Sudarea metalelor

- sudarea manuala prin topire cu energie electrica

- sudarea cu arc electric sub strat de flux
- sudarea cu arc electric protector de gaze
- sudarea prin topire cu flacara oxiacetilenica
Taiere termica a materialelor metalice.
Utilaje pentru sudare .Descriere si functionare
Sudarea
Sudarea este un procedeu tehnologic de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe
piese metalice in stare soida realizata prin actiunea fortelor de coeziune ce pot aparea
intre atomii marginali apartinind pieselor de imbinat .
Pentru obtinerea fortelor de coieziune care sa permita sudarea pieselor,este necesar un
aport de energie din exterior( prin incalzire sau presare obtinut cu ajutorul instalatilor
de sudare .
!mbinarea pieselor prin sudare se poate realiza cu sau fara material de adaos.
Sudabilitatea materialelor -reprezinta aptitudinea unui material ca printr-unanumit
procedeu si pentru un anumit scop sa asigure ,in imbinarile sudate ,caracteristicile locale
si generale prescrise pentru o constructie sudata ."a poate fi apreciata prin complexitatea
precautiunilor care sunt necesare la realizarea imbinarilor sudate .
Conditi de sudabilitate
- comportarea la sudare cacterizeaza posibilitatea de a realiza printr-un procedeu
oarecare ,imbinari sudate fara defecte ,cu caracteristici pre#azute ,depinzind de
proprietatile metalurgice ale metalului de baza si a acelui de adaos .
- siguranta la sudabilitate indica insusirea materialului sudat de-a nu-si diminua
caracteristicile mecanice datorita tehnologiei de sudare aplicate, incit sa apara
pericolul de rupere fragila .$ezulta ca siguranta la sudare este legata de
capacitatea materialelor de a-si pastra proprietetile de plasticitate in urma
procesului de sudare .
% buna sudabilitate presupune posibilitatea realizari de imbinari sudate fara fisuri sau alte
defecte ,cu alungire specifica ridicata ,rezistenta mecanica si caracteristici tehnologice
apropiate cu cele ale materialului de baza ,cu capacitatea de a-si pastra caracteristicile in
tot timpul functionarii .
- comportarea tehnologica se caracterizeaza prin caracteristicile mecanice si
proprietatile tehnologice care se pot realiza prin metoda de sudare in conditiile de
executie date.
Sudabilitatea cea mai buna se obtine prin acea metoda de sudare la care cusutura a
rezultat cu caracteristici mecanice si proprietati de plasticitate mai bune fara modificare a
proprietatilor initiale exagerate.
&supra sudabilitatii influienteaza si alti factori tehnologici si anume '
- pozitia de sudare .
- preincalzirea
- metalul de adaos.
Clasificarea imbinarilor sudate
(lsificarea imbinarilor obtinute prin topire se face dupa sectiunea trans#ersala a
cordonului de sudura .
- sectiune de tip pana ,
))).referat.ro
- sectiune de tip echer ,
Dupa pozitiile principale ale cusuturii ,
- cusuturi orizontale ,
- cusuturi #erticale ,
- cusuturi de plafon .
Dupa clasa de executie ,
- clasa de executie !, la constructi sudate deosebit de solicitate
- clasa de executie !!, pentru solicitari medii
- clasa de executie !!!, pentru lucrari statice supuse la solicitari reduse
Dupa pozitia relati#a a pieselor ce se ansambleaza imbinarile sudate pot fii '
- cap in cap ,(cu cusutura directa si cu o eclisa
- suprapuse ,(cu cusutura de margine
Dupa forma suprafetei exterioare a cordonului de sudura imbinarile sudate pot fii'
- plane (cu suprafata exterioara plana ,
- con#exe(suprafata exterioara ingrosata,
- conca#e (cu suprafata exterioara conca#a ,folosita la suduri de colt pentru
constructii supuse sarcinilor de oboseala.
Dupa pozitia cordonului de sudura fata de directia sarcini imbinarile sudate pot fii'
- frontale
- laterale
- combinate
Dupa continuitate ,imbinarile sudate pot fii'
- continuie
- discontinui,putind fii dispuse fata in fata sau in zigzag.
Elementele componente ale unei suduri
!mbinarile sudate se compun din metalul de baza si cusurtura .


Metalul de baza este metalul sau aliajul care se sudeaza .
Metalul de adaos este metalul sau aliajul sub forma de #erge ,sirma sau pulbere ,care se
introduce suplimentar in zona de sudare ,in #ederea umpleri spatiului dintre piese .

Cusutura rezultata prin solidificarea bai de metal topit care se formeaza intre marginile
metalului de baza ,din metalul depus si metalul de baza .
Rostul de sudura este spatiul format intre marginile piesei pregatite in #ederea imbinari
orin sudare .*ormarea rostului este necesara din punct de #edere tehnologic, pentru a se
putea realiza o patrundere corespunzatoare a procesului de sudare pe toata grosimea
materialului .
Cusatura se compune din mai multe rinduri de sudura, fiecare rind fiind optinit in timpul
unei treceri de-a lungul cusaturi . Pentru calitatea cusaturi prezinta un deosebit interes
patrunderea sudurii ,care reprezinta adincimea de topire a metalului de baza .


Zona influientata termic este portiunea metalului de baza din apropierea cusaturi a carei
proprietati s-au modificat in urma procesului de sudare .

!mbinarile sudate se clasifica in functie de pozitia reciproca a pieselor de imbinate
.*ormele si dimensiunile rosturilor sunt determinate de formele imbinarilor sudate .

a $osturile imbinarilor sudate cap in cap ' rosturi in forma de !
rosturi in forma de +
rosturi in forma de ,
rosturi in forma de U
rosturi asimetrice
rosturi simetrice
b $osturile imbinarilor sudate in colt(unghi reciproc de -.
.
/.
c $ostul imbinarilor sudate in T
*ormele si dimensiunile rosturilor sunt standardizate in functie de procedeul de sudare si
calitatea materialului de baza .
Dispoziti#ele utilizate pentru fabricarea constructiilor sudate se clasifica in functie
de scopul lor si anume' - dispozitive de ansamblare - montare , care ser#esc la fixarea
elementelor constructi#e in pozitie de sudare
- dispozitive de sudare ,care ser#escla realizarea cordonului de sudare in
poziti cit mai a#antaloase .
!n functie de metoda de sudare aboptata la sudare si debitarea metalelor si
aliajelor se folosesc o serie de utilaje . &stfel ,daca se considera doua grupe mari de
metode de sudare ( sudare cu gaze si sudare electrica se folosesc urmatoarele utilaje
principa'
- la sudarea cu gaze sunt necesare' recipiente cu oxigen pre#azute cu reductoare de
presiune , generatoare de acetilena, arzatoare, materiale de adaos.
- la sudarea electrica sunt necesare ' utilaje pentru alimentarea cu curent electric,
portelectrod,clesti, ciocane , dalti ,etc.
Tensiuni si deformati in piesele sudate
(auzele aparitiei tensiunilor si deformatiilor .
!n timpul sudari in toate cazul tuturor procedeelor de sudare, apar tensiuni datorita
proceselor fizico 0 mecanice care au loc in materialul sudat.&ceste tensiuni , in anumite
conditi ,ramin in piesele sau structurile sudate sub forma unor tensiuni remanente numite
tensiuni reziuale .
"xistenta tensiunilor se poate pune in e#identa prin deformatiile aparute in piesele
sudate .
*actori care determina aparitia tensiunilor si deformatiilor in piesele si structurile
sudate sunt'
- rezistenta structuri la contractia libera a metalului sudat
- dilatarea metalului
- limita de curgere a metalului de baza si a celui de adaus
- gradientul de temperatura determinat de neuniformitatea cimpului mtermic ,atit in
sectiunea cusuturi cit si in lungul ei .

Metode pentru reducerea tensiunilor remanente
Petru reducerea acestor tensiuni din piesele si structurile sudate se aplica tratamentul
termic de detensionare .&cest tratament termic prezinta si alte a#antaje fa#orabile
asupra imbinarilor sudate ,cum ar fii ' mareste stabilitatea dimensionala ,reduce
stabilitatea materialului metalic la coroziune si micsoreaza probabilitatea ruperi fragile .
Metode de reducere a deformatiilor
a metode mecanice de reducere a deformatiilor cuprind
- pozitionarea componentelor inaintea sudari ca dupa sudare sa se
obtina geometria necesara.
- fixarea rigida a componentelor in dispoziti#e masi#e care sa
impiedice deformarea ansamblului (dar aceasta metoda introduce
tensiuni.
- prinderea pro#izorie cu suduri scurte in lungul rostului .
b metode tehnologice de reducere a deformatiilor
- preincalzirea componentelor de sudat sau uniformizarea cimpului
termic folosinduse #iteza mare de sudare
- rosturile simetrice si cusuturi efectuate prin treceri balansate
- metode de adaos care pot conferi cusuturi plasticitate ridicata
c ciocanire locala care se executa cu ciocane pneumatice cu #irf sferic pentru
indreptarea pieselor deformate .!n #ederea aplicari ciocaniri ,materialul se incalzeste in
prealabil cu o flacara oxiacetilenica pina la culoarea rosu 0inchis ,apoi in timpul raciri se
executa indreptarea.
Factori fragilizati in piese sudate
!n piesele si stucturile sudate ,tensiunile introduse in timpul sudari si localizate in zonele
adiacente cusuturi si tensiunile aparute in timpul functionari piesei creaza o concentratie
de tensiuni puternice .Daca materialul are suficienta plasticitate ca sa poata diminua
concentratiile de tensiuni creeate ,atunci nu se produce fisurarea pieselor .pierderea locala
a plasticitati creeaza posibilitatea formarii fisuri sub efectul concentratiilor de tensiuni .
Sudarea cu arc electric Urilaje si materiale folosite
Sursa de curent pentru sudarea cu arc electric .
Clasificarea surselor de curent electric pentru sudare cu arc electric poate fii facuta dupa
mai multe criteri ' 1 dupa felul curentului se deosebesc ' - surse de curent
continu (grup generator.
- surse de curent alternati# (aparate
electrice cu
transformator
alimentat la retea.
2 dupa curentul maxim de sudare ' - surse ptr.curenti de sudare redusi
(max 13.&
pentru sudare
manuala.
- surse pentru curenti de sudare pina
la 45.&
- surse pentru curenti de sudare
mari (6..-1...-
15..& sudari semiautomate si
automate grupul
de transformare este pe roti
si stationare.
Sursele de curent continuu (pot fii grupuri de sudare si redresoare
grupurile de sudare ' - generatorul de curent
- motorul de antrnare al generatorului
- tabloul de comanda
- trenul cu roti pentru deplasare (la cele
mobile
Surse pentru curentul alternativ (pot fii transformatoare de sudare si grupuri de
generatoare de
freg#enta marita.
transformatoarele de sudare sunt aparate care au o inductanta
ce asigura decalajul intre tensiune si curent .transformatoarele de sudare modifica
parametrii puterii electrice de la o retea electrica cu tensiunea de 2..-5.. , la tensiunea
necesara sudarii cu intensitate mare de curent .
generatoarele sincrone monofazate cu fregvente marite sunt
antrenate de motoare asincrone alimentate la 22. sau 4.. , .&cestea se construiesc
pentru curenti de sudare de 12.-75. &cu freg#enta de 15.,4..si 75. 8z.
Scule si dispozitive folosite.
Cablurile de sudare ( se folosesc pentru conducerea curentului la portelectrod si la clema
de contact a piesei de lucru ."ste o constructie multifilara din sirme de cupru electrolitic
acoperite cu o infasurare din fire din bumbac si izolatie de cauciuc .
Clestele port electrod ser#este la conducerea electrodului prins in el ,pentru
realizarea cordonului de sudura (trebuie sa prezinte siguranta impotri#a electrocutarii.
Clema de contact ser#este la conducerea curentului de la aparat la piesa de lucru
sau masa .Se prinde de masa sau piesa cu un cirlig de presiune .
Scule necesare sudorului:- ciocanul de sudor pentru curatarea zgurei ,
- ciocanul cu cap rotund pentru ciocanirea sudurii,
- dalta si ciocan obisnuit pentru indepartare stropilor de
sudura ,
- perie de sirma din otel pentru curatarea zgurei si a
rugini
- manusi di piele ,
- sorturile cu pieptar,cu umerar sau sort scurt
- bocanci sau lambiere.
- sabloane si calibre de masurare
- dispoziti#e de ansamblare .
Materialul de adaos in cazul sudari cu arc electric ,materialul de adaos il
constituie electrozii(sirmele acestia pot fi in#eliti sau nein#eliti sub forma de #ergea sau
sirma .
"lectrozi in#eliti sunt utilizati pentru rolul multiplu pe care in#elisurile le indeplinesc ,si
anume'
- sa mareasca stabilitatea arcului electric format intre electrod si piesa
- sa creeze o perdea de gaz care sa protejeze picaturile de metal de oxigenul si
azotul din are,
- sa creeza in baia topita un strat acoperitor de zgura care sa impedice accesul
aerului la metalul lichid ,sa incetineasca racirea rapida a metalului,
- sa introduca in cusutura sudata elemente de aliere , nr componentilor ce pot
compune in#elisul electrozilor poate ajunge la 15.
"lectrozi nein#eliti sunt prezentati sub forma de #ergele si de sirma in bobine.
Sudarea cu arc electric sub strat de flux
/a sudarea automata cu arc se foloseste sirma-electrod fuzibila ,aceasta este antrenata
continu la baia de sudura pe masura ce se topeste .Pentru ca baia de metal sa fie protejata
impotri#a oxidarii arcul electric este acoperit de un flux granulat sub care el se mentine
,de unde si denumirea metodei 9cu arc electric sub strat de flux.*luxul reduce
pierderile prin stropire ,camufleaza radiatiile arcului,reduce cantitatile de fum si gaze
degajate si asigura suduri o calitate superioara.


Sirmele pentru sudare sub strat de flux se fabrica in conformitate cu pre#ederile
ST&S-1126-:6 si limiteaza continutul de S;P la ...7<.Pentru saigurarea unui bun
contact ,sirmele sunt cuprate lucios
Fluxul se prezinta sub forma de granule intre ..1si 7 mm si pot fii '
-- topite si granulate in apa .(omponenti sunt minereuri de mangan ,cuart si
fluorina
-- ceramice fabricate prin macinarea fina a componentilor (marmura
,fluorina,oxid de aluminiu si feroaliaje (aglomerare cu silicat de sodiu,granulare si apoi
uscare .
=rosimea stratului de flux care trebuie depus pe linia de sudura ,de pina la 2.mm pentru
table subtiri si pina la 6. mm pentru materiale groase .*luxul netopit trebuie strins si
refolosit.
Din complexul unei instalatii pentru pentru sudare automata fac parte '
tractorul de sudare ,pupitrul de comanda si sursa de curent care poate fii transformatorul
sau un grup rotati#, instalatiile mai cuprind 'conductore electrice ,sine pentru ghidarea
tractorului,absorbitoare de flux ,accesorii etc.
Sudarea cu arc electric in mediu de gaze
Sudarea cu arc electric nefuzibil in mediu de gaz inert (W!" la care arcul se
produce intre un electrid de )olfram si piesa de sudat ,iar protectia se asigura cu un
curent de gaz inert suflat in jurul electrodului. /a amorsarea arcului electric la sudare
>!= ,fara atingerea electrodului se intrebuinteaza un generator de tensiune inalta (circa
4..., si freg#enta inalta (circa .,5 ?z aplicate la bornele arcului .
?etoda >!= se aplica unei game foarte largi de metale , oteluri ,metale usoare ,
materiale refractare ,cupru si aliajele sale ,metale pretioase si altele .
instalatie de sudare !"# este compusa din
- sursa de curent continu sau alternati# sau ambele,
- generatorul de inalta freg#enta ,
- butelia de gaz protector ,cu regulator (debitmetru,
- arzatorul de sudare ,
- cablurile de interconectare ,de conectare la piesa de sudat furtunuri de gaz protector si
e#entual de apa.(intrare si iesire .
$rzatoarele !"# pot fii cu racire naturala cu aer a#ind capacitates curentului de
sudare de 1..& ,si racire cu apa pentru capacitate de sudare pina la :..&
%lectrozi de &olfram nu trebuie sa capete fisuri in extremitatea expusa arcului ,ei
ramin intacti in timpul sudarii.Se li#reaza intr-o gama larga de grosimi(de la .,3-1.mm si
lungimi intre :5-15.mm.
Sirmele de adaos pentru >!= sunt fabricate cu compozitia chimica
corespunzatoare materialelor ce se sudeaza .&limentarea sirmei in timpul sudari se poate
face manual sau automat .
Sudarea cu hidrogen atomic . este procedeul in care arcul electric se formeaza intre doi
electrozi de #olfram ,amplasati in doua ajutaje #ecine prin care se sufla un curent de
hidrogen . /a temperatura inalta a arcului electric ,hidrogenul biatomic se disociaza in
hidrogen monoatomic ,absorbind o cantitate de caldura din arc . /a contactul cu piesa sau
materialul de adaos cu temperaturi mai coborite reactia este in#ersa cu degajare de
caldura .8idreogenul asigura in acelasi timp si protectia materialului topit deoarece el
este reducator in orice stare .
Sudarea cu jet de plasma ,este o #arianta a metodei de sidare cu electrod
nefuzibil la care ,pentru obtinerea celor mai bune rezultate ,in prezent se foloseste un
arzator cu trei curenti de gaz ,
- argonul ,drept gaz plasmagen care genereaza plasma cu ajutorul arcului pilot
produs intre electrodul de )olfram si ajutajul de cupru alimentat de un generator
de curent suplimentar ,dupa care plasma trece in ajutajul ingustat al arzatorului
,spre piesa de sudat ,prin arcul transferat produs intre electrodul de )olfram si
piesa de sudat (alimentat de generatorul principal .
- &rgonul este un amestec al acestuia cu hidrogen sau heliu ,dreptgaz de focalizare
, care sete debitat printr-o serie de gauri ,sub un unghi ascutit cu axa coloanei
,ingustind suplimentar jetul de plasma transferat piesei .
-
Prin acest procedeu pot fii realizate suduri in ! de la folii subtiri (de .,1 mm la
table de 1. mm,fara material de adaos .Procedeul este folosit la sudarea otelurilor
inalt aliate ,aliaje din titan ,etc.
Masuri de tehnica securitati munci la sudarile cu arc electric
Prin nerespectarea normelor de tehnica securitati munci se pot produce urmatoarele
accidente '
- electrocutari,
- imbolna#irea ochilor si arsuri ale pieli pro#ocate de radiatiile arcului electric ,
- arsuri si rani produse de scintei ,picaturi de metal ,de zgura sau de piese incalzite
- intoxicari pro#enite de la gaze si fumul degajat
- incedii cauzate de scinteile pro#ocate de arcul electric .
Sursele de curent pentru sudare trebuie cit si masa de lucru trebuie sa fie legate la priza
de pamint inainte de punerea lor in functiune . /egarile #or fi executate de catre
electricieni .
Sudorul trebuie sa lucreze numai pe co#oare de cauciuc sau pe gratare din lemn si
imbracat cu echipament de protectie ' manusi ,sort din piele ,bocanci ,care sa-i apere atit
impotri#a stropilor cit si in potri#a radiatiilor arcului .
Se interzice sudarea pieselor #opsite sau in apropierea substantelor inflamabile
,deoarece se pot pro#oca incendii .
(ablurile de sudare trebuie sa fie in stare perfecta @ nu este admisa legarea
pieselor si apoi izolarea lor cu banda izolatoare .
"cranele si mastile trebuie sa protejeze complet fata ,gitul si urechile sudorului
,atit in potri#a radiatiilor ,cit si contra stropilor . Pentru curatarea zgurei si a picaturilor de
metal ,sudorul trebuie sa poarte ochelari de protectie cu #izori din sticla necolorata .
(abinele sudorilor trebuie sa fie bine iluminate si incojurate cu para#ane ,pentru a
se feri persoanele din jur de radiatiile arcului electric .
/a locurile fixe de sudare se #or amenaja guri de aspirare pentru gazele si fumul
ce se degaja in timpul sudari si se #a asigura o buna #entilatie .
/a sudarea pe santiere (de constructii sau na#ale in locuri periculoase, sudori #or
purta centuri de siguranta sau #or lucra pe scaune suspendate .
SU#$%&$ 'U F($'$%$ #& !$)&
Materiale si utilaje folosite la sudarea cu flacara de gaz .
a Materiale * - gaz combustibil
- oxigen
- materialul de adaos
- fluxurile sau fondanti .
1 #aze si lichide combustibile folosite la sudare '
- acetilena 0 putere calorica A 57 71. BCm
4
D ((
2
8
2
E temperatura intre
41..-42..
.
(F
- gazul metan 0 puterea calorica A 45 34. GjCm
4
D ((8
7
E temperatura
2...
.
(F
- hidrogenul 0 puterea calorica A 1. :1.GjCm
4
D Etemperatura 22..
.
(F
- propanul si butanul 0 putere calorica A -...GjCm
4
DE #aiaza intre 1-.. 0
21..
.
(F
- #apori de benzina ,de petrol lampant sau benzol Etemperaturi
benzinaA255.
.
(
petrol lampant A 27:5
.
(, benzenul A 25..
.
(F.
1 xigenul este gazul care intretine arderea
2 Materiale de adaos este executat sub forma de sirme
.-- sirme de sudare ptr. otel

aliate si nealiate


-- pentru sudarea fontei, #ergele turnate
-- pentru sudarea alamei se fol sirme de
alama marca &mSi/p
si &mSm/p
Sirmele de alama se mai folosesc si la lipirea (u, Hr, otel ,fonta .
4 'luxuri sau fondanti de sudare (sunt materiale speciale ,sub forma de praf,pasta
sau lichide ,care au drept scop sa indeparteze oxizi si sa protejeze materialul topit
impotri#a oxidari.
b" Utilaje ' - generatorul de acetilena sau butelia de acetilena cu supapa de siguranta
- trusa de sudare ,
- tuburile de cauciuc ,
- echipament de protectie ,
- masa de lucru si despoziti#e de sudare ,
- material de adaos ,fluxuri de sudare ,
- scule etc.
1 generatorul de acetilena ' la locul de munca acetilena se prepara in generatoare
speciale a caror clasificare se face in functie de modul cum se asigura contactul intre
carbit si apa .!n atelierele mari ,pre#azute cu mai multe posturi de sudare ,se recurge la
generatoare stationare sau centrale de acetilena .&cestea au debit, in raport cu necesarul ,
de la 5 la 3 m
4
Ch.acetilena .
Pentru posturile de sudare obisnuite se folosesc generatoare de acetilena
transportabile.acestea pot fii de joasa presiune sau de presiune medie .
Dupa de modul realizare a contactului dintre carbit si apa se deosebesc ' generatoare cu
caderea carbitului in apa @ generatoare cu curgerea apei peste carbit @generatoare de
contact intermitent prin refularea apei .
"lemente componente ' 1 A carbit : A rezer#or de carbit
2 A apI 3 A rezer#oare de apI
4 A e#acuarea acetilenei
7 A e#acuarea apei
5 A clopot
6 A pJrghie de eliberare a carbitului
2 buteliile de oxigen si buteliile de acetilena
Huteliile de oxigen sunt executate din otel, a#ind grosimea peretelui de 3mm si diametrul
interior de 22. mm . /a partea sinferoiara este montat un suport ,iar la partea superioara
au un git in care este montat un robinet de inchidere . /ungimea buteliilor este de 1:7.
mm,masa unei butelii este de :2,5 Gg,in care se pot incarca 3,5 Gg de oxigen care
constituie masa celor 6m
4
de oxigen comprimata la o presiune de 15. bar.
Huteliile de acetilena au aceeasi capacitate ca cele de oxigen ,cu exceptia lungimi
care este de 167. mm . % butelie contine circa 55.. l de acetilena la presiunea de 16 bar .
in interiorul buteliilor sunt introduse 2. Ggde masa poroasa si 12 Gg de acetona ,ceea ce
permite imagazinarea acetilenei la presiune indicata fara pericaol.K
4 elemente de siguranta (epurare (reductie (curgera gazelor (
- supapele de siguranta ,sunt dispoziti#e destinate sa opreasca flacara de intoarce si
unda de soc sa traca la generatoare si recipiente
a b
Supapa hidraulica de siguranta ' a A supapI de tip deschis
b A supapI de tip Jnchis
1 - tea#I de admisie
2 0 robinet de ni#el
4 0 racord de e#acuare
7 0 gurI de golire
5 0 robinete de Jnchidere
6 0 membranI.
- epuratoarele , sunt destinate curatari acetilenei de impuritati mecanice si retinerea
umiditati ,sunt sub forma de cuti cilindrice si sunt umplute cu cocs sau bucati mici
de caramida
-
- redresoare de presiune . Reductorul de oxigen ser#este pentru micsorarea presiuni
oxigenului din buteli la presiunea de lucru (1-15 bar si la mentinera ei
constanta .
Reductorul de acetilena are acelasi principiu de
functionare ca si cel de
oxigen ,cu deosebirea ca presiunilGe sunt mult mai joase .
- tuburile pentru conducerea gazelor ,pentru conducerea gazelor de la generator si
de la butelia de oxigen se folosesc tuburi colorate de clasa = ' - in albastru la exterior
si negru la interior pentru oxigen . (diam. interior de 6 mm, grosimea peretelui de 4,5-
5,5 mm.
- in rosu la exterior si negru la interior
pentru acetilena .( diam. !nterior de - mm, grosimea peretelui de 4-5mm
7 arzatorul de sudare oxiacetilenica : este destinat sa amestece doua gaze
(acetilena si oxigen ce sunt transportate prin tuburile de cauciuc ,intr-o anumita proportie
,astfel ca la iesirea lor sa se aprinda si sa arda cu flacara constanta ,flacara folosita la
sudare .&rzatorul este firmat dintr-un miner pe care sunt pre#azute doua racorduri pentru
acetilena si oxigen si un locas unde sa se monteze o tija cu arzator cu bec .
5 scule si dispozitive a)utatoare '
- ochelari de protectie cu #izoare colorate pentru
sudare cu flcara ,
- ochelari de protectie cu #izoare albe in #ederea
curatari
pieselor de zgura si rugina etc.
- manusi, sorturi ,jambiere si ghete .
- dispoziti#e di#erse pentru fixarea pieselor in timpul
sudarii
- masa de lucru,
- perii de sirma de otel ,
- ace si perii de sirma de alama pentru curatarea
becurilor
- ciocane ,dalti ,pile etc ,pentru taiere ,pilire,
indreptare et
Te+nologia sudari cu flacara de gaze
a flacara oxiacetilenica .!n interiorul arzatorului se produce amestecul de gaz
combustibil si oxigen care la esire se aprinde pentru obtinerea flacari de surura .Dupa
raportul celor doua gaze flacara poate fi de trei feluri ' - flacara normala cind raportul %
2
'
(
2
8
2
A 1,1....1,2 (cazul general
- flacara carburanta cind raportul %
2
' (
2
8
2
A L 1,1 (ptr.o topire superficiala
- flacara oxidanta cind %
2
MM (
2
8
2
( fol. la sudarea alamei si la taiere .
*lacara oxiacetilenica formeaza patru one '
-prima zona ,foarte redusa abia #izibila ,la iesirea din arzator reprezinta
amestecul de acetilena cu oxigenul inca neaprins .
- zona a doua ,nucleul sau conul luminos , datorita lumini pronuntate alb
stralucitor ,
- zona atreia este putin #izibila,aici se produce arderea acetilenei cu oxigenul
din butelie ,este zona reducatoare a flacarii care degaja o mare cantitate de caldura .
- zona a patra , formind zona secundara sau in#elisul exterior ,este zona unde
are loc arderea completa a compusilor %
2
' (
2
8
2
formati in zona reducatoare

?etodele si regimuri de sudare,sunt determinate de trei factori '
- inclinarea flacarii
- incGinarea si pozitia sirmei de adaos
- orientarea in spatiu a suduri de executat
Sudarea spre stinga ,se aplica la sudarea tablelor cu grosomea de 7-5 mm la otel si 4
mm la metalele cu conductibilitate termica mare .Se aplica la sudarea in orice pozitie .
Sudarea spre dreapta se aplica in cazul tablelor mai groase de 7 mm ,sudarea se
executa de la stinga la dreapta ,sudarea se executa in urma arzatorului ,care are o miscare
rectilinie fara oscilatii ,iar sirma se misca cu oscilati trans#ersale .
Sudarea verticala cu cusutura dubla (se aplica numai tablelor in pozitie #erticala si la
care cusutura se obtine #ertical de jos in sus .Sudura se executa simultann de doi sudori
de o parte si de alta a rostului .
,rdinea operatiilor pentru lucru este urmatoarea *
- se determina consumul de acetilena necesar in litri Cora
- se alege marimea arzatorului ,infunctie de consumul de acetilena
- se alege presiunea oxigenului
- se alege materialul de adaos corespunzator materialului de baza
- se alege diametrul sirmelor in raport cu grosimea tablelor de sudat
'ontrolul sudurilor .
Defectele sudurilor si a pieselor sudate pot aparea atJt in sudura cit si in
#ecinatatea suduri .% sudura de calitate trebuie sa aiba la exterior un aspect licios ,iar la
interior sa fie compacta ,fara pori sau incluziuni .Dupa amplasarea lor defectele pot fii
exterioare si interioare .
*efectele exterioare alesuduri : abateride la dimensiune ca'neuniformitaNi ,ingroOIri
,deplasIri de la axa rostului, abatei de formI etc.
discontinuitINi de linie Oi ni#el ,ca ' crestIturi mIrginale ,
scurgeri ,cratere ,strIpungeri
fisuri exterioare produse Jn timpul sudIri sau rIcirii
*efectele interioare ale suduri sunt ' - nepItrunderile ,caracterizate prin faptul cI piesa
de bazI Oi cordonul de sudurI nu au fIcut masI comunI pe o anumitI porNiune '
- incluziuni de gaze Oi incluziuni solide de zgurI ,de
flux sau de oxizi '
- fisuri interioare ,formJnd defectele cele mai gra#e .
- compoziNie chimicI necorespunzItoare care
pro#ine din excesul de acetilenI care carbureazI sudura .
'ontrolul -mbin.rilor sudate / ele trebuie sI se efectuieze in timpul execuNiei cJt Oi dupa
Oi trebuie sI se refere la materialele Oi dispoziti#ele folosite ,timpul de execuNie Oi asupra
calitINii lucrIri executate .
Controlul preventiv pre#ede #erificrea calitItii materialelor folosite ,utilajului de sudare
Oi a aparatelor de mIsurat ,#erificarea dimensonalI a reperelor ,a rosturilor si a stIrii
acestora
Controlul in timpul execu+iei pre#ede #erificarea regimuriolor de sudare ,a depunerilor
straturilor de sudurI ,JncercIri asupra rezistenNei mecanice ,a JmbinIrilor corespunzItoare
tipului de Jmbinare .
Controlul dup, execu+ia suduri poate fii fIcut prin probe distructi#e sau prin probe
nedistructi#e .
(ontrolul nedistructi# poate fii fIcut prin mai multe metode Oi anume '
Control vizual(
Control cu radia+i (
Control cu ultra sunete (
Control cu flux magnetic (
'ontrolul etan0eit.1i cusuturilor. Se aplicI la controlul de etanOeitizare a recipientelor
sau conductelor executate prin sudare Oi se face Jn mai multe feluri Oi anume'
"ncercarea cu petrol lampant (se aplicI #aselor deschise Oi rezer#oarelor .
"ncerc,rile cu aer comprimat ,(se aplicI recipientelor Oi conductelor .
"ncerc,ri hidraulice (se aplicI recipientelor sau #aselor ce lucreazI sub
presiune .
#ebitarea materialelor metalice cu flac.r. de gaz 0i oxigen
Debitarea cu flacIrI de gaz Oi oxigen este un proces fizico- chimic de prelucrare aplicat Jn
special oNelorilor moi . Pentru realizarea dbitIrii ,metalul la locul de Jnceput de debitare
se aduce Jn prealabil la temperatura de aprindere , respecti# de ardere , dupI care se
proiecteazI un jet de oxegen care produce Jn adJncime arderea puternicI a metalului @
oxizi metalici (lichizi formaOi sunt proiectaNi Jn exterior de jetul d oxigen Oi astfel rezultI
o tIieturI lipsitI de margini topite .
Debitarea cu flacIrI e gaz Oi oxigen este un procedeu ce are la bazI fenomenul de
ardere a fierului Jntr-un jet de oxigen pur . Pentru ca acest proces sa decurgI fIrI
Jntrerupere , este necesar ca materialul metalic supus prelucrIrii sI indeplineascI
urmItoarele condiNii '
temperatura de ardere a metalului sI fie mai joasI decJt temperatura lui de
topire @
temperatura de topire a oxiPilor formati sI fie inferioarI temperaturi de topire
a materialului prelucrat ,pentru ca sI permitI eliminarea lui rapidI
oxizi rezultaNi la debitare sI fie cJt mai fluizi ,pentru ca sI fie uOor JndepIrtaNi
cu jetul suplimentar de oxigen @
cIldura degajatI prin arderea metalului sI fie cJt mai mare pentru a se
compensa pierderile de cIldurI ce au loc Jn timpul debitIrii@
conducti#itatea termicI a materialului prelucrat sI fie cJt mai micI pentru ca
zona Jn care acNioneazI jetul sI nu se rIceascI prea repede astfel zgura este
eliminatI mai uOor@
metalul supus debitIri sI fie lipsit de sufluri ,crIpIturi ,incluziuni etc. care ar
propaga scurgerea liberI a jetului de oxigen
&ceste condiNii sunt Jndeplinite de oNelul moale JntrucJt are temperatura de topire
de peste 173.
.
(,iar temperatura de ardere Jn oxigen este de circa 115.
.
( @ zgura rezultatI
la debitare este fluidI astfel poate fii uOor JndepIrtatI de jetul de oxigen suplimentar
Debitarea oNelurilor cu conNinut mIrit de carbon de#ine mai dificilI JntrucJt
descreOte temperatura de topire Oi temperatura de ardere Jn oxigen creOte . /a un conNinut
de ( de .,- < temperatura de topire Oi cea de ardere sunt egale ,adicI circa 14..
.
(. /a
fontI cu un conNinut de 2,5< ( temperatura de topire este de 145.
.
( ,iar temperatura de
aprindere Jn oxigen de aproximati# 17..
.
( .
DupI tIiere piesele sunt rIcite Jn spaNii lipsite de curenNi de aer , iar dacI s-a
aplicat o preJncIlzire la temperaturi mai ridicate , atunci sunt rIcite in cuptor .
%Nelurile mediu Oi Jnalt aliate se preJncIlzesc pentru a se e#ita pericolul de
fisurare Oi datoritI temperaturilor Jnalte de topire a oxizilor formaNi .
=auele combustibile freg#ent folosite la debitare sunt acetilena Oi gazele naturale .
%xigenul intrebuinNat la debitarea materialelor metalice trebuie sI aibI o puritate
de peste --,5<.
Te+nologia debit.rii cu flac.r. de gaz 0i oxigen
Debitarea Jncepe prin JncIlzirea materialului Jn punctul marginal pJnI la temperatura de
aprindere respecti# de ardere Jn oxigen , dupI care se deschide robinetul oxigenului de
debitare . *lacIra de gaz necesarI JncIlziri metalului mai are Oi rolul de curINare a oxizilor
de pe suprafaNa piesei ,precum Oi de protecNie a jetului de oxigen . Prin aprinderea
otelurilor la debitare se degajI o cantitate de cIldurI foarte mare ,5Q1. ori decJt cea
degajatI de flacIra de JncIlzire ,astfel JncJt debitarea poate continua cJt timp acNioneazI
jetul de oxigen .
/a debitarea oNelului cu grosime mare poziNia becului trebuie sI fie perpendicularI
pe suprafaNa materialului de debitat .
=rosimea gazului ombustibuil poate fii aceeaOi pentru orice grosime de material .
Presiunea oxigenului depinde de grosimea materialului fiind cu atJt mai mare cu
cJt materialul este mai gros .
Timpul de incIlzire a materialului Jn locul de Jnceput de debitare este Jn funcNie de
grosimea materialului de debitat .
,iteza de debitare pentru o anumitI grosime depinde de debitul Oi puritatea
oxigenului ,de debitul amestecului de JncIlzire ,de natura materialului metalic debitat Oi
de gradul de mecanizare a operaNiei .Rn uona Jn#ecinatI cu suprafaNa de tIiere apar
modificIri care depind de acNiunea termicI Oi chimicI a procesului de debitare asupra
materialului .Principalele modificIri se referI la structurI Oi durite . =rosimea stratului
termic #ariazI Jntre 4 Oi 6 mm Jn funcNie de grosimea materialului .
?odificare
M.suri de te+nic. a securit.1i muncii
0i de prevenirea 0i stingere a incendiilor
la sudarea metalelor cu flac.r. de gaz.
?anipularea utilajului de sudat cJt Oi execuNia lucrIrilor de sudare Oi tIierea
metalelor cu flacIrI de gaz impun respectarea unor norme ,care sI e#ite pro#ocarea unor
accidente foarte gra#e ca urmare a unor explozii sau incendii.
Pericolul cel mai mare Jl prezintI amestecul acetilenei cu aer sau oxigen ,deoarece
aceste amestecuri sunt puternic explozi#e .Un alt pericol Jl constituie faptul cI oxigenul
comprimat, in contact cu substanNele organice ,dI naOtere la incendii si explozii prin
autoaprindere .
Pentru a pre#enii accidentele pro#ocate de utilaje Oi materialele folosite se #or lua o
serie de mIsuri .
- la locul de muncI este necesar sI fie Jn permanenNI o gIleatI cu apI curatI pentru
cufundarea arzItorului in cazul refulIrii flIcIrii precum Oi echipamentul pentru
paza Jmpotri#a incendiilor .
- sudorii Oi ajutorii de sudori trebuie sI poarte echipamentul de protecNie respecti#
,iar persoanelor strIine nu le este permis sI se apropie de locul de muncI.
- =eneratoarele Oi buteliile de acetilena se #or amplasa in afara locului unde se
executI sudarea Jn JncIperi zidite alIturi de cabina sudorului.
- DistanNa dintre generator si orice flacIra deschisa trebuie sI fie de cel puNin 1. m
- Sudorii trebuie sI cunoascI temeinic tipul generatorului Oi instrucNiunile de
folosire .
- RncIrcarea Oi golirea generatorului se #a face conform instrucNiunilor intreprinderi
producItoare .
- Di#elul de apI din generator si supapa se #a #erifica de cel puNin douI ori pe
schimb
- /a terminarea lucrului Oi Jntreruperea accesului apei la carbit ,acetilena se #a
e#acua Jn atmosferI . $ezidul rezultat la producerea acetilenei ,hidroxidul de
calciu .sub formI de nImol se #a JndepIrta din generator Oi se aruncI Jn gropi
special amenajate .
- =eneratoarelOe se #or feri de JngheN ,iar Jn cazul cJnd au JngheNat se #or dezgheNa
cu apI fierbinte ,introducerea generatoarelor Jn secNiile calde ,cum ar fii forja
,turnItoria ,tratamente termice ,este interzisI din cauza pericolelor de explozii Oi
incendii
- Hutoaiele de carbit se #or pIstra Jn JncIperi uscate Oi acoperite ,la deschiderea lor
se #or folosi scule Oi materiale neferoase ca sI fie exclusa apariNia scJnteilor
- Huteliile de oxigen se #or pastra in incIperile de lucru Jn poziNie #erticalI
,buteliile reductoarele ,robinetele ,se #or ferii de uleiuri Oi grIsimi deoarece se pot
produce explozii,reductoarele de presiune se #or #erifica Jnainte de folosire ,dacI
sunt complet etanOe.
- DacI arzItorul s- JncIlzit prea tare se Jnchide robinetul de acetilenI ,iar cu
robinetul de oxigen puNin deschis ,arzItorul se scufundI Jn gIleata cu apI .
- %rificiile becului se #or curINa numai cu sJrme din alamI curate.
- (apetele tuburilor de cauciuc montate se #or fixa cu coliere metalice bine
strJnse .tuburile nu trebuie sI fie puse Jn contact cu corpuri Jncinse sau sI fie
apIsate de corpuri grele .tuburile defecte se #or Jnlocui cu altele noi.
- /ocul de muncI trebuie sI fie bine aerisite ,pIstrate curate si Jn ordine
- Du este permisI sudarea pieselor acoperite cu #opsele Oi grIsimi .
- Pentru sudarea in poPiNii incomode ,se #or folosi co#oare din cauciuc cIptiOite cu
pJnzI ingnifugI.
Sudarea prin presiune
Sudarea prin presiune este procedeul de Jmbinare ,destinat obNineri de piese sau
subansambluri ,realizate prin aplicarea unor forNe exterioare ."fectul forNelor exterioare
depinde de temperatura zonelor adiacente ale pieselor de sudat Oi de anumite
particularitINi ale procedeului utilizat
$olul forNelor exterioare constI din urmItoarele ' aducerea pieselor e sudat Jntr-un contact
strJns prin deformarea lor plasticI @ obNinerea unei suduri Jn care metalul sI fie compact ,
lipsit de goluri Oi cu tensiuni interne reduse @ sigurarea inchideri spaNiului Jn care are loc
topirea , e#itJnduse astfel interacNiunea metalului topit cu mediul JnconjurItor precum Oi
expulzarea materialului topit din zona sudIri care conNine oxizi Oi alte impuritINi .
DupI temperatura maximI ce se obNine Jn locul de sudare procedeele de sudare
prin presiune se Jmpart Jn ' suduri la rece care nu depIOesc temperatura de recristalizare
Oi suduri la cald ,la care se produc recristalizIri in cusuturI .
Sudarea la rece se executI numai prin presare sau prin presare si #ibrare .Sudarea
la cald se executI Jn stare solidI sau prin topire .
RncIlzirea pieselor se poate executa cu surse de JncIlzire indirecte (prin reacNi
chimice exoterme Jn mediul JnconjurItor sau surse directe Oi anume efectul termic al
curentului electric Oi frecarea uscatI .
2rocedee de sudare
a. Sudarea prin presiune cu -nc,lzire cu flac,r, ' procedeul se aplicI la sudarea de
capete in stare solidI , flacIra JncIlzind simultan ambele capete aflate Jn zona JnbinIri .
(apetele de sudat pregItite prin prelucrare ,sunt amplasate Jn interiorul unui arzItor inelar
care produce JncIlzirea metalului pJnI la starea plasticI . &plicSnd o presiune de 2...-
7... DCcm
2
se realizeaza, prin refulare,sudarea celor doua capete. Pentru a se e#ita
supraJncIlzirea straturilor de suprafaNI, arzStorul executS miOcIri axiale oscilatorii in jurul
secNiunii de contact.
% #ariantI a procedeului constI in incIlzirea metalului cu flacIrI, apoi topirea porNiunii
de sudat cu arzItorul fxat in dreptul secNiunii de contact, dupI care se aplicI presiuni
intermitente. Rn acest fel, se expulseazI materialul topit Oi impuritINile dintre suprafeNele
de sudat. /a piesele cu grosimi mari, pentru a se e#ita o incIlzire neuniformI, se
foloseOte un arzItor special, care permite numai JncIlzirea frontalI a pieselor de sudat.
&rzItorul se JndepIrtezI Jnainte de a se incepe presarea.
1 - componentele de Jmbinare
2 - arzItor inelar
4 - flIcIri multiple
7 - circuit de rIcire
5 - amestec de gaz Oi oxigen
6 - sudare realizatI prin refulare
b. Sudare prin presiune cu -nc,lzire electric, de contact. Procedeul este cunoscut
sub denumirea de sudare electric, prin rezisten+,( iar JmbinIrile pot fi executate Jn
capete, Jn puncte sau Jn linie.
1. Sudarea -n capete. Procedeul de sudare Jn capete constI Jn JncIlzirea prin
rezistenNa de contact a pIrNilor frontale ale pieselor de sudat, dupI care se executI
operaNia de presare cu o anumitI forNI. Sudarea Jn capete se poate realiza Jn stare solidI
Oi Jn stare topitI.
a sudarea -n capete -n stare solid,. Principiul procedeului este redat Jn figura 23.2.
piesele de sudat 1,2 sunt fixate la o distanNI de 2 l Jntre dispoziti#ele de strSngere 4 Oi 7,
prin intermediul cIrora este condus curentul electric de la secundarul transformatorului 5
Oi executI exercitI presarea cu o forNI *. Dispoziti#ele sunt fixate de batiul maOinii.
1, 2 0 piese de sudat
4,7 0 dispoziti#e de strJngere
5 0 secundarul transformatorului
RncIlzirea metalului, Jn cazul sudIrii Jn stare solidI, se realizeazI prin efectul
Boule, Jn urma parcurgerii de cItre curentul de sudare a pieselor de sudat. (Ildura totalI
T
t,
degajatI Jn piesele supuse sudIrii, atunci cSnd ele sunt parcurse de cItre surentul !
s
,
este data de relaNia'
3
t 4
56789 :7%
p
(t" ; %
c
(t"<
7
s
t
s
:=j<
Jn care'
$
p
este rezistenNa electricI a pieselor de sudat@
$
c
este rezistenNa de contact din regiunea de Jmbinare a celor douI piese@
t
s
este timpul de sudare.
%peraNia de sudare se realizeaza Jn douI etape' JncIlzirea pieselor Oi aplicarea presiunii
de refulare.
b .nc,lzirea pieselor. Piesele pregItite pe partea frontalI, printr-o prelucrare JngrijitI
Oi curINate chimic, se aduc Jn contact Oi se supun unei presiuni mici de 1-1,5 bar. Prin
conectarea curentului de deformare plasticI care depinde de natura materialului metalic
supus sudIrii .
$egimul de JncIlzire de densitatea de curent Oi de durata de menNinere sub curent.
Densitatea de curent creOte cu conducti#itatea electricI Oi termicI a metalului de sudat Oi
cu micOorarea secNiunii trans#ersale a materialului de sudat. DensitINile de curent pot fi
Jntre 1. Oi 1.. &Cmm
2
Jn cazul oNelului moale, 15.-2.. &Cmm
2
la aluminiu Oi 25.-4..
&Cmm
2
la cupru.
Durata de menNinere sub curent Oi densitate de curent se condiNioneaza reciproc@ de
obicei, aceasta durata este de .,5 pSnI la 15secunde .Timpi de sudare mici nu sunt
fa#orabili JntrucIt se produce o JncIlzire neuniformI Jn secNiune Oi o absorbNie mai mare a
puteri electrice ."nergia necesarI pentru realizarea unei suduri creOte cu mIrimea duratei
de JncIlzire ,Jn schimb scade puterea absorpNiei de la reNea .
c/ $plicarea presiunii de refulare .DupI atingerea temperaturi de deformare plasticI
se aplicI forNa de presare pentru realizarea refulIrii.&ceastI presiune este de 1,5-4 bar Jn
cazul oNelului moale , de 4,5Q5 bar la oNeluri aliate ,iar la aliaje neferoase 1Q1,5 bar.
$efularea realizJnduse prin deplasarea unuia dintre dispoziti#ele de prindere celIlalt
menNinJdu-se fix .
Procedeul de sudare Jn capete se aplicI la piese cu diametrul de 15Q2. mm .
Pentru realizarea unor suduri de calitate si Jn serie mare se folosesc instalaNii
automate Jn atmosferI de gaz protector in zona de contact .
d Sudarea -n capete cu topire Rn acest caz JncIltirea se conduce astfel JncJt pe
suprafeNele frontale ale pieselor de sudat sI se obNinI o peliculI de metal lichid care se
eliminI ,JmpreunI cu oxizii Oi impuritINile Jn timpul presIri cu #itezI mare .
Procedeul se realizeazI Jn douI etape ,topirea Oi refularea metalului .
/a procedeul de sudare prin topire are loc o scurtare a materialului care depinde
de #arianta de sudare adoptatI ,de forma geometricI a pieselor de sudat Oi de natura
materialului .
e Sudarea -n puncte se realizeazI Jn principiu prin trecerea unui curent electric
printr-un contact Oi JncIlzirea acestuia la temperaturi ridicate ,urmatI de presare Oi rIcire
sub presiune .Se pot suda simultan unul sau mai multe puncte .
DupI modul de realizare a circuitului electric sudarea Jn puncte poate fii din douI
pIrNii Oi dint-o singurI parte.
Sudarea n puncte din dou pri .
Procedeul constI Jn realizarea presiunii dupI care se conecteazI aparatul de sudurI .(a
urmare ia naOtere un curent de densitate maximI care se stabileOte Jntre cei doi electroziOi
care trece Oi prin rzistenNa de contact Jntre cele douI piese .(Ildura ce se degajI prin
efectul Boule determinI o creOtere a temperaturi Jn zonade contact .Pe mIsura JncIlziri
metalului ,rezistenNa de contact se micOoreazI ,iar reziusti#itatea creOte ,astfel cI sursa
termicI se extinde in jurul reuistenNei de contact ,formJnd un nucleu de metal topit ,cu
participarea ambelor piese
Rntreruperea curentului dupI formarea nucleului topit pro#oacI solidificarea
metalului Oi obNinerea unui punct sudat rezistent .?ai multe puncte aOezate dupI o
traiectorie formeazI o cusuturI de puncte .
2,1Q table de sudat P 0 presiune
4,7Q electrozi d 0 diametrul electrodului
5 --- transformator de sudurI t 0 grosimea tablei
6 --- comutator de prize
: --- programator de curent
3 --- sistemde comandI
- --- Sistem de forNe
/a piesele cu grosime mare (peste 5mm Oi supraNI mai puNin netedI se aplicI o JncIlzire
treptatI a suprafeNelor de contact Oi a metalului cuprins Jntre electrozi de contact . &cest
mod de JncIlzire se poate realiza prin conectarea intermitentI a curentului de sudare (se
e#itI o supraJncIlzire a electrozilor .
/a sudarea unor piese importante din aliaje de aluminiu cu grosimi de 2-5 mm
este ne#oie de o #ariaNie continuI a curentului Oi a forNei de presare .&#antajul acestei
metode constI in aceea cI se JmpiedicI formarea de puncte de sudurI Jntre electrod Oi
piesI .
Sudura Jn puncte dintr-o singurI parte se aplicI tablelor din oNel cu grosimea de
pJnI la 2,5 mm.
Regimul de sudare la sudarea Jn puncte regimul de sudare cuprinde urmItori
parametri principali ' intensitatea curentului de sudare ,diametrul electrodului ,forNa de
apIsare Oi timpul de sudare.
Rn practica industrialI se aplicI douI regimuri de sudare '
- regimuri moi 6caracterizate prin ' duratI mare de 1,5-4 s
apIsare micI (L 5 bar
densitate mare de curent (:.Q16. &C mm
2

- regimuri tari6 caracterizate prin ' duratI mica de .,.2Q1,5 s

apIsare mare M 5 bar
densitate de curent mare (16.Q7.. &Cmm
2

Regimul moale se aplicI la tablele din oNel moale sau Jn cazul oNelurilor cIlibile
co grosimi peste 1mm .
Regimul tare se foloseOte la sudarea tablelor din oNel inoxidabil ,aluminiu Oi
aliajele sale ,alte metale Oi aliaje neferoase cum Oi la piese din oNel carbon moale cu
grosime foarte micI .
Sudarea Jn puncte se foloseOte Jn industria autoturismelor ,a#ioanelor ,#agoanelor ,etc. De
asemenea se foloseOte la executarea plaselor din sJrmI ,carcaselor pentru armarea
betonului Oi Jn domeniul construcNiilor metalice .