UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA

Facultatea: Construcii de Maini

Secia: Roboi industriali

PROIECT
Main de gurit radial

Student: Pop Andrei

Grupa: 1532

TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze lanul cinematic principal pentru o main de gurit radial avnd

urmatoarele caracteristici:

Numarul de trepte de turatii Z =9;

Turatia maxima a arborelui principal nmax = 2240 rot/min;

Ratia seriei geometrice a turatiilor = 1.25;

Puterea transmisa prin lantul cinematic principal P=2.2 KW.

Proiectul va cuprinde :
- Memoriu tehnic de prezentare a mainii de gurit si caracteristicile lanului cinematic
principal al acesteia.
- Memoriu justificativ de calcule: cinematice, de dimensionare organologic.
- Desen de ansamblu in seciune desfurat a lanului cinematic principal
- Desen de execuie al arborelui principal

1.Memoriul tehnic de prezentare

1.1 Consideraii generale privind proiectarea Mainilor-Unelte:

Proiectarea unei maini-unelte noi impune o bun cunoatere a caracteristicilor i

performanelor utilajelor similare in exploatare, a soluilor cinematice i constructive, a
realizrilor celor mai bune i a tendinelor pe plan mondial.
Maina-unealt proiectat trebuie s rspund intregal prescripiilor cerute prin tema de
proiectare. Prin construcia mainii se va asigura posibilitatea de alegere a unui regim de
gurire cat mai apropiat de cel optim. Maina-unealt trebuie s fie astfel proiectat, incat s
permit utilizarea unor regimuri de gurire intensive.
O atenie desebit se va acorda automatizrii, astfel incat s se reduc timpi auxiliari, s
se elimine subiectivitatea muncitorului i solicitarea fizic i psihic a acestuia.
Proiectantul trebuie, de asemenea, s urmareasc ca maina-unealt s se realizeze cu un
pre de cost cat mai redus. In cosecin, pisele componente i intreaga main se vor proiecta
cu o greutate cat mai redus, economisindu-se in special materialele scumpe i cele deficitare.
In proiectarea piselor trebuie s se ina seama i de tehnologia prelucrriilor, evitandu-se
construciile netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesit consum mare de material
i energie in procesul de prelucare. Montajul subansamblelor i asamblarea intregii maini
trebuie, de asemenea, s se realizeze uor, cu cheltuieli minime de manoper, timp i energie.
Utilajul trebuie s-i pstreze timp indelungat caracteristicile tehnice i economice
iniiale. Proiectul va conine elemente care s asigure o protecie eficient a mainii la
eventuale suprasolicitri, comenzi greite etc. Prin prevederea unei accesibiliti uoare in
cazul unor intervenii, se va urmri ca reparaiile s se efectueze rapid i cu cheltuieli minime.
O atenie deosebit se va acorda esteticii mainii-unelte, pentru realizarea unui climat de
munc plcut i asigurarea competivitii i din acest punct de vedere.
Proiectantul trebuie s in seama i de seria in care urmeaz s se produc maina
unealt proiectat. Astfel, dac maina reprezint unicat sau urmeaz s se produc intr-un
numar mic de buci, pisele componente vor fi astfel concepute incat s poat fi fabricate cu o
dotare tehnic minim.

1.2. Proiectarea lanurilor cinematice

Proiectarea cinematicii sistemelor de acionare a micrii principale se bazeaz pe

elementele impuse prin tema de proiect.
In tem pot fi indicate urmtoarele elemente:
- numrul z al treptelor de turaii;
- turaiile limit ( minime i maxime );
- raia seriei geometrice a turaiilor;
- puterea N transmis prin lanul cinematic principal;
Elementele strict necesare pentru proiectarea cinematicii unei maini unelte
universale, raia seriei geometrice, i numrul Z al turaiilor cuprinse intre cele dou limite.

1.2.1. Ecuaia structural

Ecuaia structural a sistemului de acionare a micrii are forma:

Z = a1*a2*a3*...*an;
unde Z este numrul treptelor turaiilor, iar a1,a2,a3,...,an reprezint numrul de
rapoarte pariale de transfer ale grupurilor de angrenaje 1,2,...,n.

In stabilirea corect a ecuaiei structurale se va ine seama de urmtoarele:

a) Numrul de rapoarte de transfer din cadrul fiecrui grup de angrenaje se alege 2 sau
3.
Utilizarea unui numr mai mare de angrenaje in cadrul unui grup duce la dimensiuni
axiale exagerate, precum i alte inconveniente. Astfel, manevrarea grupurilor baladoare
devine greoaie, dac acestea sunt constituite dintr-un numr mai mare de roi dinate. In unele
cazuri apare necesitatea descompunerii grupurilor baladoare cu mai multe roi. Astfel, la
grupurile baladoare cu patru roi se practic descompunerea acestuia in dou grupuri
baladoare cu dou roi. Se obin astfel, dimensiuni axiale mai mici i o manevrare mai uoar
a dou angrenaje.
b) Utilizarea motoarelor electrice cu numr comutabil de poli duce la construcii mai
economice i de gabarit mai redus, facand posibil eliminarea unui arbore i a unui grup de
angrenaje.

c) Se recomand s se analizeze diferite variante ale ecuaiei structurale, intocmind

pentru fiecare variant schema cinematic a sistemului de acionare.
Schema cinematic permite s se intrevad modul de compartimentare a carcasei, de
amplasare a arborilor i a lagrelor lor de susinere, precum i a grupurilor de angrenaje.
d) Pentru reducerea timpilor necesari accelerrii i franrii cutiei de viteze i pentru a
nu se atinge valori exagerate ale energiei necesare accelerrii sau a aceleia transformate in
caldur la franare, se recomand ca grupurile de angrenaje cu numr mai mare de angrenaje (3
sau 4) s nu fie amplasate la captul de ieire al lanului cinematic. Modulul mai mare al
roilor dinate face ca dimensiunile i greutile lor s fie mai mari, iar ineria sistemului este
ridicat.

1.2.2. Construcia grupurilor de angrenaje

Modul in care sunt construite i amplasate grupurile de angrenaje in ansamblul

variatorului in trepte are o deosebit importan. de corecta alegere a soluiilor de construire i
plasament depinde in mare masur gabaritul axial al cutiei de viteze, compartimentarea
acesteia, modul de manevrabilitate a grupurilor baladoare, soluiile de lagruire a arborilor.
Se recomand ca schema cinematic iniial adoptat s se realizeze dup determinarea
numrului de dini a roilor dinate, a modulelor i a limii danturilor, elaborandu-se diferite
variante i alegand varianta care d gabarite reduse, soluii convenabile de execuie i montaj.
In afara construciilor obinuite, de variatoare in trepte cu blocuri baladoare, se pot
adopta i unele soluii ce utilizeaz mecanisme specifice, cum sunt cele cu angrenaje in spir
sau cele cu arbore intermediar.

1.2.3. Determinarea salturilor

Saltul unui grup de angrenaje reprezint raportul dintre dou rapoarte de transmitere
succesive sau, altfel spus, raia seriei geometrice a rapoartelor pariale de transfer din cadrul
unui grup de angrenaje.
Dac saltul coincide cu raia seriei geometrice a turaiilor mainii unelte , grupul de
angrenaje respectiv devine grupul de angrenaje de baz al variatorului in trepte.
Celelalte grupuri se numesc grupuri de angrenaje de multiplicare.
La o structura normal a cutiei de viteze sau a cutiei de avansuri, exist un singur grup
de angrenaje de baz, toate celelalte fiind grupuri de angrenaje de multiplicare.

Teoretic, oricare din grupurile de angrenaje poate fi ales ca grup de angrenaje de baz.
Soluii constructive avantajoase se obin, insa, in cazul in care grupul de angrenaje de
baz este unul din grupurile de la intrare, iar ultimul grup de angrenaje are saltul minim.
Se obinuiete s se indice in ecuaia structural valoarea salturilor sub form de indici
pe ling factorii ce indic numrul de angrenaje din fiecare grup.
Observaii:
- pentru unele tipuri de maini-unelte, la care turaiile finale au valori reduse, raportul
de transmitere in incet poate fi coborat sub limita de 1:4 in cadrul unui angrenaj final unic.
- la grupurile cu trei sau mai multe angrenaje este necesar s se verifice dac saltul
total, calculat ca raport intre cel mai mare i cel mai mic dintre rapoartele pariale de transfer,
nu depete saltul maxim admis.
- se recomand ca salturile mai mari s se atribuie grupelor de angrenaje cu dou
angrenaje, la care saltul total coincide cu cel parial.

1.2.4. Schema cinematic i reeaua structural

Schema cinematic prezint intr-o forma simplificat structura sistemului de acionare

a micrii.
Reeaua structural constituie o reprezentare grafic a structurii variatorului in trepte.
Ea d informaii privind:
- numrul arborilor variatorului in trepte;
- numrul angrenajelor din cadrul fiecrui grup ( numrul rapoartelor de transfer);
- numrul treptelor turaiilor pentru fiecare arbore, inclusiv cele finale.
- valorile salturilor pariale i totale.
Reeaua structural nu da informaii privind valorile efective ale turaiilor i ale rapoartelor
pariale de transfer.

1.2.5. Diagrama turaiilor

Diagrama turaiilor conine informaiile date prin ecuatia i reeaua structural,
evideniind in plus valorile efective ale turaiilor finale i ale celor de pe arborii intermediari.
Pentru aceeiai ecuaie i reea structural se pot construi mai multe variante de diagrame ale

turaiilor. Se pune deci problema alegerii unei variante optime, deoarece de corecta alegere a
diagramei turaiilor depinde in mare masur dimensiunea organelor de transmitere a micrii,
buna funcionare a variatorului in trepte, forma i gabaritul intregii construcii.
Elementele iniiale de la care se pornete construcia diagramei turaiilor , sunt cele
date prin reeaua structural i schema cinematic, adic numrul arborilor, numrul
grupurilor de angrenaje i cel al angrenajelor din fiecare grup, precum i valorile salturilor.
Se mai cunosc, de asemenea, valorile turaiilor finale i evident, valoarea raiei.
Trasarea diagramei incepe cu firul ei superior, ale crui capete sunt determinate de turaia
motorului electric de acionare i de turaia maxim a arborelui principal. In continuare
diagrama se traseaz pe baza reelei structurale.

2.Memoriul justificativ de calcul

2.1 Schema cinematic

Se alege urmatoarea ecuatie structurala care va realiza numarul de turatii cerut:
Z = a1*a2*a3= 3*3*1

2.1 Trasarea reelei structurale

2.2 Diagrama de turatii

n1 =355 rot/min

n7=1400 rot/min

n2 =450 rot/min

n8=1800 rot/min

n3 =560 rot/min

n9=2240 rot/min

n4 =710 rot/min
n5 =900 rot/min
n6=1120 rot/min

Determinarea rapoartelor pariale de transfer:

ic =

a1=

= 0,63
=

=
=

= 1.25

a2=

= =1
.

= 0.75

Calculul numerelor de dinti

.

=
u =

u = =

u =
=

.
u

= =
= =
= =

=>

=>

+
+
+

+
+
+

= =2

= =1

= = 0.5

=9
= 2 => KN=18 => q=5
=9

=3
= 2 => KN=6 => q=12
=3

= 90 = 50

= 90 = 40

= 90 = 45

= 90 = 45

= 90 = 40

= 90 = 50

= 90 = 60

= 90 = 30

= 90 = 45

= 90 = 45

= 90 = 30

= 90 = 60

I11=

= 1.25

I12=

=1

I13=

= 0.8

I21=

= 2.0

I22=

= 1.0

I23=

= 0.5

Calculul rapoartelor partiale efective:

ic =

= 0,63

i11 =

= 1,25

i12 =

=1

i13 =

= 0,8

i21 =

= 2.0

i22 =

=1

i23 =

= 0,5

2.7 Determinarea turatiilor finale efective i al abaterilor relative:

100 =

100 =

100 =
=

= 1420 0,63 0,5 0,8 = 357,8

100 = 0,7 %

= 1420 1 0,63 0,5 = 447,3

100 = 0.7%

= 1420 0,63 1,25 0,5 = 559,1

100 = 0,1%

= 715,6

100 =
=
=
=
=
=

= 894,6

= 1118,2

= 1431,3

= 1789,2

= 2236,5

100 =

100 =

100 = 0,8%

894,6 900
100 = 0,6%
900

1118,2 1120
100 = 0,1%
1120

100 =

1431,3 1400
100 = 2,2%
1400

100 =

1789,2 1800
100 = 0,6%
1800

100 =

2236,5 2240
100 = 0,1%
2240

Calculul modulului
Calculul puterilor pentru fiecare arbore a cutiei de viteze:

c =0.97

rul =0.99

P=2,2 KW
=
=

= 0.97 0.99 2,2 = 2.11

= 0,97 0.99 2,2 = 2,02

= 0,97 0,99 2,2 = 1,93

Calculul momentului de torsiune pentru arborii cutiei de viteze:

= 9550 10

= 9550 10
= 9550 10

n1

1
2

n2

n3

= 2,23 10

= 5,19 10

= 2,71 10

Calculul organologic pentru primul grup de angrenaje.

Alegerea materialelor:
Pentru arbori am ales OL 60

= 1390
= 350

Pentru roti dintate am ales OLC 15+C+Ce

= 10

ZH=2.5

ZE=189.8

ZH=2.5

ZE=189.8

= 1.15

= 1390
= 350
=

= 1209 10

Modulul primului grup de angrenaje va fi:

i12s=1
=

3.6

3.6

=2
Latimea rotilor dintate:
b1= 20 mm
Diametre de divizare:
=

= 2 50 = 100mm

= 2 45 = 90mm

= 2 40 = 80mm

=
=

= 2 40 = 80 mm
= 2 45 = 90mm

= 2 50 = 100mm

Distanta axiala elementara:

a =

= 108 mm

Coeficientul inaltimii capului de referinta:

=1

Coeficientul jocului la capul dintelui de referinta:

c=0.25

1,8 0.154 = 2

Diametrele de vrf:
=

+2

= 2 (60 + 1) = 104

+2

= 2 (48 + 1) = 84

+2

= 2 (54 + 1) = 94

+2

= 2 (60 + 1) = 104

+2

= 2 (54 + 1) = 94

+ 2 ) = 2 (48 + 1) = 84

Diametrul de fund:
=

2 2

= 2 (60 2 0.25) = 95

2 2

= 2 (48 2 0.25) = 75

2 2

= 2 (54 2 0.25) = 85

2 2

= 2 (60 2 0.5) = 95

2 2

2 2

Inaltimea dintilor:
(2 + ) = 4.5

Diametrul cercurilor de baza:

=

= 93.969

= 84.572

=
=
=
=

= 75.175
= 101,487
= 84.572
= 93.969

= 2 (54 2 0.25) = 85
= 2 (48 2 0.25) = 75

Calculul organologic pentru al doilea grup de angrenaje.

Alegerea materialelor:
= 1390
= 350

Pentru roti dintate am ales OL 60

= 10

ZH=2.5

= 1.15

ZE=189.8

Modulul celui de al doilea grup de angrenaje va fi:

= 1209 10

=0,5
=

3.6

3.6

= 2,5

Latimea rotilor dintate:

b2= 25 mm
Diametre de divizare:
=

= 2.5 60 = 150mm

= 2.5 45 = 112.5mm

= 2.5 30 = 75mm

=
=
=
=

Z
Z
Z

= 2.5 30 = 75 mm

= 2.5 45 = 112.5 mm
= 2.5 60 = 150 mm

1,5 0.154 = 2,5

Distanta axiala elementara:

=

+2

= 2.5 (60 + 2) = 155

+2

= 2.5 (30 + 2) = 80

+2

= 2.5 (45 + 2) = 117.5

+2

= 2.5 (60 + 2) = 155

+2

+2

= 2.5 (45 + 2) = 117.5

= 2.5 (30 + 2) = 80

Coeficientul inaltimii capului de referinta:

=1

Coeficientul jocului la capul dintelui de referinta:

c=0.25
Diametrele de vrf:
=

2 2

= 2.5 (60 2 0.5) = 143.75

2 2

= 2.5 (30 2 0.5) = 68.75

2 2

= 2.5 (45 2 0.5) = 106.25

2 2

= 2.5 (60 2 0.5) = 143.75

2 2

2 2

Inaltimea dintilor:
(2 + ) = 5.625

Diametrul cercurilor de baza:

=

= 140.954

= 105.715

= 70.477

= 2.5 (45 2 0.5) = 106.25

= 2.5 (30 2 0.5) = 68.75

= 105.715

= 140.954

= 70.477

2.9 Proiectarea arborilor cutiei de viteze a strungului.

Pentru confectionarea arborilor cutiei de viteze se va folosi OLC60 avand urmatoarele
proprietati:
Rezistenta la rupere:
= 700 840

Rezistenta admisibila la tractiune pentru cazul de solicitare alternanta:

= 240

Rezistenta admisibila la torsiune:

= 0.6

= 72

Diametrele minime ale arborilor se vor determina pe baza formulelor:

Arbore I:

=568.15 = 8.28

Se adopt dmin1 =30 mm

Arbore II:

= 8.83

Se adopt dmin2 = 32 mm

Arbore III:

= 10.97

Se adopt dmin3 = 34 mm