Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1. Definiţie. O funcţie f :ΙN ΙR se numeşte şir de numere reale. Pentru orice
n ΙN considerând f(n)=an, şirul de numere reale astfel definit se va nota (an)n ΙN sau
(an)n 0.
1.2. Definiţie. Un şir de numere reale (an)n 0 se numeşte convergent către a ΙR dacă:
>0 nε ΙN astfel încât n ΙN, n nε rezultă ׀an-a <׀ .
În acest caz se notează lim an =a. Numărul real a se numeşte limita şirului (an)n 0.
n
1
Limite importante:
1, q 1 0, gradul P grad Q
1) lim q = 0, q (-1,1),
n P(n)
2) lim = sau - , grad P grad Q
n , q -1 n Q(n) raportul coeficient ilor, grad P grad Q
n
P(n) 1
3) lim 0, a 1 , 4) lim 1 e .
n a n n n
Exemple:
n
1 n 1 2n 1
1) lim 2n , 2) lim - 0 , 3) lim 0 , 4) lim 0,
n 3 2
n n 3n 2 n 3n
n
3n 3 7n 2 2n - 3n 3 7n 2 2n 2n 3 7n 2 2n 2
5) lim , 6) lim , 7) lim .
n n 2 3n 2 n n 2 3n 2 n 5n 3 3n 2 5
1.6. Definiţie. Un şir (an)n 0 de numere reale se numeşte şir fundamental sau şir Cauchy
dacă:
>0 nε ΙN astfel încât m,nΙN, m,n nε rezultă ׀am-an <׀ .
În cazul în care m=n inegalitatea precedentă este automat satisfăcută. Dacă
presupunem m>n (cazul m<n este similar) şi notăm p=m-n avem p ΙN, p 1 şi m=n+p.
Astfel condiţia din definiţia 1.6. este echivalentă cu:
>0 nε ΙN astfel încât n ΙN, n nε şi pΙN* rezultă ׀an+p-an <׀ .
1.7. Exemple.
1. Să se demonstreze că următoarele şiruri de numere reale sunt fundamentale:
1 1 1
a) an = 1+ 2
+ 2
+...+ 2
, n1
2 3 n
1 1 1
b) an = 1+ + +...+ , n0
2! 3! n!
Soluţie: a) Avem
1 1 1 1 1 1 1
׀an+p-an(|=׀1+ + +...+ +....+ )-(1+ 2 + 2 +..+ 2 )|
( n p)
2 2 2 2
2 3 n 2 3 n
2
1 1 1
= + +...+ .
(n 1) (n 2) ( n p)
2 2 2
Deoarece
1 1 1 1 1
= < = - , k= 1, p
(n k ) (n k )( n k ) (n k 1)( n k ) n k 1 n k
2
obţinem:
1 1 1 1 1 1
׀an+p-an<׀ - + - +...+ - =
n n 1 n 1 n 2 n p 1 n p
1 1
= - .
n np
Dar
1 1 1
- < , p ΙN*
n np n
şi deci
1
׀an+p-an<׀ , p ΙN*
n
1
Cum lim =0 se obţine că
n n
1
>0 nε ΙN astfel încât nΙN, n nε rezultă ׀an+p-an<׀ < , p ΙN*.
n
Prin urmare şirul (an)n 1 este fundamental.
b) În relaţia
1 1 1
׀an+p-an=׀ + +...+
(n 1)! (n 2)! (n p)!
folosind inegalitatea n! 2n-1 , n ΙN avem
1 1 1 1 1 1 1
׀an+p-an ׀ n
+ n1
+...+ n p 1
= n
(1- p
)/(1- )< n1 , p ΙN*.
2 2 2 2 2 2 2
1
Deoarece lim =0 se obţine că
n n1
2
3
1
>0 nεΙN astfel încât n ΙN, n nε rezultă ׀an+p-an<׀ n1
< , p ΙN*
2
şi deci şirul (an)n 0 este fundamental.
1 1
2. Să se arate că şirul an = 1+ +...+ , n 1 nu este fundamental.
2 n
Soluţie: Avem
1 1 1
׀a2n-an= ׀ + +...+ .
n 1 n 2 2n
1 1
Deoarece , k= 1, n se obţine
n k 2n
1 1 1
׀a2n-an ׀ ... , nΙN*.
2n
2n 2
n ori
1.9. Definiţie. Fie (an)n 1 un şir oarecare de numere reale. Suma a1+a2+...+an+ an+1+...
se notează cu an sau an şi se numeşte serie de numere reale. Termenii şirului
n 1 n 1
4
1.10. Definiţie. O serie de numere reale an se numeşte convergentă dacă şirul (Sn)n 1
n 1
este convergent. Numărul real S= lim Sn se numeşte suma seriei. În acest caz vom scrie
n
S= an .
n 1
1.12. Propoziţie. Dacă seriile an şi bn sunt convergente şi au sumele S respectiv T
n 1 n 1
atunci seria (an bn ) este convergentă şi are suma S+T.
n 1
1.13. Exemple.
1. Să se studieze natura seriei geometrice qn , q ΙR.
n 1
5
q
Prin urmare seria geometrică este convergentă şi are suma dacă ׀q < ׀1 şi este
1- q
divergentă dacă ׀q ׀ 1. În cazul q 1 suma seriei este + .
Exemple:
1
1 n 1
n
a) 5 serie divergentă, b) 3 1 ,
n 1 n 1 3 1 2
3
3 2
3n 2 2 n 9 3n 2 n 3n 2n 3 n 2 n 143
7 7
c) 9 9 9 .
n 1 7 n
n 1 7 n
n 1 7
n
n 1 7
n
n 1 7 n 1 7 1
3
1
2 20
7 7
Soluţie: a) Deoarece
1 1
an =
2n 1 2n 1
rezultă
1 1 1 1 1 1 1
Sn = - + - +...+ - =1- .
1 3 3 5 2n 1 2n 1 2n 1
n 1 1 1 1
b) Avem an = = -
(n 1)! (n 1)! n! (n 1)!
şi obţinem
1 1 1 1 1 1
Sn = 1- + - +...+ - = 1- .
2! 2! 3! n! (n 1)! (n 1)!
6
Atunci
Sn = ln2-ln1+ln3-ln2+ + ln(n+1)-ln(n) = ln(n+1) .
Sunt foarte puţine cazurile în care avem posibilitatea să calculăm suma seriilor. Totuşi
putem decide natura unei serii prin aplicarea diferitelor criterii de convergenţă.
Primul criteriu de convergenţă pe care îl prezentăm este un criteriu general care este
important mai mult din punct de vedere teoretic decât practic. Aceasta deoarece el este
folosit în demonstrarea altor criterii de convergenţă.
1.14. Teoremă. (Criteriul general al lui Cauchy)
Seria an este convergentă dacă şi numai dacă
n 1
convergentă dacă şi numai dacă (Sn)n 1 este şir convergent ceea ce este echivalent cu
(Sn)n 1 şir fundamental. În baza definiţiei 1.6. se obţine că
>0 nε ΙN astfel încât nΙN, n nε şi p ΙN* rezultă
Sn p Sn < .
1 1 1
sunt convergente deoarece, pentru prima serie Sn= 1+ 2
+ 2
+...+ 2
şi pentru a doua
2 3 n
1 1 1
serie Sn=1+ + +...+ ( şiruri fundamentale).
2! 3! n!
7
Seria armonică
1
n 1 n
1 1
este o serie divergentă deoarece în cazul ei Sn=1+ +...+ , iar acest şir nu este
2 n
convergent pentru că nu este fundamental.
Seria 1 , unde este număr real, se numeşte seria lui Riemann sau seria armonică
n 1 n
2) Seria 1
este convergentă deoarece 3 >1.
n 1 n n 2
1.15. Propoziţie. Dacă an este o serie convergentă atunci lim an =0.
n 1 n
Demonstraţie: Seria a n fiind convergentă aplicăm criteriul general al lui Cauchy
n 1
pentru p=1. Se obţine că
>0 nε ΙN astfel încât n ΙN, n nε, an 1 <
contrazice ipoteza.
8
1.17. Exemplu. Seriile
2n 1
şi n 2 ln(1 )
n 1
2 2
n 1 n 1 n
sunt divergente deoarece
2
2n 1 1 n
lim =2 şi lim n ln(1 2 ) = lim ln (1 2 ) =1.
2
n
n 1 n n
2
n n
1.18. Definiţie. Seria an se numeşte absolut convergentă dacă seria an este
n 1 n 1
convergentă.
1.19. Propoziţie. Orice serie care este absolut convergentă este şi convergentă.
Demonstraţie: Fie an o serie absolut convergentă. Din criteriul general al lui Cauchy se
n 1
obţine că
>0 nε ΙN astfel încât nΙN, n nε şi p ΙN*rezultă
an 1 + an 2 +...+ an p < .
Dar
an 1 an 2 ... an p an 1 + an 2 +...+ an p <
Prin urmare seria an verifică criteriul general al lui Cauchy şi deci este convergentă.
n 1
Exemplu:
Studiem convergența absolută a seriei 1 . Avem
n
2
n 1 n
1n 1
2
2.
n 1 n n 1 n
Deoarece ultima serie este convergentă, rezultă că seria data este absolut convergentă.
În particular, seria 12 este convergentă.
n
n 1 n
9
1.20. Definiţie. O serie care este convergentă dar nu este absolut convergentă se numeşte
semiconvergentă.
EXERCIŢII
n n2 1 1 2
d) ; e) ln 1 2 ; f) ln 1
n (n 3)
;
n 1 n (n 1) n 2 n n 1
ln(n 1) ln n 2 n 1 n ( 1)n 1
g) ; h) n ; i) 2 ;
n 2 ln n ln( n 1) n 1 ( n 1)!
n
n 1 3
5 2n 1 6n 1 7 3n 1
j) ; k) arctg .
n n 1
n 2
n 1 12 n 1
1
h) 2; i) 9 4 ; j) 25 6 ; k) arctg(n+1)-arctgn=arctg , .
n n 1 4
2
10