ÎNTREBĂRI ECMF I

1. Care sunt solicitările statice simple

Acţiunea unei singure sarcini (forţă, moment) în secţiunea unei bareprovoacă o solicitare simplă.
2. Cum se aleg tensiunile admisibile
-Utilizarea unor tabele de valori din indrumare de specialitate, careacoperă un numar limitat de
cazuri practice (metoda tabelară);
-Utilizarea valorilor tensiunilor limită specifice materialului,raportate la un coeficient de
siguranţă, c, care depinde de aplicaţie(metoda portanţei);
3. Ce reprezintă solicitările de contact
La contactul între două corpuri (elemente constructive), încărcareadetermină o stare de tensiune
în straturile superficiale ale acestora, care poate conduce la distrugerea lor.
4. Forme geometrice ale contactului Ȁntre două corpuri
Sfera,poligon regulat,truing,cilindru
5. Ce parametri determină presiunea la contactul pe o suprafată
Dimensiunea suprafetei contactului,greutata corpurilor ce vin in contact
6. Ce parametri determină tensiunea hertziană la contactul linear sau punctiform.
E1 E2 v1 v2 sunt modulele de elasticitate longitudinale si respective coeficientii lui Poisson ai
materialelor celor doua suprafete.
7. Ce reprezinta caracteristica unui arc.
Caracteristica reprezinta o relatie matematica intre putere si energie
8. Ce este rigiditatea unui arc.
panta tangentei la caracteristica, intr-unpunct al acesteia;
9. Ce este lucrul mecanic de deformaĀie al unui arc.

10. Ce fenomene provoaca neliniaritatea caracteristicii unui arc.

fenomenul derelaxare elastica a tensiunilor interne si diminuareasuplimentara a deformatiei

11. Care este solicitarea principală a unui arc lamelar.

Solicitarea la deformare mecanica

12. Ce este coeficientul de utilizare volumetrica a unui arc.

raportul între subțierea unitară pe direcția perpendiculară direcției efortului și alungirea unitară în
direcția efortului.
13. Care este specificul arcului lamelar triunghiular
Este alcatuit din mai multe arce lamelare cu dimensiuni descrescatoare si prezinta o
rezistenta la deformare mai mare.
14. De ce se utilizeaza arcuri lamelare curbate-preformate.
In vederea maririi sensibilitatii si pentru diferite functiuni cerute
15. Care este directia de deformare a unui arc lamelar curbat-preformat, solicitat de o
fortă transversală.
Directia de deformare este directia normala
16. Ce solicitare produce momentul de torsiune aplicat pe arborele unui arc spiral în
spira acestuia.
Solicitari axiale
17. Cum se obtine numărul maxim de rotații la un arc spiral motor încastrat.
Prin rotatia maxima a acestuia
18. Ce diferențe există între un arc spiral de rezistență şi unul motor.
Diferenta dintre duritatea arcurilor
19. Utilizări ale arcului bară de torsiune
Se utilizeaza ca benzi de suspendare pentru aparate electrice de masurat mai sensibile sau
in cadrul aparatelor de masurat pentru transformarea unor micic deplasari intr-o rotatie
unghiulara.
20. Solicitările arcurilor elicoidale supuse la întindere-compresiune
Solicitarea de torsiune in sectiunea transversal a barei rasucite in forma de elice
21. Solicitările arcurilor elicoidale supuse la torsiune.
Incovoiere in sectiunea transversala a barei rasucite.

22. Ce parametri determină creşterea săgeții arcurilor elicoidale.

Rasucirea initiala FImin, careia ii corespunde momentul Mmin
FImax=FImin+FIL

23. Ce parametri determină micşorarea săgeții arcurilor elicoidale.

DELTA FI

24. Cum se evită, constructiv, flambajul arcurilor elicoidale de compresiune

In calcul se pleaca de la momentul de torsiune maxim, care corespunde razei mari R2 a
trunchiului de con. Ele sunt utilizate deoarece au o stabilitate mai mare la indoire laterala (
flambaj)

25. Ce tip de legare/montaj al arcurilor implică o săgeată comună.

Legarea in paralel.

26. Ce tip de legare/montaj al arcurilor implică o încărcare comună

Legarea in serie.

27. Ce sunt arcurile termo-bimetalice

Arcuri ce impiedica dilatarea prin lipirea termica a celor 2 straturi. Deoarece coeficientul de
dilatare termica a stratului activ este mult mai mare decat al celui pasiv, impiedicarea dilatarii lor
termice, prin lipirea( sudarea) pe o fata, conduce la curbarea( incovoierea) ansamblului.
28. Care este condiția constructivă pentru a obtine deformația termică maximă la un arc
termo-bimetalic
Sensibilitate maxima
ℎ 𝐸
𝐸1 ℎ12 − 𝐸2 ℎ22 = 0, ℎ1 = √𝐸2
2 1
29. Care este poziția fibrei neutre a unui arc termo-bimetalic care indeplineste conditia de
deformatie termica maximă, dacă este solicitat mecanic la încovoiere.
Fibra neutral se afla pe stratul de lipire

30. Ce parametri influențează săgeata termică a unui arc termo-bimetalic

𝜃 , valoarea unghiului la centru al arcului curbat, respective rotirea capatului liber:
3𝛼 −𝛼
𝜃 = 2 ⋅ 1 ℎ 2 ⋅ 𝑙𝛥𝑡, l= lungimea arcului

31. Ce parametri influențează săgeata mecanică a unui arc termo-bimetalic

Forta P

32. În ce poziție a secțiunii unui arc termo-bimetalic sunt maxime tensiunile generate
termic
Pe stratul de lipire( y=0)
ℎ1 ℎ2
𝜎1 𝑚𝑎𝑥 = −(𝛼1 − 𝛼2 )𝐸1 𝛥𝑡 , 𝜎2 = (𝛼1 − 𝛼2 )𝐸2 𝛥𝑡
ℎ ℎ
33. În ce poziție a secțiunii unui arc termo-bimetalic sunt maxime tensiunile generate
mecanic

34. Ce sunt membranele

Placi elastic de grosime f mica de forma circulara, incastrate la extremitate
Servesc ca elemente de masurare, de actionare sau ca elemente despartitoare.

35. Ce tip de caracteristica au membranele plane cu deformatii mai mici decat grosimea
lor

2)
𝑝𝑅 4 𝑝𝑅 4 16 𝑤0
𝑤0 = 3(1 − 𝜈 ⋅ 3 , 𝑠𝑎𝑢 𝑠𝑢𝑏 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎 = ( ),
𝐸ℎ 𝐸ℎ4 3(1 − 𝜈 2 ) ℎ
𝑤0 = 𝑑𝑒𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡𝑖𝑎( 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑜𝑚𝑒𝑔𝑎, 𝑛𝑢 𝑤)

36. Ce tip de caracteristica au membranele plane cu deformatii mai mari decat grosimea
lor
(h<W0<3h)
𝑝𝑅 4 𝑤0 𝑤0 3
= 𝐴1 ( ) + 𝐴3 ( )
𝐸ℎ4 𝑛 ℎ
37. Ce solicitare determină primul termen din caracteristica membranelor cu deformatii
mari.

𝟏𝟔 𝟏𝟔
A1= , 𝑑𝑒𝑝𝑖𝑑𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑙𝑢𝑖 𝑃𝑜𝑖𝑠𝑠𝑜𝑛
𝟑(𝟏−𝝂𝟐 ) 𝟑(𝟏−𝝂𝟐 )

38. Ce solicitare determină al doilea termen din caracteristica membranelor cu deformatii

mari.
Incastrarea

39. Ce specific au membranele sferice

 Ele sunt executate de regula din materiale metalice si au proprietatea ca, la o anumita
presiune denumita presiune critica, isi pierd stabilitatea, sageata crescand brusc. Intrucat in
momentul pierderii stabilitatii se aude o pocnitura, uneori aceste elemente sunt denumite
pocnitoari. Prorietatea este utilizata la unele dispositive elastic de contact, la pulverizatoareale
pentru pulberi, la pompele de ulei.

40. Ce efect are ondularea suprafetei unei membrane asupra caracteristicii sale.
Efect: cresterea coeficientului termenului de gradul I si diminuarea coeficientului
termenului de gradul III din ecuatia caracteristicii.

41. Ce rigiditate au membranele nemetalice cu gofreu marginal

Rigiditateala incovoierea acestor membrane este practice nula. Pentru deformatii mari, se realizeaza cu
un gofreu marginal, care permite deplasarea centrului panala limita admisa geometric de suprafata
intinsa completa membranei.

42. Cum se deformeaza un tub Bourdon sub actiunea presiunii interioare a unui fluid

Tubul Bourdon este un tub in forma de arc de cerc(~ 270°), inchisla capatul liber, in care fluidul intra sub
presiune pe la capatul fix. Sub actiunea presiunii, tubul sufera 2 deformatii: deplasarea capatului liber
(marirea razei de infasurare) si deformarea sectiunii transversale, care tinde spre forma circulara.

43. Cum se transformă şi amplifică săgeata unui tub Bourdon.

Sageata capatului liber se exprima prin componentele radiala si tangentiala:

Acestea se compun, tinanad seamaca sunt perpendiculare:

44. Ce rol are arcul spiral montat pe arborele acului indicator al unui manometru cu tub

Bourdon

Are rolul de a aduce acul indicator in pozitia initiala dupa terminarea masurarii.
45. Cum este influențată săgeata unui silfon de parametrii fizici ai caracteristicii sale.

Are o valoare in corespondenta cu cea a presiunii aplicate in interiorul sau exteriorul tubului.
46. Ce rol au arcurile din cauciuc?

Arcurile confectionate din cauciuc se utilizeaza pentru amortizarea socurilor si vibratiilor. Ele se
interpun intre sursa de socuri/ vibratii si subansamblul care trebuie protejat.

47. Ce rol au armaturile metalice în construcția arcurilor din cauciuc.

Au rol de a orienta deformatia arcului din cauciuc.

48. În ce condiții se poate aplica legea lui Hooke la calculul arcurilor din cauciuc

Legea lui Hooke se poate aplica cand deformatiile sunt reduse.

49. Ce sunt asamblările nedemontabile?

Sunt asamblari care nu mai pot fi separate.

50. Cum se realizeaza asamblarea prin nituire?

asamblarea prin nituire se realizeaza intre doua sau mai multe componente printr-o legatura
nedemontabila care se face printr-un element de asamblare numit nit la imbinarile directe cep la cele
indirecte

51. Cum se realizeaza asamblarea prin rasfrangere

Asamblarile prin rasfrangere se realizeaza cu o legatura rigida intre doua piese introduse una in alta.

52. Cum se realizeaza asamblarea prin urechi?

Se realizeaza prin indoirea unei parti a unui material al unuia dintre piesele de imbinat.

53. Cum se realizeaza asamblarea prin nervurare

Se realizeaza prin deformarea plastica in unul sai mai multe puncte ale locului de imbinare.

54. Cum se realizeaza asamblarea prin sudare?

Se realizeaza prin incalzirea locara si aplicarea unei forte de adeziune moleculara locala.

55. În ce constă sudarea prin puncte?

La sudarea prin puncte, partile care trebuiesc imbinate sunt presate una asupra celeilalte prin cei 2
electrozi si sudate prin topirea materialului.
 56. În ce constă sudarea Ȁn linie?

Consta intr-o cusatura de-a lungul elementelor ce urmeaza sa fie sudate.

57. Cum se realizeaza asamblarea prin lipire?

Se realieaza prin interpunerea intre suprafetele de imbinare a unui material metalic de coeziune care se
aliaza cu materialul pieselor in zona suprafetelor de asamblare

58. Cum se realizeaza asamblarea prin Ȁncleiere?

Se realiaza prin intr-o substanta de incleiere aplicata intr-un strat subtire pe suprafete relativ intinse.
(legatura se stabileste fix intre material si incleiere)

59. Ce sunt asamblările demontabile?

Asamblari ale caror elemente se pot separa fara a fi deteriorate.

60. Cum se realizeaza asamblarea prin efect de pana?

Asamblarea cu efect de pana face legatura dintre 2 piese. Piesele sunt de forma prismatica cu o inclinare
a muchiilor pentru a putea fi introduse in locasurile pentru pana ce sa fac in piesele de ansamblu.

61. Cum se transmite momentul Ȁntre arbore si butuc la asamblarile cu pene longitudinale
(inalta, plată, concavă)
-la penele plate si concave momentul de torsiune se transmite numai datorita frecarii pe suprafata
arborelui, deci la capacitatea portata prin forta.

62. Care sunt solicitările la care este supusă o pana longitudinală

-este solicita la strivire pe fetele superioare sau inferioare
63. Cum se transmite momentul Ȁntre arbore si butuc la asamblarile cu pene paralele şi
disc
Momentul se transmite prin fețele laterale, paralele ale penei.La pana disc se transmite la fel.

64. Care sunt solicitările la care este supusă o pana paralelă

-forfecare= in zona de intersectie a suprafetei laterale a arborelui cu pana
-strivire= pe fetele laterale la contactul cu canelele din butuc.
65. Care sunt solicitările unei asamblări cu stift transversal
-torsiune
-efect de forecare

66. În ce constă o asamblare prin caneluri.

-specifice fixarii unor piese pe arbori. Legatura se obtine prin caneluri realizate in arbore si piesa
conjugata.
67. Cum se realizează o asamblare prin stângere
se realiaza atunci cand una dintre piese o cuprinde pe cealalta in intregime sau partial.

68. Ce corecții trebuie făcute după calculul strângerii necesare în vederea asigurării
rezistenței asamblării
-strangerea efectiva trebuie corectata cu valori sumplimentarea datorate rugozitatii suprafetelor
in contact cu variatii de temperatura.

69. Avantajele asamblărilor prin filet

-asamblarea mai sigura
-precizie mai mare a asamblarii
-solicitare mai mica a suprafetei de contact

70. Randamentul filetului

= Lmec util/Lmec necesar
71. Componentele momentului de strangere a surubului
-o insurubuare preliminara
-strangere

72. Solicitarile spirei filetului

-este solicitat la presiunea de contact, forfecare si incovoiere

73. Cum se dimensionează şuruburile

Pentru dimensionare, se determina diametrul interior al filetului in functie de care se alege un
filet standardizat si, in continuare, un surub standardizat.

74. Grupele de caracteristici mecanice pentru şuruburi

-se compun din 2 numere (5,6): 5- 1/10 din rezistenta minima de rupere la tractiune
6-1/10 raportul dintre limita de curgere si R minima de rupere la
tractiune.

75. Grupele de caracteristici mecanice pentru piulițe

Piulitele din oteluri nealiate sau slab aliate, cu diametrul nominal al filetului sub 39 mm si inaltimea
filetata de minim 0,6 d, se pot executa in 7 grupe de caracteriutici mecanice. Indicatorul este 1/10 din
tensiunea de incercare [daN/mmp]
76. Care este diferența între un arbore şi o osie
-osiile nu transmit momente de torsiune

77. Solicitările la care sunt supuşi arborii

-incovoiere, torsiune
78. Determinarea momentului de încovoiere a aborilor
M=9549,3 *P/n

79. Determinarea momentului încovoietor echivalent pentru calculul arborilor

Me= sqrt(Mincov^2+Mtorsiune^2)

80. Corecția momentului încovoietor echivalent pentru calculul arborilor

81. Verificarea arborilor la oboseală

In zonele de incarcare maxima sau acolo unde exista concentratori de tensiune se cere
uneori o verificare la oboseala. Se determina eforturile maxime si minime in sctiunea respective
cu relatiile:

unde Wz si Wp sunt modulele de rezistenta axial si polar in sectiunea ce se verifica

82. Verificarea arborilor la rigiditate (deformații)

83. Verificarea arborilor la turație critică

84. Utilizarea arborilor flexibili

Arborii flexibili servesc la transmiterea miscarii de rotatie pe distante si la unghiuri mari si a
miscarii intre doua mecanisme care in timpul functionarii isi modifica pozitia sau daca exista
component care intrerup axa arborelui.

85. Cum se corectează valorile nominale ale momentului transmis, respectiv turației, în
funcție de raza de curbură la montaj a arborilor flexibili
In cataloage, exista recomandari privind utilizarile adecvate fiecarui tip constructiv disponibil,
precum si pentru raza minima la care poate fi indoit arborele, fara a se deteriora in functionare.
De exemplu, pentru un arbore de 3 mm raza minima este de 80 mm, la 5 mm diametru raza
este de 150 mm, etc. Puterea maxima transmisa de arbore depinde de diametrul său.

86. Avantajele lagărelor cilindrice de alunecare

- Utilizare frecventa datorita tehnologiei simple si costurilor reduse
- Forma cilindrica asigura portanta mare si comportare buna in regim vibratoriu
87. Dezavantajele lagărelor cilindrice de alunecare
- Centrare putin precisa datorita jocurilor relativ mare
88. Solicitările lagărelor cilindrice radiale de alunecare

89. Solicitările lagărelor cilindrice axiale de alunecare

Solicitarile care apar sunt compresiunea, incovoierea, presiunea specifica si incalzirea.
Dimensionarea crapodinelor se face, pentru pivotii utilizati practice, cei cu suprafata inelara de
aseare. Calculul acestora are la baza presiunea specifica si incalzirea, intrucat aceste solicitari
sunt mult mai importante decat compresiunea si incovoierea.

90. Momentul de frecare din lagărele cilindrice axiale de alunecare

91. Avantajele lagărelor cu suprafete conice

Acest mod de rezemare prezinta avantajul mentinerii unei pozitii centrice pentru fus si
arbore, chiar si in cazul uzurii suprafetelor in contact. Se utilizeaza la aparatele de masura
optice sau mecanice, sprijinirea putandu-se face unilateral sau bilateral (lagare de centrare).

92. Cum influențează semiunghiul conului precizia de centrare

Jocul radial, c, poate fi reglat fin (deplasare radial mica) printr-o deplasare axiala, s, mica,
daca Semiunghiul la varf al conului, a este mic.

93. Cum influențează semiunghiul conului momentul de frecare

94. Cum poate fi micşorat momentul de frecare din lagărele conice axiale
Pentru micsorarea momentului de frecare din lagar, se folosesc dispozitive de descarcare
axiala a lagarului (stiftul filetat din figura)
95. Ce sunt centrajele
Acestea au fusul conic si cuzinetul cilindric. Sunt utilizate pentru arborii aparatelor de
diameter si turatii mici si asigura o centrare foarte precisa (pana la 2 micrometrii). Lagarele se
construiesc de obicei mobile pentru a asigura reglarea axiala.

96. Ce sunt lagarele sferice

Se utilizeaza cand este necesara o mobilitate unghiulara a axei arborelui sau cuzinetului.
Forma fusului este sferica, iar a cuzinetului poate fi conica (fig a) sau sferica (fig.b).

97. Ce mobilitate asigură lagarele sferice

Se utilizeaza cand este necesara o mobilitate unghiulara a axei arborelui sau cuzinetului.

98. Ce sunt lagărele pentru vârfuri

Lagarele pentru varfuri au tot suprafete de contact sferice, dar raza varfului r1 are valori
foarte mici si mult mai mici decat raza cuzinetului r2, iar contactul dintre cele doua elemente este
theoretic punctiform. Se utilizeaza la sprijinirea partii mobile a dispozitivelor si aparatelor de
precizie unde se cer momente de frecare foarte mici, spre a fi reduse cat mai mult erorile de
indicatie. Se intrebuinteaza pentru sarcini si turatii relative reduse. Ca pozitie pot functiona
vertical si orizontal.

99. Cum se estimează momentul de frecare din lagărele pentru vârfuri vertical
Valoarea momentului de frecare din lagarele pentru varfuri nu poate fi stabilita exact,
datorita miscarii complexe a varfului fata de cuzinet, care include pivotare, rostogoliri si
alunecari aleatorii.

100. Cum se estimează momentul de frecare din lagărele pentru vârfuri orizontale
 Pentru determinarea momentului de frecare in cazul lagarelor pentru varfuri orizontale se
considera ca varful se va rostogoli pe suprafata sferica a cuzinetului, astfel ca punctul de
contact si axa varfului vor ocupa diferite pozitii. Concomitent varful se roteste si in jurul axei
sale. La o anumita marime a unghiului Ψ rostogolirea inceteaza, raza varfului ramane fixa si
incepe alunecarea.

101. Ce sunt lagărele pentru cutite

Sunt lagare deschise , contactul dintre elemente fiind asigurat prin forta , alcatuite dintr un
cutit care este plasat pe o pernita, numita cuzinet. Elementul mobil poate fii cutitul sau cuzinetul.

102. Care este tipul frecării asociat cu lagărele pentru cuțite

Din cauza miscarii de pendulare a cutitului apare o frecarea de rostogolire intre cutit si
cuzinet , insa datorita presiunii exercitate de sarcina , cutitul va aluneca spre punctul cel mai
adanc al cuzinetului si astfel va aparea frecarea de alunecare.

103. Ce sunt lagărele în forma de V

Sunt lagare de alunecare, fiind utilizate la instrumente de precizie optice si optico-
mecanice, deoarece nu au jocuri si se poate pozitiona precis axa fusului. Sunt lagare de tip
deschis, iar sarcina actioneaza in directia cuzinetului in V.

104. Cum este contactul dintre fus si cuzinet la lagărele Ȁn forma de V

Teoretic, contactul este liniar, pe doua drepte paralele, incarcate diferit (reactiunile variaza
cu unghiul de rotatie).

105. Avantajele rulmenților

-reducerea pierderilor de putere prin frecare, deci randament ridicat;
-turaţii mai mari (până la 20.000……….30.000 rot / min);
-consum redus de lubrifiant.

106. Dezavantajele rulmenților

-dimensiune radială mai mare decât a lagărelor cu alunecare ;
-rigiditate mai mare ;
-rezistenţă mai mică la şocuri ;
-necesită precizie mare de execuţie şi montaj.

107. Ce tip de rulmenți se folosesc la diametre ale fusurilor sub 10 mm

Rulmenti cu ace

108. Ce proprietate au rulmenții radiali cu role cilindrice

109. Ce avantaj au rulmenții radiali-axiali cu role tronconice.

110. Ce tip de montaj este mai favorabil durabilității rulmentului: cu inel interior sau
exterior rotitor ---- RASPUNS: INTERIOR.

111. Cum trebuie fixat un rulment prin solutia de montaj

Montajul cu rulmenti trebuie sa realizeze fixarea radiala si axiala a arborelui, în ambele
sensuri, fara a introduce forte suplimentare în rulmenti, atunci când arborele se dilata termic
si/sau se încovoaie sub actiunea fortelor exterioare.

112. Ce inseamna “conducerea” unui arbore printr-un singur rulment

“Conducerea” ansamblului de catre un rulment se obtine prin fixarea axiala a acestuia, in
ambele sensuri.

113. Cum trebuie sa fie montat rulmentul neconducator si de ce?

In cazul in care un rulment este conducator, cel care asigura sprijinirea arborelui la capatul opus
trebuie sa fie “liber” in directie axiala,

114. Ce inseamna conducerea reciproca a unui arbore sprijinit pe rulmenti

Conducerea reciproca inseamna fixarea arborelui in directie axiala de catre ambele
Lagare cu rulmenti, fiecare intr-un sens. Acest lucru se obtine prin lantul de dimensiuni:
115. Ce tipuri de montaj se pot realiza cu doi rulmenti radiali-axiali cu role tronconice
La rulmentii radiali-axiali cu role tronconice , montajul este definit ca fiind in X sau in O, in
functie de directiile liniilor de contact (normale la corpurile de rostogolire si caile de rulare).

116. Ce este durabilitatea unui rulment

Durabilitatea unui rulment, considerat separat, reprezinta numarul de rotatii efectuate de
inelul rotitor pâna la aparitia primelor semne de oboseala a materialului. La turatie constanta,
durabilitatea se poate masura si în ore.

117. Ce este durabilitatea de bază a unui rulment

Durabilitatea de baza sau durabilitatea unui lot de rulmenti, L, reprezinta numarul de rotatii
efectuate sau depasite de 90% din rulmentii lotului supus încercarilor, fara sa apara semne de
oboseala a materialului.

118. Ce este capacitatea de incarcare dinamica de bază a unui rulment

Capacitatea de încarcare dinamica de baza, C, reprezinta sarcina radiala în cazul
rulmentilor radiali, respectiv axiala în cazul rulmentilor axiali, de valoare si directie constante,
care actionând asupra unui lot de rulmenti aparent identici asigura acestuia durabilitatea de
baza de un milion de rotatii, când inelul interior este rotitor, iar cel exterior fix.

119. Ce este capacitatea de incarcare statica de bază a unui rulment

Capacitatea de încarcare static de baza, C0, este sarcina radiala pentru rulmentii radiali,
respectiv axiala pentru rulmentii axiali, care produce, în locul de contact dintre corpul de
rostogolire cel mai încarcat si calea de rulare a inelului interior, o deformatie remanenta de
0,0001 din diametrul corpului de rostogolire.

120. Ce este sarcina dinamica echivalentă a unui rulment

Sarcina dinamica echivalenta, P, este sarcina radiala pentru rulmentii radiali si radial-axiali,
de valoare si directie constante, sub actiunea careia un rulment cu inelul interior rotitor si cel
exterior fix atinge aceeasi durabilitate ca si în conditiile reale de încarcare, cu forte combinate.

121. Care este legatura între durabilitatea unui rulment, capacitatea de incarcare
dinamica si sarcina dinamica echivalenta
Experimental, s-a stabilit ca durabilitatea rulmentilor se poate exprima in
functie de capacitatea de incarcare dinamica si sarcina dinamica
echivalenta astfel:

p - un exponent care are valoarea 3 pentru rulmenţii cu bile şi 10/3 pentru cei cu role

122. Care este valoarea turatiei care delimiteaza calculul de alegere pe baza durabilitatii,
respectiv a capacitatii de incarcare statice de baza

Mărimea unui rulment care trebuie ales într-o aplicaţie tehnică se stabileşte pe baza sarcinii
capacitatii de incarcare statice şi nu pe baza sarcinii dinamice de bază în următoarele situaţii:
- rulmentul se roteşte sub sarcină cu turaţii n <10 rot/min ;
-rulmentul se roteşte cu turaţii n >10 rot/min dar in intervalul unei fricţiuni de rotaţie suportă
şocuri severe.