Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

1
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

TEMA DE PROIECT

Să se proiecteze o transmisie mecanică actionată de un motor electric, asincron, de current

alternativ ME. Transmisia se compune din: motor electric, transmisia prin element intermediar
TEI, reductor de turatie de uz general RT cuplat la maşina de lucru ML (tamburul benzii
transportoare) printr-un cuplaj permanent C2.
Se cunosc:
- puterea consumata de maşina de lucru: PML = 12,1 kW;
- turaţia la maşina de lucru nML = 73 rot/min;
- turaţia de mers in gol a motoruloui electric n*ME = 3000; 1500; 1000; 750 rot/min;
- banda transportoare serveşte pentru transportul călătoriilor intr-un aeroport sau pentru
transportul bagajelor.

Proiectul va cuprinde:
 Memoriul Tehnic de calcul cu schiţe si comentarea solutiilor alese, va contine:
a) calcule de rezistenţa pentru componentele sistemului mecanic
b) alegerea componentelor standardizate sau tipizate, cu justificarile corespunzatoare;
c) elementele privind calculul economic-financiar al proiectului;
 Partea grafica, care va contine:
a) desenul de ansamblu al transmisiei
b) desenul de execuţie al arborelui V;
c) desenul de executie pentru roţile montate pe arborii I si II.

Predarea proiectului constituie conditia de prezentare la examen

Termenul de predare si sustinere a proiectului este:
CONDUCATOR PROIECT Ionita Elisabeta Amalia
Conf. Dr. Ing. I.D. Filipoiu Grupa 532C / Echipa Zburatorii
Titular curs: Conf. Dr. Ing. I.D. Filipoiu

2
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

3
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

1. Descrierea Sistemului mecanic proiectat

Acţionarile mecanice din construcţia de maşini cuprind frecvent transmisii cu elemente

flexibile sau articulate de tip curea sau lanţ. Simplitatea constructivă, posibilitatea de
transmitere la distanţe relative mari şi de reglare continua sau in trepte a raportului de
transmitere, acţionarea relativ silenţioasă, caracterul de siguranţă conferit legaturii dintr motor
şi consumator constituie argumente pentru menţinerea, perfecţionarea şi folosirea in
contunuare a transmisiilor mecanice.
Transmisiile mecanice se proiectează in principal pe baza efectuarii calculelor de rezistenţa
de dimensionare şi de verificare. In calculele de rezistenţa prezinta un interes deosebit
cunoaşterea si evaluarea cat mai exacta a solicitariilo elementelor componente ale transmisiei
mecanice. Acestea rezulta in principal din datele temei de proiectare.
Prin tema de proiect s-a cerut proiectarea unei transmisii mecanice, de la un motor electric
ME la banda transoprtoare BT a maşinii de lucru ML, compuse din:
- motor electric ME, un motor asincron de curent alternativ, urmand ca alegerea lui sa se
faca ulterior funcţie de puterea de calcul de pe arbore şi turaţia conform STAS 1893-87,881-
88;
- transmisia prin element intermediar TEI, in cazul de fata prin lant TL, urmand a fi calculata
in capitolele urmatoare;
- reductor de turaţie de uz general RT;
- cuplajul permanent C.
Documentatia de studiu, specifică transmisiilor mecanice se compune din mai multe
elemente:
A. Tema de proiect este impusă de beneficiar si trebuie sa contină o serie de cerinte cum
sunt:
1.Caracteristicile tehnice ale transmisiei:
- puterea de transmisie ca valoare maxima si ca mod de variaţie in timp;
- turatiile la arborele de ieşire ca sens şi marime;
- tipul motorului de actionare si caracteristicile de functionare ale acestuia;
- caracteristicile consecutive ale transmisiei;
2. Conditii de exploatare:
- locul de instalare al sistemului mecanic;
- influenta sistemului mecanic asupra vecinătăţilor, care se condiţioneaza reciproc (vibraţii,
gaze, clima, abur, praf, etc.);
- intreţinerea sistemului mecanic;
- piese de schimb;
3. Prescripţii care pot cuprinde printre altele:
- breviare de calcul;
- norme de tehnica securitaţii;
- caiet de sarcini;
- drepturi de brevetare;

4
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

4. Aspecte financiare privind:

- cheltuieli cu proiectarea transmisiei mecanice;
- pregatirea fabricaţiei;
- documentaţia tehnică;
- realizarea prototipului;
- incercarile prototipului;
- realizarea documentatiei pentru seria de fabricatie 0;
5. Executia transmisiei mecanice, la care va trebui precizat:
- numarul de bucaţi;
- marimea lotului de fabricaţie;
- atelierele de fabricaţie cu dotările necesare;
6. Condiţiile de transport, depozitare, montaj;
7. Domenii posibile privind utilizarea si utilitatea transmisiei mecanice.

B.Studiul tehno-economic are ca scop fundamentarea tehnico-economică a temei de

proiectare şi cuprind calculele si conşideraţiile privind economicitatea si eficacitatea
transmisiei mecanice, prin luarea in studiu a mai multor variante de transmisii existente,
precum si a unor transmisii noi.
C. Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu-zis. Acest proiect are ca scop
stabilirea solutiei constructive, dimensionarea si constructia de ansamblu a transmisiei
mecanice. El contine desenul de ansamblu al transimiei mecanice, calcule si ipoteze de
dimensionare, pentru elementele principale ale transmisiei mecanice, cum ar fi:
- angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinaţi, angrenaje conice, angrenaje melc – roată
melcată;
- transmisii prin curele sau prin lanţ;
- cuplaje;
- sistemul de ungere al transmisiei;
- verificarea eficacitaţii si posibilitaţii de obtinere a peformanţelor cerute de teme;
- aprecieri privind aspectele economice.
D. Memoriul tehnic de calcul justificativ urmareşte rezolvarea problemelor de dimesionare
a diverselor elemente componente sau subansamble, stabilirea soluţiilor constructive şi de
verificare a transmisiei mecanice in ansamblu, precum si a organelor de masini componente.
Problemele de verificare şi dimensionare se refera la calcule cinematice şi energetice,
calcule de rezistentă, calcule geometrice, calcule de durabilitate, calcule de bilanţ termic.

5
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

2. Calculul cinematic si energetic al trensmisiei

In functie de datele iniţiale, impuse prin tema de proiectare, se determină puterea şi turaţia
motorului de acţiune

2.1 Estimarea rapoartelor de transmitere

Pentru un şir de turaţii ale motorului electric, date prin tema de proiect (3000; 1500; 1000;
750rot/min) se calculează raportul de transmitere total in functie de turaţia maşinii de lucru,
data şi ea in tema de proiect.

itot = (1)
unde:
itot – raportul de transmitere total
nME – turaţia motorului electric
nML – turaţia maşini de lucru

Pentru: nME = 3000rot/min => itot = = 41.09

nME = 1500rot/min => itot = = 41.09

nME = 1000rot/min => itot = = 41.09

nME = 750rot/min => itot = = 41.09

Din STAS 6012-82 rapoartele de transmitere nominală pentru valorile calculate mai sus
sunt:

- pentru nME = 3000rot/min => itot = 40

- pentru nME = 1500rot/min => itot = 20
- pentru nME = 1000rot/min => itot = 12.5
- pentru nME = 750rot/min => itot = 10
In funcie de schema cinamatică, raportul de transmitere total pe treptele de reducere a
turatiei este:
itot = iTEI * iRT (2)

unde: iTEI – raportul de transmitere al transmisiei prin element intermediar

iRT - raportul de transmitere al reductorului de turaţie.
La repartizarea rapoartelor de transmitere pe trepte trebuie să se ţina seama de urmatoarele
cerinte: obtinerea unei suprafete minime a transmisiei mecanice, asigurarea unor dimensiuni ale
transmisiei minime, in laţime sau lugime, greutate minimă, capacitatea portantă egală pe trepte,

6
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

cufundare egală in baia de ulei a tuturor treptelor. Pană in prezent un exista o recoandare a
repartitiei rapoartelor de transmitere care sa indeplinească simultan toate aceste cerinte.
Recomandarile privind raportul de transmitere, pentru transmisii mecanice cu o treapta si
cu doua trepte de reducere pentru schema cimenatica data prin tema de Project sunt:
- pentru transmisie prin lant: iTL = 1…6,3, valoare maxima 8;
- pentru reductor cu o treapta de reducere iRT = 2…6,3, valoare maxima 7.1;
- pentru reductor de turatie cu doua trepte de reducere: iRT = 7.1….40;
- pentru reductor de turatie cu trei trepte de reducere iRT >40.

Conform relatiei ( 2 ) rezula:

- pentru itot = 40 = 2 * 20
= 1.6 * 25
- pentru itot = 20 = 2 * 10
= 2.5 * 8
- pentru itot = 12.5 = 2 * 6.3
= 1.25 * 10
= 2.5 * 5
- pentru itot = 10 = 1 * 10
=2* 5
= 2.5 * 4
Din aceste valori am optat pentru itot= 12.5 cu iTEI = 2 si iRT = 6.3 (reductor cu o singura
treapta de reducere)

2.2. Stabilirea schemei cinematice a sistemului de antrenare

Conform temei de proiect si a valorilor alese pentru raportul de transmitere (de unde a
rezultat numarul de trepte pentru reductor) schema cinematica va arata ca in fig. 1

Fig. 1. Schema cinematica a transmisiei mecanice

2.3 Calcului puterilor pe arborii transmisiei

7
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

Plecand de la datele initiale impuse prin tema de proiectare, puterea maşinii de lucru PML si
schema cinematică aleasă, se determină puterea pe arborii transmisiei functie de randamentul
cuplelor utilizate in transmisiile mecanice.
Randamentele exacte ale diferitelor cuple de frecare se pot determina atunci cănd se cunosc
parametrii geometrici, conditiile cinematice,natura lubrifiantului si starea de ungere a cuplei de
frecare.
Estimarea randamentelor cuplelor de frecare utilizate in transmisiile mecanice se face
astfer:
- o pereche de rulmenti = 0.99......0.995
- o perecge de lagare cu alunecare = 0.97....0.99
- transmisie prin lant = 0.94....0.97

Pentru aceste valori puterile pe arborii transmisiei vor fi:

2.4 Alegerea motorului electric de actionare

Plecand de la puterea motorului electric care trebuie sa fie:

PME (3)
şi ţinănd cont de factorul de utilizare kA = 1care se alege in functie de caracteristica de
functionare a masinii motoare (motor electric cu functionare uniforma) si caracteristica de
functionare a masinii de lucru (banda transportoare cu socuri medii) rezulta:
= kA*PI = 1* 13.53 = 13.53 kW
Pentru o putere de 13.53 kW rezulta din STAS 1893-87 PME = 15 kW. Aceasta putere
combinată cu turatia motorului electric = 100 rot/min rezulta din acelasi STAS rezulta ca
tipul motorului electric este ASU – 180L – 6. Acest motor are urmatoarele caracteristici:
PME = 15kW

2.5. Calculul turatiilor pe arborii transmisiei

8
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

Cu ajutorul rapoartelor de transmitere pe treptele de reducere ale transmisiei se determina

turaţia fiecarui arbore al transmisiei.

rezulta ca abaterea faţă de valoarea impusă prin tema de Proiect este:

2.6. Calculul momentelor de

torsiune

Cunoscănd turaţia arborelui exprimată in rot/min si puterea transmisă prin intermediul

acestuia in kW se determina momentul de turaţie in Nmm pe fiecare arbore in parte:

3. Predimensionarea arborilor

Arborii sunt solicitaţi la torsiune (prin intermediul lor se transmit momente de torsiune de
la o roata la alta, sau de la o roata la o semicupla) si incovoiere, ca urmare a forţelor introduse
de angrenaje si de transmisiile prin element intermediar.
Materialele recomandate in constructia arborilor sunt oţelurile si se aleg din standard in
functie de valorile tensiunilor admisibile de torsiune ( =15...30Mpa) intrucăt arborele este
solicitat si la incovoiere. Deci predimensionarea arborilor se face la torsiune, singurul element
cunoscut fiind momentul de torsiune.

(4)

9
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

Pentru = 25Mpa rezulta:

Odata ales diametrul capatului de arbore, se stabilesc toleranţele, clasa de precizie a

diametrului acestuia, precum si lungimea capătului de arbore. Lungimea capatului de arbore
poate fi aleasă serie scurta (recomandata din considerente economice) sau serie lunga.
Motoarele electrice si reductoarele de turatie de uz general au capetele de arbori serie lunga.

4. Alegerea reductorului de turaţie

Alegerea reductorului de turaţie se face din considerente economice, calculănd preţul

acestuia in functie de greutate.
Dintr-o gama foarte variata de reductoare s-au ales variantele:
1. Reductor de turatie generatia a II-a Neptun-Campina
2. Reductor de turatie generatia a III -a Neptun-Campina
3. Reductor de turatie Flender cu o treapta de turatie

= 12.86 * 1 = 12.86 Kw

1. Reductorul de turaţie generatai a II-a Neptun-Campina

Pcatalog = 18kW
= 750rot/min

10
 Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

(5)

Tncatalog = Nmm

= 255.84*103Nmm

=> Tncalatog > => redactor tip 1H – 320 – 6.3 – 0 cu m=780kg

2. Reductor de turaţie generatia a II-a Neptun-Campina

Pcatalog = 30 kW
= 750 rot/min

Tncatalog = Nmm

=> Tncatalog > => reductor tip 1HB – 200 – 6.3 – 0 cu m=140kg

3. Reductor de turaţie Flender cu o treapta de turaţţe

Pcatalog = 15 kW
= 500 ort/min

Tncatalog = Nmm

=> Tncatalog > => reductor SZNW – 160 – 6.3 – 0 cu m = 100kg

Dintre aceste s-a ales reductorul tip SZNW – 160 – 6.3 – 0, deoarece are masa cea mai
mica
cum red = 5...7 euro/kg
cum red = 7 euro/kg
rezulta ca reductorul va costa:
Cred = cum red *mred = 7 * 100 = 700 euro
Cum ME = 6 euro/kg
rezulta ca motorul electric va costa
cME = cum red * mME = 6 * 180 = 1080 euro
Costul total al reductorului si al motorului electric va fi:
= 1080 + 700 = 1780 euro

Tabel 1 – Motoare electrice si reductoare de turatie

Nr. Motor Electric Reductor TEI

Crt. Nume student Cost Tip tip IR

11
 Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

Vasile Madalina ASU-1600L-4 15kw 1440rot/min SZNW-285-8-0 8 2,5

1 1865€
Avram Alexandra ASU-160Mb-2 15 kw 2900rot/min SZNW-285-25-0 20 2
2 1715€
Popa Dan Andrei ASU-160Mb-2 15 kw 2900rot/min SZNW-285-25-0 25 1,6
3 1715€
Baltoi Marius ASU-200L-8 15 kw 730rot/min SENN-160-5-0 5 2
4 2380€
Ionita Amalia ASU-180L-6 15 kw 960rot/min SZNW-160-63-0 6,3 2
5 1780€
Meciu Mircea ASU-200L-8 15 kw 730rot/min SENN-160-5-0 2 4
6 2380€

Dintre acestea am ales motorul electric ASU-180L-6 si reductorul de turiatie tip SZNW-160-63-0

5. Calculul transmisiei prin element intermediar

In cazul de faţă transmisia prin element intermediar este o transmisie prin lant. Pentru
proiectarea transmisiei prin lanţ, este necesară rezolvarea urmatoarelor etape:
- alegerea lanţului si stabilirea geometriei transmisiei;
- verificarea lanţului la uzare, la rupere, la oboseala a elementelor zalelor, spargere a rolelor
prin soc;
- proiectarea rotilor de lanţ;
- montajul, reglarea si protecţia transmisiei prin lant.

5.1 Alegerea lanţului si calculul geometriei transmisiei

Alegerea lantului de transmisie se face folosind diagrama puterii limită admisibile. Puterea
limită admisibilă PD se calculeaza in functie de puterea de transmisie Pc1 si de factorul de incărcare
cp. Din diagramă, in functie de puterea limită admisă si de turaţia roţii de lanţ n1, rezultă tipul de
lanţ şi numarul de randuri. Se calculeaza mai intai pasul maxim al lanţului din condiţia de

12
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

solicitare dinamică minimă a acestuia in funcţie de turaţia roţii conducatoare n1 si a numarului de

dinti z1 al acestiua.

Pmax = (6)

Pentru z1 = 25 dinti:

Pmax = mm

Numarul de dinti al roţii conduse va fi:

. .
z2 = z1 iTL = 25 5 = 50 dinti

Tipul de lanţ adoptat trebuie sa aibe pasul mai mic sau egal cu pasul maxim dat de această
relatie, rezulta lant tip 10A cu pasul p = 15.875
Pentrul calculul geometric al transmisiei prin lanţ se consideră ca fiind elemente cunoscute:
- datele constructive ale lanturilor de uz general cu role si zale scurte;
- numarul de dinti al roţii conducatoare z1;
- numarul de dinti al roţii conduse z2;
- pasul p pentru tipul de lanţ adoptat.
Se alege o distanta intre axele de rotatie ale celor doua roţi astfel:

Amin < A < Amax

Amin = mm

Amax = 80 * p = 80 * 15.875 = 1270 mm

Se alege o distantă axiala A12* = 500 mm
Se determină lungimea orientativa a lantului Lt*:

Lt*

Lt* mm
Lantul se livreaza cu un munar de zale, comform STAS 5174-66, caruia ii corespunde o
anumita lungime a lantului. Se recomanda ca numarul de zale sa fie un mumar par. Aceasta
conditie este impusa de modul de inchidere a lantului.
Se determina numarul orientativ de zale Xt* :

13
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

Xt* = se adoptă Xt = 100 zale

Pentru valoarea adoptată se recalculeaza lungimea lantului Lt :
Lt = Xt *p = 100*15.875 = 1587.5 mm
Se determina distanta reala dintre axa A12:

2*A122 - A12 =0

2* A122 - A12 =0
2* A122 – 922.19*A12+3989.77 = 0
A12 = 492.05 mm

Se determina unghiul dintre ramuril lantului :

= 14.750

Se determina unghiurile de infaşurare a lantului pe roţile de lanţ :

Viteza lanţului v [m/s] va fi:

m/s

v= 6.35 m/s

5.2 Verificarea lantului

Calculul de verificare a lanţului constă in calculul la uzură a lanţului, calculul de rezistentă

la rupere, la oboseală a elementelor zalelor si calculul de rezistenţă la solicitările dinamice.
Caracteristicile lanţului tip 10A dublu conform STAS 5174-66 sunt:
- pasul lanţului: p = 15.875mm;
- sarcina statistică minimă de rupere a lanţului = 66kN;
- latimea interioară dintre eclisele lanţului: amin = 9.53 mm;
- laţimea peste eclisele interioare: a1 max = 13.84 mm;
- laţimea peste eclisele exterioare: a2 min = 13.97 mm;

14
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

- diametru exterior al rolei: d1 max = 10.16 mm;

- diametrul interior al bucsei: d2 min = 5.13 mm;
- latimea maxima a ecliselor zalelor interioare: b1 max = 15.09 mm;
- latimea eclisei exterioare: b2 max = 13.00 mm;
- diamentru boltului: d3 max = 5.08 mm;
- distanta dintre randurile de zale: e = 16.11 mm;
- aria articulatiei lanţului: A0 = a1 * d3 = 70.7 mm;
- masa pe metru liniar: q3 = 1.95 kg/m.

5.2.1 Rezistenta la uzare a lantului

Calculul de rezistentă la uzare se apreciază prin presiunea efectivă de contact existentă
intre rola si boltul lanţului. Se considera o distribuţie de presiune constantă atăt pe directia radială,
cat si de-a lungul boltului.

Pm = ( 11 )

unde: Pm – presiunea efectiva de contact intre rola si boltul lantului

Padm – presiunea de contact admisibila

Pamd = cu * crs * cf * Pca* ( 12 )

Ft – forta din ramura conducatoare, [N]
Ft = Fu + Fc + Fg ( 13 )
Fu – forta utila de transmis, [N]
Fu = 2130.71 N
P – puterea de transmis, P = = 13.53 kW;
v – viteza lanţului, [m/s]
Fc – componenta din forta centrifuga care solicita lantul la tractiune, [N]
Fc = q3*v2 = 1.95 * 6.352 = 78.63 N
Fg – forta de intindere a lantului datorita greutatii celor doua ramuri ale transmisiei, [N]
Fg ct * g * q3 * A12 * 10-3 ( 14 )
ct
g – acceleratia gravitationala, g 10 m/s2
s – sageata ramurii conduse
s= ( 16 )
sr – sageata relativa sr = (1...3)%  se adopta sr = 1%
=> s = = 4.92

=> ct = = 12.50

Fg ct * g * q3 * A12 * 10-3 = 12.50 * 10 * 1.95 * 492.05 * 10-3 = 119.94 N

=> Ft = Fu + Fc + Fg = 2130.71 + 78.63 + 119.94 = 2329.28 N
J – numarul de randuri de zale ale lantului multiplu (in acest caz j = 2)

15
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

Pm = = 16.56 Mpa
cu – coeficientul regimului de ungere, care se alege in functie de metoda de ungeresi de
viteza lantului, cu = 1
crs – coeficientul regimului de solicitare, crs = 1
cf – coeficientul drumului de frecare cr = 1
Pea* - presiunea de referinta admisibilă, care se alege in functie de viteza si de numarul de
dinţi ai rotii conducatoare, Pea* = 17.5 Mpa

Padm = cu * cf * Pea* = 1 * 1 * 17.5 = 17.5 Mpa

=> Pm< Padm

Alegerea uleiului pentru transmisii prin lant se adoptă in funcie de viteza lanţului, de
vascozitatea cinematica a lui la temperatura de 500 C, care este determinată in functie de presiunea
medie de contact dintre bolt si bucsă si de viteza lanţului. Comfor STAS 385-70 rezulta ca uleiul
pentru aceasta transmisie este C 225.

5.2.2. Rezistenta la rupere a elementelor zalelor lantului

Rezistenţa elementelor zalelor lanţului se calculează atăt la solicitarea statică, cat si la

solicitarea variabilă (solicitarea la oboseala). Solicitarea statică se exprimă prin intermediul
coeficientului de siguranat static cst:

cst = ( 17 )

cst = = 28.33 => cst> cadm st

Calculul de rezistenta la solicitarea variabilă a lantului se exprima prin coeficientul de

siguranta cv si se deterina in functie de sarcina statica de rupere, de forta din ramura conducatoare
si de coeficientul de suprasarcina kA:

cv = ( 18 )

cv = = 22.67 => cv > cadm v

5.2.3. Rezistenta la soc (distrugere prin spargere) a rolelor sau a bucşelor

Calculul de rezistentă la şoc a elementelor lanţului constă in limitarea roţilor mici de lanţ si
a frecvenţei angrenării zalelor de lanţ cu dinţii roţilor de lanţ:
( 19 )
n1max adm – turatia maxima admisibilă, n1max adm = 2550rot/min
( 20 )

16
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

fx max adm – frecventa maxima admisibilă, fx max adm = 60Hz

fx = = 16Hz => fx < fx max adm

5.3. Proiectarea rotilor de lanţ

Materialul, forma si dimensiunile danturii roţilor de lant depinde de tipul lantului (cu
bolturi, cu bucse, cu role), de felul si marimea lanţului (simplu sau multiplu), de condiţiile de
exploatare (sarcina, viteza) şi de condiţiile de montaj. Conform acestor recomandări materialul
pentru lanţul nostrum este OLC45
Forma si dimensiunile frontale ale danturi roţilor de lanţ pentru lanţurile cu role si zale
scurte STAS 5006-82 sunt:

Fig. 2 Forma si dimensiunile frontale ale danturii rotilor de lant

1. pasul de coarda este egal cu pasul lantului: p = 15.875

2. Diametrul de divizare Dd:

= 126.66 mm

= 252.82 mm

3. Diametrul nominal al rolei lanţului conform standardelor de lanturi d1 = d1max = 10.16 mm

4. Diametrul de fund Di:

= 126.66 – 10.16 = 116.50 mm
= 252.82 – 10.16 = 242.66 mm

5. Diametrul de varf De:

= 126.66 +1.25-15.875-10.16 = 136.34 mm

17
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

= 131.36 mm

=> mm

= 252.82 + 1.25*15.875 – 10.16 = 262.54 mm

= 258.03 mm

=> mm

6. Diametrul rolei – cilindru: dc = d1 = 10.16 mm

7. Dimensiunea peste role M, pentru numar impar de dinti:

M1 = = 136.57 mm

M2 = = 292.84 mm
8. Raza de curbura a locaşlui rolei R1:
= 0.505*10.16 = 5.13 mm
= 5.28 mm

9. Unghiul locaşului rolei

= 136.40

= 116.40

= 138.20

= 118.20

10. Raza de curbura a flancului dintelui R2:

= 0.12*10.16*( 25 + 2 ) = 32.92 mm
= 65.43 mm
0.12*10.16*( 25 + 2 ) = 32.92 mm
= 217.83 mm

Forma si dimensiunile axiale ale roţilor de lanţ sunt:

18
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

Fig. 3. Forma si dimensiunile axiale ale danturii roţilor de lanţ:

1. Laţimea dintelui B1 pentru lanţ dublu:

B1 = 0.93 * amin = 0.93 * 9.53 = 8.87 mm

2. Latimea danturii B2 pentru lanţ dublu

B2 = B1 + e = 8.87 + 16.11 = 24.98 mm

3. Teşirea dintelui: f= 0,1*p...0,15*p = 1.5875........2,381

4. Raza de teşire minimă:R3 min = p = 15.875 mm
5. Raza efectivă de racordare la obada rotii R4 ef:
Pentru 9.252 < p 19.05 rezulta R4 = 0.3 mm

6. Diametrul obadei roţii D5:

=106.72m
m
=233.40
mm
Bataia radială a cercului de fund TBr (cuprinsa in intervalul 0.15 ....0.76mm);
= 8 * 10-4 * 116.5 +0.08 = 0.17 mm
= 8 * 10-4 * 242.66 +0.08 = 0.27 mm
Bataia frontală plana a dinţilor TBd (cuprinsa in intervalul 0.25 ....1,14 mm);
9 * 10-4 * + 0.08 = 9* 10-4 * 116.50 + 0.08 = 0.18 mm
9 * 10-4 * + 0.08 = 9* 10-4 * 242.66 + 0.08 = 0.29 mm

19
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

5.4. Mntajul, reglarea si protecţia transmisiior prin lanţ

Montarea corecta a elementelor componente ale transimisiei prin lanţ comportă

urmatoarele condiţii principale: realizarea distanţei dintre axe corespunzătoare sageţii necesare la
montaj; asigurarea paralelismului axelor arborilor transmisiei; asigurarea coplaneitătii (alinierii)
rotilor de lant, inclusiv a dispozitivelor de reglare; asigurarea mersulu rotund şi plan al roţilor
transmisiei si verificarea realizării săgetii necesare la montaj.
Dispozitivele de reglare se folosesc pentru: reglarea mărimii unghiurilor de infasurare a
lantului pe rotile de lanţ; sustinerea ramurilor transmisiei; limitarea amplitudinilor, vibraţiilor si
ghidarea ramurilor transmisiei.
Protecţia lanţului de transmisie contra patrunderii in articulaţii a suspensiilor abrazive din
mediul ambiant cat si evitarea proiectării lubrifiantului in spaţiul inconjurator si a izolării fonice se
realizeaza cu ajutorul unei carcase de protectie, de regula, in forma de U. La sarcini si turaţii
ridicate este necesara o carcasă incinsă complet, etanşată, prevazută cu dispozitivele asigurării
functionării normale a trasmisiei.

6. Alegera si verificarea penelor

6.1. Alegerea penelor paralele

Asamblarea roţilor dinţate, a roţilor de curea si de lanţ pe arborii transmisiei mecanice se

realizeaza prin intermediul penelor paralele. Geometria penelor este standardizadă şi se alege in
functie de diametrul arborelui din sectiunea de montaj şi de laţimea butucului roţii dinţate, de
curea sau de lanţ ce se montează pe arborele respectiv.
In cadrul transmisiei noastre, pene paralele sunt folosite la:
- asamblarea roţii de lanţ I pe capatul de arbore al motorului electric;
- asamblarea roţii II de lanţ pe capatul de arbore de intrare in reductorul de turaţie;
- asamblarea semicuplei cuplajului pe arborele de ieşire din reductor;
- asambalrea dintre semicupla cuplajului cu capatul de arbore de la toba benzii transportoare.
In STAS 1004-81 sunt specificate geometría penelor paralele, precum si toleranţele acestora si
a canalelor executate in arbore, respectiv in butuc.

20
 Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

Forma A Forma B Forma C

Fig 4 – Pene paralele: forma A (cu capete rotunjite); forma B (cu capete drepte);
forma C (cu un capat rotunjit si celalalt drept)

Fig 5. Dimensiunile principale ale asamblarii arbore – butuc cu pana paralele

Pentru asamblarile din cazul nostru s-a intocmit urmatorul tabel, be baza standardului de mai
jos:

Tabel 2 – Dimensiunile penelor si canalelor de pana pentru fiecare arbore

Diemnsiunile Dimensiunile Dimensiunile
Arbore d = dca lca penei canalului de pana in canalului de pana in R
[mm] [Nmm] arbore butuc
      b h l b t1 b t2  
 48k6
I 110 14 9 45 14N9 5.5 14J9 3.8 0.3
 40k6
II 110 12 8 45 12N9 5.5 12J9 3.3 0.3
 70m6
III 140 20 12 70 20N9 7.5 20J9 4.9 0.5
  70m6
III' 140 20 12 70 20N9 7.5 20J9 4.9 0.5

6.2. Verificarea penelor paralele

21
 Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

Verificarea penelor paralele consta in determinarea tensiunilor efctive de stivire si de

forfecare si compararea acestora cu eforturile admisibile si

= = 100…120MPa ( 21 )

= = 60…80 MPa ( 22 )

Unde: Tc – momentul de torsiune de calcul al arborelui

h, b – dimensiunile penei paralele (STAS 1004-82)
lc – lungimea de contact a penei, forma A: lc = 1-b; l se adopta astfel incat l = LB –(5...10)mm
Se face verificarea fiecarei pene in parte:
1.Arborele I:

= l1 – b1 = 45 – 12 = 33mm

=3.78Mpa

= 1.21 Mpa

2.Arbore II:

= 45 – 12 = 33 mm

= 5.10 Mpa

= 1.70 Mpa

3.Arborele III:

= 70 – 20 = 50 mm

= 1.28 MPa

22
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

= 0.39 MPa

4.Arbore III’:

= 70 – 20 = 50 mm

= 1.28 MPa

= 0.39 MPa

Rezulta ca penele alese se inscriu in limitele admisibile

7. Alegerea cuplajului

Alegerea cuplajului optim care trebuie transmis unei transmisii mecanice impune
precizarea unor date initiale de proiectare si anume:
- momentul de torsiune care trebuie transmis cuplajului, variatia acestuia in functionare si
valorile maxime esimate;
- pozitia relativa a arborilor, in timpul montajului si in timpul functionarii;
- caracteristicile mecanice si functionale ale celor doua parti ale transmisiei, legate prin
cuplaj, mementele de inertie reduse la arborele cuplajului, modul de variatie al vitezei
unghiulare a celor doi arbori;
- conditiile de functionare, mediul ambiant, durata de functionare;
- posibiliattile de asamblare a cuplajului pe arborii transmisiei (pene paralele);
- caracterul legaturii permanente sau intermitente, realizate de cuplaj;
- conditii dimensionale si de gabarit maxim admis pentru cuplaj.
Din multitudinea solutiilor constructive, care satisface una sau mai multe din functiile
principale ale cuplajelor (transmitere de miscare si moment, comanda, limitare de sarcina,
amortizare a vibratiilor si socurilor, compensari ale erorilor de pozitie ale capetelor de arbori,
limitare de turatie si sent) s-a optat pentru cuplajul Oldham

23
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

7.1 Cuplajul Oldham

Cuplajul oldhan constituie cea mai raspandita varianta de cuplaj transversa datorita faptului
ca compenseaza abatarile radiale de la pozitia coaxiala a arborilor cuplati. Diversele variante
ale solutie clasice a cuplajului Oldham sunt prezentate in fig 6. acestea se diferentiaza dupa
forma cuplajelor prismatice dintre elemental intermediar si semicuplajele. Astfel, elemental
intermediar al cuplajului din figura 6, a) cu carboti; b) de forma prismática; c) cu caneluri; d)
inerte elemental intermediar si semicuplaje sunt cuple de translatie multiple, care maresc
substancial capacitatea portante a cuplajului; e) este varianta cu bolturi; f) este prezentata o
varianta, dupa un brevet recent, care reduce frecarea si uzarea, putand si amortiza socurile,
datorita elasticitatii elementului intermediar.

La cuplajul Oldham din figura 7 semiculajul 1 este executata cu un canal, semicuplajul 2

cu o nervura, air elemental intermediar 3 are pe fata o nervura si pe cealalta cun canal, dispus
perpendiculuar fata de nervur; in nnervura elementului intermediar 3 sunt executate doua
canale, in care ghideaza 2 suruburi, 4, cu cap cilindric fiaste pe semicuplajul 1. pentru
pozitionarea celor 2 semicuplaje in directie axiala se folosesc arcuri elicodale, de compresiune
5. comform datelor firmei P.I.C., aceste cuplaje sunt executate la dimensiuni mici, putand
functiona la 2500 rot/min.

Cuplajele Oldham se folosesc in constructia masinilor unelte, a pompelor de ungere, a

dispozitileor cu actionare manuala, recomandandu-se o excentricitate maxima
. In constructia unor mecanismo planetare cuplajele Oldham sunt utilizate pentru transmiterea
sarcinilor mari si foarte mari.
Functionarea cuplajului cu excentricitate mare este urmata de uzarea suplafetelor de
contact, de pierderi prin frecare si sarcini suplimentare asupra arborilor. Prin marimea
excentricitatii si a turatiei cuplajului se identifica uzarea acestuia. Pentru micsorarea uzurii si a

24
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

pierderilor prin frecare se recomanda intrebuintarea otelurilor de cementarea si ungerea

periodica a suprafetelor aflate in contact.
Cuplajul Oltham este homocentric, viteya unghiulara a elementului condus fiind identica
cu cea a elementului conducator, viteya de alunecare din cuplajele prismatice avnd valoarea
maxima.
Elementele cuplajului Oldham sunt echilibrate dinamic, cuplajul in ansamblu fiind
dezechilibrat static, din cauza elementului intermediar a carui axa coincide cu axa cuplajului,
forta de inertie maxima care apare in timpul functionarii avand valoarea:

8. Deviz antecalcul

DEVIZ ANTECALCUL PROIECT

Echipa de lucru: Zburatorii

  Categorii de cheltuieli: Total General

I. Cheltuieli directe: 15,236
1 Cheltuieli de personal 3,752
  1.1 Cheltuieli cu salariile   2,555
  1.1.1 Fondul de Salarii 2,000
  1.1.2 Contributii 555
  a. CAS (19.5%) 390
  b. Somaj (1%) 20
  c. CASS (5,5%) 110
  d. Fond de Risc si Accidente (0.653) 13
  e. FNUASS (0.85%) CAS
17 19.5%
  f. FGPCS (0.25%) 5 FACC (CASS) 6%
  1.2 Alte cheltuieli de personal 1,197 Somaj 2%
  a. deplasari, detasari, transferuri in tara Acc
117 0,653%

25
Proiect Componentele Sistemelor Necanice Ionita Elisabeta Amalia / Echipa Zburatorii

  b. deplasari, detasari, transferuri in strainatate 1,080 FNUASS 0,85%

2 Cheltuieli materiale şi servicii 11,484 FGPCS 0,25%
  2.1 Materiale, materii prime 7,367
  2.2 Lucrări şi servicii executate de terţi1: 4,117
  a. colaboratori 750
  b. teste, măsurători, analize 500
  c. omologări 650
  d. amenajare spaţiu interior 267
  e. studii, anchete statistice 1,000
  f. asistenţă tehnică, consultanţă 950
3 Alte cheltuieli specifice proiectului 0
II. Cheltuieli indirecte (Regia) 3,322
1 Regia de secţie 2,300
2 Regia generală 1,022
III. Dotari independ. şi stud. pt.obiective de investiţii :
8,083
  1. echipamente pentru cercetare-dezvoltare; 2,500
  2. mobilier aparatura; 1,260
  3. calculatoare electronice si echip. periferice; 3,254
  4. mijloace de transport; 1,069
  5. studii pentru obiecte de investitii. 0
Total tarif (valoare contract) I+II+III 26,640

DIRECTOR, Director Economic,

Responsabil Proiect, Datele se confirma pe raspunderea noastra,

obs. Se completeaza casutele colorate

26