Sectia: C.C.I.A.

An de studiu: III
An universitar: 2018-2019

ELEMENTE DE CONSTRUCTII METALICE 2

Curs 1
1. Metodele de proiectare si calcul al elementelor din otel pentru constructii.
2. Clasificarea in functie de rezistenta a sectiunilor elementelor din otel
3. Pereti comprimati; rapoarte limita ale zveltetii peretilor ce alcatuiesc sectiunile profilelor
din otel pe baza carora se stabilesc clasele de rezistenta.
4. Relatia dintre clasele de rezistenta si metodele de calcul.
5. Calculul la Stari Limita. Verificarile elementelor metalice corespunzatoare Starilor
Limita.
6. Exemple de elemente intinse in cadrul structurilor si sectiuni uzuale intinse.
7. Relatii de verificare ale barelor intinse. Aria bruta si aria neta a sectiunilor din otel.
Cedarea pe sectiune a elementelor intinse.

Curs 2
8. Exemple de bare comprimate si sectiuni uzuale ale barelor comprimate.
9. Verificri de rezistenta ale barelor comprimate; comportarea barelor scurte comprimate, a
celor lungi precum si a celor de lungime intermediara la compresiune.
10. Factori ce influenteaza rezistenta barelor comprimate. Moduri de cedare la barele
comprimate.
11. Comportarea barelor zvelte comprimate ideale (bare cu sectiunea constanta). Forme de
instabilitate si tensiunea critica (relatia lui Euler).
12. Zveltetea barelor comprimate care flambeaza elastic; zveltetea redusa (adimensionala)
13. Ecuatia de flambaj a barelor ideale comprimate; factorul de reducere pe sectiune din
flambaj .
14. Flambajul barelor reale comprimate: curbele (relatiile) f-, fc/fy - λ̄ , - λ̄ ale barelor
din otel industriale.
15. Instabilitatea barelor cu zveltete mare si cu zveltete medie comprimate axial.
16. Forme de pierdere a echilibrului barei comprimate.
17. Ecuatia de echilibru a barelor din otel reale comprimate centric luand in consideratie
imperfectiunile geometrice de bara (bara cu curbura initiala).
18. Modificari ale tensiunilor (eforturilor unitare) pe sectiunea barelor din otel datorita
imperfectiunilor materialului (tensiuni reziduale).
19. Curbe de flambaj a barelor comprimate; reprezentarea curbelor de flambaj in
standardizarea Europeana (Euronorme).
20. Factorul de reducere pe sectiune din flambaj  la barele reale.
21. Verificari de stabilitate a barelor la solicitarea de compresiune axiala (flambajul barelor
Lungimile de flambaj ale barele ideale comprimate functie de legaturile de la capetele lor.
Curs 3
22. Exemple de bare comprimate: grinzi laminate si grinzi cu inima plina sudate (sectiuni
constante si variabile, variatia sectiunilor, grinzi cu goluri pe inima, etc.)
23. Tensiuni si distributia lor pe sectiune la barele incovoiate; module de rezistenta plastice si
elastice. Factorul de forma .
24. Dimensionarea grinzilor laminate si alcatuite din table sudate.
25. Momentul de incovoiere capabil (momentul rezistent) elastic si plastic.
26. Verificarile barelor incovoiate mono axial si biaxial (incovoiere oblica)
27. Verificari de forfecare la grinzile incovoiate. Arii de forfecare. Rezistenta la forfecare
elastica si plastica.
28. Verificarea rezistentei la incovoiere si forfecare din incovoiere in domeniul plastic intr-o
sectiune a grinzii. Relatii de interactiune M-V; reducerea momentului capabil (moment
rezistent) datorita tensiunilor de forfecare pe sectiune.
29. Verificarea rezistentei la incovoiere in sectiunile barelor supuse la moment, forta axiala si
forta taietoare, M-N-V; reducerea momentului capabil (moment rezistent) datorita
prezentei fortei taietoare precum si a intinderii sau compresiunii axiale pe sectiune la
grinzi din clasele 1 si 2 de rezistenta)
30. Relatii de verificare pentru incovoierea oblica.
Curs 4
31. Instabilitatea laterala a barelor incovoiate. Momentul de incovoiere critic corespunzator
flambajului lateral, prin incovoiere-rasucire a barelor fara legaturi laterale si avand
sectiunea simetrica.
32. Modurile de cedare ale barelor supuse la incovoiere monoaxiala
33. Flambajul lateral prin incovoiere rasucire a sectiunilor laminate simetrice fata de axele
principale: momentul capabil (momentul rezistent) plastic si momentul critic elastic de
flambaj prin incovoiere rasucire.
34. Relatiile (parametrii) dintre momentul capabil plastic (Mpl,Rd), momentul de incovoiere
rezistent pe sectiune la flambaj prin incovoiere rasucire (Mb,Rd) si respectiv, momentul
critic elastic de flambaj (Mcr).
35. Interactiunea dintre starea de flambaj a barei si plastificarea pe sectiune. Factorul de
reducere la flambaj prin incovoiere, LT, relatii de calcul pentru sectiuni oarecare si pentru
sectiuni laminate sau sudate.
36. Verificarea stabilitatii grinzilor incovoiate: relatii de verificare.
37. Metode simplificate de verificare a stabilitatii grinzilor ca parti ale sistemelor structurale
(cladiri s.a.).
38. Detalii constructive de prevenire a flambajului lateral; legaturi discrete si legaturi
continue ale talpilor comprimate la grinzi facand parte din sisteme structurale si structuri
la cladiri s.a.
39. Grinzi compuse, sudate: elemente generale de proiectare.
40. Dimensionarea sectiunii grinzilor compuse sudate: criterii de proiectare
41. Predimensionarea sectiunii grinzilor compuse (din tabla groasa): inaltimea optima si
minima a inimii, grosimea inimii, alte prevederi
Curs 5
42. Voalarea locala a partilor comprimate a grinzilor compuse sudate.
43. Comportarea peretilor sectiunilor grinzilor compuse la solicitari in planul lor. Latimi
eficace (efective) ale peretilor comprimati (inimi, talpi).
44. Tensiuni normale si tangentiale si distributia lor la panourile de inima ale grinzii; campul
diagonal intins
45. Rezistenta la flambaj prin forfecare; contributiile inimii si talpilor.
46. Rigidizarile curente ale inimii grinzilor, transversale si longitudinale: detalii, pozitionare
pe grinda, dimensiuni constructive.
47. Dimensionarea si verificarea rigidizarii de capat.
Curs 6
48. Fenomenul de oboseala a barelor de otel ca parti din structure; factori ce influenteaza
aparitia si dezvoltarea fenomenului.
49. Semnificatia clasificarii numerologice a elementelor din otel expuse la oboseala – pe
sectiuni si detalii de prindere.
50. Verificarile privind oboseala barelor de otel din cadrul sistemelor structurale conform
EN 1993-1-10: relatii generale si semificatia termenilor
Curs 7
51. Grinzi cu zabrele din otel: aspect specifice, principii de baza in proiectarea grinzilor cu
zabrele.
52. Predimensionarea barelor interioare, inaltimi optime si minime ale grinzilor cu zabrele
din otel
53. Tipuri de grinzi cu zabrele
54. Alcatuirea interioara a grizilor cu zabrele din corniere si alte profile, distanta dintre
noduri.
55. Metode de analiza statica a grinzilor cu zabrele
56. Profile laminate la cald si la rece utilizate la grinzi cu zabrele
57. Lungimi critice (de flambaj) ale barelor grinzilor cu zabrele
58. Incarcari transmise grinzilor cu zabrele si determinarea eforturilor sectionale in barele
grinzilor
59. Calculul (dimensionare-verificare) barelor grinzilor cu zabrele din eforturi axiale
60. Imbinarile barelor – direct in noduri si prin intermediul guseelor; reguli constructive de
alcatuire a nodurilor sudate si bulonate
61. Gusee: forle, dimensiuni, verificarea prinderilor sudate dintre gusee si barele grinzii.
62. Verificari de rigiditate ale grinzilor cu zabrele.

Curs 8
63. Tipuri de stalpi la constructii curente, sectiuni si elevatii
64. Detalii de imbinari intre tronsoane de stalpi cu sectiuni diferite: variatia sectiunii pe
inaltime
65. Noduri structural : imbinari grinda stalp, detalii de imbinari rigide, semi-rigide, articulate
66. Bazele stalpilor articulate si rigide; elemente si detalii de alcatuire
67. Suruburi de ancoraj: tipuri, detalii constructive.
68. Comportarea stalpilor structurali, analiza de instabilitate
 69. Clasificarea stalpilor structurali din punctul de vedere al aparitiei fenomenelor de
instabilitate.
70. Efectele impefectiunilor la stalpii structurali: curbura initiala si excetricitatea de aplicare
a fortei compresive in cazul general al sectiunilor laminate deschise.
71. Semnificatia factorului Cm in carul vrificrilor de stabilitate a stalpilor structurali.
Curs 9
72. Verificari de stabilitate conform EC3: metode simplificate applicate la relatiile de
verificare a stalpilor cu sectiune unitara constanta
73. Analiza talpilor cu sectiuni compuse solidarizate discontiuu cu placate sau zabrelute:
comportarea, forta critica Pcr
74. Verificarea stalpilor interconectati discontinuu dupa Eurocode 3; etape de calcul si
verificari. Semnificatia notatiilor: Sv, MEdI, MEdII, NEd, Nch,Ed
75. Elementele componente ale prinderii stalpilor in fundatii si rolul acestora.
76. Calculul fundatiilor solicitate axial: determinarea dimensiunilor placii de baza (suprafata,
grosime)
77. Calculul fundatiilor solicitate excentric, compresiune neuniforma din moment la baza
fundatiei: element T echivalent solicitat la compresiune si dispunerea suruburilor de
ancoraj.
78. Dimensionarea si verificarea sectiunii traverselor.

Titular curs,
Conf.univ.dr.ing. Carmen Teleman