( )

( )

20
 Lantul se livreaza cu un numar de zale, conform STAS 5174-66, carui ii
corespunde o anumita lungime a lantului. Se recomanda ca numarul de zale sa fie
numarul par. Aceasta conditie este impusa de modul de inchidere a lantului.

Se determina numarul orientativ de zale

se adopta

Pentru valoarea adoptata se recalculeaza lungimea lantului

Se determina distant reala dintre axa

( ) ( )

Se determina unghiul dintre ramurile lantului

( )

Viteza lantului este mai mare decat viteza admisa de 7.3 m/s, deci varianta unei
transmisii prin lant nu poate fi luata in calcul pentru turatia aleasa.

Diametrele de divizare :
sau

21
 CAP 6. Alegerea şi verificarea penelor

Asamblarea r oţilor de lanţ pe arborii transmisiei mecanice se

realizează de regul ă prin intermediul penelor plan paralele, al canelurilor
sau al strangerii pr oprii (asamblări presate) Se pot folosi , de asemenea,
pentru capete de arbori asamblarea pe con, la care, pentru siguranţă, se
utilizează pana dis c.
Geometria penelor şi canelurilor este standardizată şi se alege în
funcţie de diametr ul arborelui din sec ţiunea de montaj şi de lăţimea
butucului roţii dinţate, de curea sau de lanţ ce se montează pe arborele
respectiv.
Cele mai utilizate elemente de asambl are arbore - butuc, în
transmisiile mecanice, sunt cu pene paralele. Acestea pot avea
urmatoarele forme constructive:

A)lc=l-b; B) lc=l; C)lc=l-b/2;

Fig. 3

În cazul acestei transmisii, penele paralele sunt folosite la:

1. Asamblarea roţii de curea 1 pe capătul de arbore al motorului electric;

2. Asamblarea roţii de curea 2 pe capătul de arbore de intrare în reductorul
de turaţie;
3. Asamblarea semicuplei cuplajului pe arborele de ieşire din reductor;
4. Asamblarea dintre semicupla cuplajului cu capătul de arbore de la toba
benzii transportoare.

22
 Pentru asamblările cu pană paralela pe care le avem de executat, s-a întocmit
următorul tabel cu dimensiunile necesare:

Arb
Dimensiunile penei Canal pană arbore Canal pană butuc
ore d=dca Lca r
b h 1 b tI b t2

I Ø48k6 110 14 9 58 14N9  0

0 , 043  5.5  
0 ,1 14Js 9
 0, 0215
 3,8  
0 , 2
0,25

II Ø40k6 110 12 9 58 12N9  0

0 , 043  5   0 ,1 12Js 9
 0, 0215
 3,3  
0 , 2
0,25

V Ø100m6 210 28 16 200 28N9  0

0 , 052  10  0 , 020
 28Js9  0 , 026
 6,4  
0 , 02
0,40

V' Ø100m6 165 28 16 200 28N9  0

0 , 052  10  0 , 020
 28Js9  0 , 026
 6,4  
0 , 02
0,42

O dată alese penel e paralele în funcţi e de diametrul arborelui dca şi

de laţimea butucului L B respectiv lungimea capatului de arbore L c a , se
face verificarea acestora. Verificarea penelor paralele constă în
determinarea tensiunilor efective de strivire σ s şi de forfecare f şi 
compararea acestora cu eforturile admisibile σ a s ,  af .

4Tc
σs   σ as  100..120MPa
h  lc  d
2TC
f    af  60....80MPa
b  d  lc

Pentru arborele I:

4Tc 4  142400
 sI    36.6MPa
h  lc  d 9  36  48
2TCI 2 142400
 fI    8,47 MPa
b  d  lc 14  58  48
Dupa rezultatele obtinute observam ca pana verifică relatiile.

Pentru arborele II:

23
 4TcII 4  273500
 sII    89.96MPa
h  lc  d 8  38  40
2TCII 2  273500
 fII    21.795MPa
b  d  lc 12  58  40
Dupa rezultatele obtinute observam ca si pana aleasa pentru arborele II verifică
relatiile.

Pentru arborele V:
Alegem pana de tip B pentru a putea indeplini conditia de strivire.

4TcIV 4  9978000
 sV    124.7 MPa
h  lc  d 16  200  100
2TCVI 2  9978000
 fV    35.63MPa
b  d  lc 28  200 100
Conditia de strivire depăşeşte limitele admisibile cu puţin dar putem considera
valoarea ca admisibilă.

Pentru arborele V’:

Alegem pana de tip B pentru a putea indeplini conditia de strivire.

4TcIV ' 4  9978000

 sV '    124.7 MPa
h  lc  d 14  200  100
2TCVI ' 2  9978000
 fIV '    35,5MPa
b  d  lc 25  (140)  90
Condiţia de strivire depăşeşte limitele admisibile cu puţin dar putem considera
valoarea ca admisibilă.

Pentru arborele V şi V’ folosim o pana cu capete dreapte cu lungimea de

200mm datorită faptului că dimensiunea arborelui este de 210mm. Daca folosim o
pană cu capete dreapte nu se poate realiza montajul deoarece canalul de pană este
mai mic decât lungimea penei.

24
 CAP 7. Alegerea cuplajului

Cuplajele sunt masini care asigura legatura permanenta sau intermitenta pentru
transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la
altul

Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protective impotriva suprasolicitarii

organelor de masini antrenate, sau pentru mentinerea actionarii numai in anumite limite
de viteze.

In functie de legatura dintre arbori, cuplajele pot fi :

- Cuplaje permanente, la care legatura intre cei doi arbori se intrerupe numai prin
demontarea elementelor de asamblare a cuplajului. Ele pot fi fixe si mobile.

- Cuplaje permanenete, la care legatura intre cei doi arbori poate fi stabilita sau
intrerupta, atat in repaus cat si in timpul functionarii printr-o comanda exterioara
fara a demonta cuplajul. Aceste cuplaje se numesc AMBREIAJE.

Cuplajele permanente

Cuplajele fixe leaga capetele de arbori fara joc. Din aceasta categorie fac parte
cuplajele cu manson dintat si flansa.

Cuplajele cu manson dintr-o bucata se monteaza pe capetele arborilor intre care

urmeaza sa se transmita miscarea. Efortul intre arbore si manson se transmite printr-o
pana longitudinal sau stifturi.

Cuplaje cu manson din doua bucati au realizata strangerea bucatilor de manson

pe arbore cu ajutorul suruburilor.

Materialele din care se executa mansoanele sunt de regula fonte cenusii sau alte
material cu rezistenta mai mica decat cea a arborilor.

Cuplajele cu manson dintr-o bucata sunt supuse solicitarii de rasucire iar cele cu
manson din doua bucati sunt supuse la intindere.

Cuplajele cu fanse pot fi din aceasi bucata cu arboreal sau separate, legatura lor
cu arborele facandu-se prin pene longitudinal.

In cazul cuplajelor cu flanse, suruburile de strangere sunt solicitate la forfecare,

atunci cand ele sunt cuprinse in gauri calibrate sau solicitate la intindere, cand suruburile
sunt cuprinse in gauri cu soc.

Cuplajele mobile se folosesc atunci cand sunt necesare deplasari axiale, radiale
sau unghiulare ale arborilor.

25
 Tipurile constructive de cuplaje mobile sunt:

- cuplaje de frictiune

- cuplaje cu gheare

- cuplaje elastice

- cuplaje flexibile

Elementele elastice sunt solicitate la doua socuri de torsiune si anume:

- Socul de viteza provocat de diferenta brusca de viteza unghiulara a arborilor care

se cupleaza brusc

- Socul de cuplu are loc in mod normal la pornire si se exercita de catre masina
motoare asupra celei antrenate.

Materialele utilizate pentru executarea cuplajelor sunt oteluri si fonte.

CUPLAJE INTERMITENTE (ambreiajele)

Tipurile de cuplaje intermitente sunt:

- cuplaje intermitente rigide care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul

- cuplaje intermitente de frictiune care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul

antrenarii (permit cuplarea sau decuplarea arborilor atat in mers cat si in repaus).
Trecerea arborelui condus de la o viteza inferioara la alta superioara se face lin,
fara socuri.

Cuplul motor al unui automobil se transmite rotilor de rulare prin intermediul unui
cuplaj intermitent (ambreiaj).

Materialele din care sunt executate cuplajele de frictiune trenuie sa reziste la temperaturi
ridicate, la uzare, la frecare si la actiunea chimica a lubrifiantului.

Cuplurile de materiale pentru ambreiaje de frictiune sunt: Fonta pe fonta; fonta pe

otel; otel calit pe otel calit; otel sau fonta pe mase plastice; otel sau fonta pe ferodo; otel
sau fonta pe textolit.

Cuplajele intermitente rigide se utilizeaza la masini unelte, autovehicule, cat si la

mecanisme torpedo ale bicicletelor.

Alegerea cuplajului optim care trebuie transmis unei transmisii mecanice impune
precizarea unor date initiale de proiectare si anume:

26
 - momentul de torsiune care trebuie transmis cuplajului, variatia acestuia in
functionare si valorile maxime estimate

- pozitia relativa a arborilor, in timpul montajului si in timpul functionarii

- caracteristicile mecanice si functionale ale celor doua parti ale transmisiei, legate
prin cuplaj, elementele de inertie reduse la arborele cuplajului, modul de variatie
al vitezei unghiulare a celor doi arbori;

- conditiile de functionare, mediu ambiant, durata de functionare;

- posibilitatile de asamblare a cuplajului pe arbori transmisiei (pene paralele)

- caracterul legaturii permanente sau intermitente, realizate de cuplaj;

- conditiile dimensionale si de gabarit maxim admis pentru cuplaj;

Multitudinea solutiilor constructive , care satisface una sau mai multe din functiile
principale ale cuplajelor (transmiterea de miscare si moment, comanda, limitare de
sarcina, amortizare a vibratiilor si socurilor, compensari ale erorilor de pozitie ale
capetelor de arbori, limitare de turatie si sent) s-a optat pentru cuplajul Hadeflex.

CUPLAJUL HADEFLEX

Elementul elastic al culajlui Hadeflex este de forma paralelipipedica, cuplajul

folosindu-se pentru transmiterea de momente relativ mari la dimensiuni mici de gabarit;

27
 CAP 8. Deviz antecalcul

Devizul antecalcul constă în aflarea costului total de proiectare, execuţie şi montaj a

transmisiei mecanice. Acest calcul cuprinde o serie de cheltuieli care sunt necesare pentru
realizarea proiectului şi anume:
- cheltuieli salariale;
- alte cheltuieli de personal;
- cheltuieli materiale şi servicii;
- alte cheltuieli specifice proiectului;
- cheltuieli indirecte (Regia);
- dotări independente;
- studiul pentru obiective de investiţii.

Pentru realizarea acestui calcul trebuiesc stabilite următoarele repere, acestea fiind:
numărul de ore pentru realizarea proiectului, personalul necesar pentru realizarea
proiectului în timpul necesar.

8.1 Cheltuieli cu personalul

8.1.1 Salariul brut

Pentru realizarea proiectului am nevoie de 6 luni, si 15 oameni dintre care 5 cu studii

superioare si 10 cu studii medii.

Salariu muncitor=1500lei
Salariu inginer=2500lei

6luni x 15muncitori x 1500 lei/luna = 90000 lei

6 luni x 5 ingineri x 2500lei = 75000 lei

TOTAL =165000 lei salarii brute.

8.1.2 Alte cheltuieli de personal

Deplasări interne, detasari, transferuri in tara:

- combustibil = 500lei
- diurna = 20 lei/zi
- cazare = 80 lei/zi
TOTAL = 4000 lei.

28
 8.2 Cheltuieli materiale

Materiale + Materii prime/banda transportoare instalata

Componenta Cost [€]

Motor ASU 180 L

205kg * 7euro/kg =1435euro
205kg

Reductor Flender SDNW 610 490kg * 7euro/kg = 3430euro

490kg

Roata de curea 4kg 4kg * 5euro/kg = 20euro

Cuplaj cu element flexibil 100kg 100kg * 5euro/kg = 500euro

Alte cheltuieli (lucrari si servicii executate de

600 euro
terti, alte piese)

TOTAL 5985euro(25735.5lei)

Curs BNR:1€=4,2590 RON

Cost banda instalată=5385 x 4,3 = 25735.5lei
Se vor instala 100 benzi transportoare

Cost total pentru 100 bucati = 2573550 lei

8.3 Cheltuieli indirecte

1. Regia de sectie 40...60% x Cheltuieli salariale = 63750 lei.

2. Regia generala = 50000 lei.
TOTAL = 113750 lei.

29
 DEVIZ CADRU ANTECALCUL

Categoria de cheltuieli TOTAL [lei]

I. Cheltuieli directe : 244478
1 1. Cheltuieli de personal 216343
1.1. Cheltuieli salariale0) (1.1.1 + 1.1.2) 211943
1.1.1. Salarii brute 165000
1.1.2. Contribuţii1) 46943
a. CAS 20.8% 34320
b. Şomaj 0.5% 825
c. CASS 5.2% 8580
d. Risc, accidente (% după caz în funcţie de 1403
codul CAEN) 0.15….0.85%
e. FNUASS (Contributii concedii medicale) 1403
0.85%
f. Fond pt garantarea plăţii creanţelor salariale 413
(instituţiile publice sunt exceptate) 0.25%
g. altele, conform reglementarilor in 0
vigoare.....%
1.2. Alte cheltuieli de personal 4400
a. deplasări, detaşări, transferuri in tara 900
b. deplasări, detaşări, transferuri in străinătate 3500
2 Cheltuieli materiale şi servicii 28135.5
2.1 Materiale, materii prime 25735.5
2.2 Lucrări şi servicii executate de terţi2), din care: 2400
a. colaboratori (se specifica natura serviciului)
b. teste, măsurători, analize 800
c. studii, anchete statistice 1200
d. asistenţă tehnică, consultanţă 400
3 Alte cheltuieli specifice proiectului3)
II Cheltuieli indirecte : regia 90%4) 190748
1 Regie de secţie: 60% 127166
2 Regie generală: 30% 63583
III Dotări independente : 7500
1. Echipamente pentru cercetare - dezvoltare ; 6000
2. Aparatură, birotica ; 200
3. Calculatoare electronice si echipamente 1300
periferice; software
Total I+II+III 442726
10…15% din total tarif 66409
Valoare totală Contract 509135

30
 Bibliografie

Referinţele pentru realizarea proiectului a sunt facute din “Îndrumar

Proiectarea Transmisiilor Mecanice”, Conf. dr. ing. Ioan Dan Filipoiu, Prof. dr. ing.
Andrei Tudor .

31