Universitatea Tehnica. Gh.

Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

 &835,16 
Introducere CAPITOLUL I. Analiza datelor initiale
1.1 1.2

Analiza materialelor din care se confectioneaz piesa Analiza de executie a desenului

CAPITOLUL 2. CALCULE TEHNOLOGICE 2.1. Derminarea dimensioni semifabricatului plan 2.2. Adoptarea tipului de banda 2.3. Stabilirea latimii benzii 2.4. Determinarea distantei dintre riglele de ghidare 2.5. Determinarea numarului operatiilor de ambutisare 2.6. Adoptarea razelor de racordare 2.7. Determinarea inaltimilor intermediare ale semifabricatelor cave 2.8. Intocmirea fisei tehnologice CAPITOLUL 3.ADOPTAREA DIMENSIUNILOR ELEMENTELOR COMPONENTE 3.1. Alegerea materialelor din care se confec ioneaz elementele componente 3.2. Adoptarea dimensiunilor pl cii active CAPITOLUL 4. Dimensionarea poansoanelor pentru decuparea intervalelor CAPITOLUL 5. Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sus inere i reazem BIBLIOGRAFIE

  

Unive sitatea Te nica Gh. Asachi, Fac tatea de Constructii de Masini si Manage ent Industrial

TE

E T:

Sa se conceapa procesul thenologic si sa se proiecteze o matrita pentru executarea reperului conform desenului de executie in conditii de productie de series au masa.

dfe= 28 mm d=18 mm rfe= 3 mm H=11 mm S= 0.3 mm

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

Introducere Prel rarea pri deformare plasti a la rece a materialelor metalice cupri de un

ansamblu de procese tehnologice de taiere, deformare plastica sau combinatii ale acestora prin care produsele se obtin fara indepartarea de aschii si fara incal i rea prealabila a semifabricatelor. Denumirea data deformatiilor plastice la rece in literatura de specialitate este presare la rece sau stantare si matritare la rece. Utili area deosebit de larga a prelucrarii prin deformare plastica la rece se datoreaza, atat marii diversitati constructive a pieselor ce pot fi executate prin procedeele tehnologice apartinand acestui domeniu, cat si avantajele tehnico-eonomice pe care le ofera stantarea si matritarea la rece. Stantele si matritele au in general o complexitate mare dar se caracterizeaza ptintr-o durabilitate ridicata, ceea ce permite utilizarea acestor procedee la productii mari. Deoarece, in general, pentru fiecare piesa se proiecteaza si se executa special o stanta sau matrita utilizarea prelucrarii prin deformare plastica la rece, mai ales, in cazul productiei de serie mare si masa. Operatiile de prelucrare plastica la rece se caracterizeaza prin aceea ca se executa la o temperatura inferioara temperaturii de recristalizare a metalului sau aliajului respectiv fiind insotite de ecruisarea materialului. Conditia de preluctrare prin deformare palstica la rece este: Te 1/3Tt [oK], unde T t este temperatura de topire, iar T este temperatura semifabricatului.

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

CAPITOLUL 1. Analiza datelor initiale Temperaturile la care au loc deformarile plastice la rece sunt sub temperatura de recristalizate, adica 400-500oC, urmarindu-se ca semifabricatul sa fie adus la o forma si dimensiuni cat mai apropiate de cele ale piesei finite astfel incat dupa prelucrarea prin deformare acesta sa nu mai necesite decat eventual operatii de finisare. Alegerea corecta a materialului reprezinta factorul economic hotarator deoarece 6080% din costul total al pieselor obtinute prin operatii de matritare este reprezentat de costul acesteia. Din acest motiv este necesar ca intotdeauna sa se efectueze un calcul de economicitate pentru o alegere optima a materialului. Materialele folosite in fabricarea pieselor prin deformare plastica si separare larece sunt:
  

materiale metalice feroase si aliajele lor ; materiale metalice neferoase si aliajele lor ; materiale nemetalice.



Analiza materialelor din care se confectioneaza piesa

Alegerea materialului din care se executa o piesa este o problema deosebit de importanta deoarece acesta determina in mare parte atat calitatea pieselor prelucrate prin separare si deformare plastica la rece cat si procesul tehnologic prin care se obtine aceasta. Pentru alegerea materialului trebuie sa se tina seama de : conditiile functionale ale pieselor asigurandu-se rezistenta mecanica, duritatea rigiditatea, rezistenta la coroziune,

conductibilitatea, permiabilitatea; dimensiunile rezultate din calcule sa se icadreze in cadrul dimensiunilor satandardizate; conditii impuse de tehnologie, cum ar fi prelucrabilitatea prin matritare, capacitatea de deformare plastica la rece, prelucrabilitatea ulterioara; factorii economici. Propietatile tehnologice ale metalelor si aliajelor sunt determinate de: propietati mecance, compozitie chimica, caracteristici microstructurale, precizia dimensiunilor, calitatea suprafetei,gradul de ecruisare. a) Prorietati fizico-mecanice Alamele sunt des folosite in aplictiile industriale datorita conductivitatii lor excelente, atat electrice cat si termice, rezistenta buna atat la coroziune cat si la oboseala. Rugozitatile in

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

cazul alamelor sunt reduse daca lipseste plumbul, iar continutul de cupru este de minimum 63%. Crescand procentajul de cupru din aliaj obtinem rezultate mai bune. Caracteristicile principale ale alamelor:

Caracteristica Densitatea Rezisten a la rupere Rm - n stare recoapt - n stare ecruisat Alungirea la rupere A - n stare recoapt - n stare ecruisat Temperatura de recoacere Rezistivitatea la 20 o C Conductivitatea termic Coeficientul de dilatare liniar
t

Unitate de masura Kg /m3 N /m2

CuZn20 88008670 250300 350700

CuZn30 8530 250300 500680

4835 253

25 5

oC m W/mK =107 K
-1

425700 3910 5410 188138 188199

-9 -9

425600 64109 117 -

b) Compozitia chimica Cuprul este un metal de culoare rosie cu retea cristalina CFC, ceea ce ii confera plasticitate foarte buna(A=40%) dar rezistenta mecanica relativ scazuta (Rm=200...........250 N/mm2 in stare de laminat si recopt). Prin deformare plastica la rece cuprul se ecruiseaza si caracteristicile de rezistenta cresc (Rm=400....500 N/mm2 ), dar scade plasticitatea (A = 15%). Cuprul ecruisat isi recapata proprietatile de plasticitate prin aplicarea unui tratament termic ce const din incalzire la 600...800oC si racire brusca. Cuprul are o buna rezistenta la coroziune in multe medii de lucru: atmosfere poluate, ape reziduale i ape sarate, vapori de apa supraincalziti, solutii slabe, neaerate de sulfati, azotati, cloruri si acizi anorganici (sulfuric, clorhidric, azotic), substante organice (benzina, motorina, benzol, glicerina etc.). Cuprul este atacat (se corodeaza) n medii care contin hidrogen, sulf, hidrogen sulfurat, amoniac, solutii concentrate de acizi anorganici, anilina i acid acetic etc

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

Cuprul formeaz un numar impresionant de aliaje; cu exceptia aliajelor Cu-Zn care se numesc alame, aliajele cuprului cu staniu, cu aluminiu, cu siliciu etc., se numesc bronzuri: bronzuri cu staniu, bronzuri cu aluminiu etc. Alamele sunt aliaje binare sau polinare cu baza de cupru, in care elementul principal de aliere este Zn. Alamele se utilizeaza datorita caracteristicilor mecanice i rezistentei la coroziune mai bune decat ale cuprului i datorita costului mai scazut (zincul are pre ul mai redus decat cuprul sau alte elemente de aliere). Simbolurile marcilor de alame ( i aliaje neferoase n general) sunt alcatuite din simbolul chimic al componentului de baza, urmat de simbolurile chimice ale elementelor de aliere, scrise n ordinea descresc toare a importantei lor, simbolurile chimice ale elementelor de aliere pentru care concentratia este n jur de 1 % sau mai mare fiind nsotite de numere (de preferinta ntregi) care indica concentratiile masice nominale (medii) ale acestor componente.

c) Forme si dimensiuni de livrare

Denumirea semifabricatului este tabla din aliaj CuZn30, STAS 289-88. Materialul folosit este aliaj CuZn STAS 95 87, iar semifabricatul este CuZn30. Acesta se gaseste in trei stari de ecruisare: O-moale, HA-jumatate tare, HB-tare. Gama de grosime si diametru variaza de la 0.5 ajungand pana la 5 mm. Domeniul de utilizare fiind: lucrari de stantare, indoire si ambutisare. d) Caracteristici mecanice

      

limita de curgere: Wc=60120 N mm2 rezistenta la rupere: Wr=274355 N mm2 rezistenta admisibila de curgere: Wac=4060 N mm2 rezistenta admisibila la inconvoiere : Wai=4060 N mm2 rezistenta admisibila la forfecare: Waf=3298 N mm2 rezistenta admisibila la torsiune : Wat=4055 N mm2 modulul de elasticitate: E=10 5 N mm2 G=3,5104 N mm2

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial



Analiza de executie a desenului

Aceasta etapa se realizeaza in scopul intelegeri formei constructive a piesei, a corectari eventualelor greseli de proiectare, a completari desenului de executie astfel incat acesta sa ofere o iagine completa a piesei si sa contina toate informatiile necesare unei proiectari corecte. Principalele dimensiuni care conditioneaza posibilitatea de executie a unei piese prin ambutisare si parametrii de precizie ce se obtin in urma prelucrarii prin aceasta operatie sunt: razele minime de racordare ce se pot obtine prin ambutisarea pieselor; abaterile de la inaltimea pieselor cu flnsa; abaterile de la diametrul poeselor ambutisate, fara flansa. a) Raze minime de ambutisare

Razele minime de racordare ale pieselor de revolutie ce se pot obtine in finalul unei succesiuni de operatii de ambutisare, fara subtiere intentionata a peretilor, sunt raza de racordare dintre flansa plana si portiunea cilindrica rfl=3 mm; raza de racordare la fundul piesei rf=3 mm. Pentru obtinerea piesei de grosime s=0.3 mm vom utiliza scule cu elemente active rigide cu raza de racordare placa rplaca=3 mm si raza de racordare poanson rpoanson =2 mm. b) Precizia prescrisa diametrului si inaltimii pieselor obtinute prin ambutisare Abaterea la inaltime a piesei cilindrice cu flansa pentru o grosime s=0.3 mm si inaltimea Hpiesa=14.3 mm este de 0.3.

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

CAPITOLUL 2. CALCULE TEHNOLOGICE

2.1. Derminarea dimensiunii semifabricatului plan Calculul dimensiunii semifabricatului plan se face: a) Dupa dimensiunile exterioare ale piesei, in cazul ambutisarii la care nu se cere o precizie mare la determinarea diametrului semifabricatului plan, urmata de m < 0,6. b) Dupa dimensiunile medii ale piesei, in cazul ambutisarii de precizie ridicata, dupa care urmeaza tunderea marginilor (m 0,6) mm. Pentru calcularea dimensiunii semifabricatului plan in cazul ambutisarii, fara subtierea peretilor piesei, se prevede utilizarea metodei (b), adica tunderea marginilor neregulate ale piesei.In principiu pentru diametrul initial al flansei Dfl=28 mm obtinem un diametru relativ al flansei de (dD) dfl.relativ =1,78 mm, deci valoarea adaosului va fi de 2.0 mm. Determinarea diametrului semifabricatului plan se va face prin descompunerea piesei in arii de forma geometrica simpla. Imparrtim piesa in 5 arii si anume: pentru prima arie figura geometrica va fi o coroana si obtinem 361.28 mm2; pentru cea de-a doua arie figura geometrica va avea o suprafata sub forma de sfert de inel sferic cuncav si obtinem 254.7 mm2; cea de-a treia arie, figura geometrica are o suprafata sub forma de cilindru si obtinem 622.036 mm2 ; cea de-a patra arie, figura geometrica are o suprafata de forma sfert de inel sferic convex si obtinem 130.62 mm2 ; iar cea de-a cincea arie are forma suprafetei de disc circular si obtinem 50.24 mm2.In final obtinem o arie totala a piesei de 1418.87 mm2.Calcularea ariilor se face astfel:
1=0.7854

d2=0.7854 (282 - 182)=361.28 mm2

A2=4.94 r d1-6.28 r2=311.22-56.52=254.7 mm2 A3=3.1416 d h=3.1416 11 18=622.036 mm2 A4=4.94 r d1+6.28 r2=74.1+56.52=130.62 mm2 A5=0.7854 d2=50.24 mm2 At=
1+

2A2+ 2A3+ 2A4+ A5=2787.512 mm2

Pentru a determina diametrul semifabricatului plan utilizam formula: Do=2 =59.59 mm

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Manage ent Industrial

2.2. Adoptarea tipului de banda Avem de ales intre cinci tipuri de benzi: banda intacta; banda simplu crestata; banda dublu crestata; banda cu decuparea intervalelor si taierea marginilor; banda cu decuparea intervalelor. Tipul benzii ales este banda intacta.

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

2.3. Stabilirea latimii benzii Latimea puntitelor pentru grosimea de s= 0.3 mm si diametrul D=18 pentru piese rotunde este de: a1=1,5 mm si ai=1,2 mm. Latimea benzii pentru tipul de banda intacta, cel ales de noi este: B=D0+2a1 =1.1 59.59+2 1.5=65.549+3=68.549 mm

2.4. Determinarea distantei dintre riglele de ghidare Valoarea jocului dintre marginea benzii si rigla de ghidare laterala este de 3 mm. Vom obtine o distanta dintre riglele de ghidare de 71.549 mm, calculata cu relatia:

B0=B+j=71.549 mm 2.5. Determinarea numarului operatiilor de ambutisare La ambutisarea pieselor cu flansa lata trebuie respectate urmatoarele reguli: La prima operatie de ambutisare trebuie sa se traga prin placa activa cantitatea necesara de metal pentru a se obtine in final forma piesei din desen, iar diametrul flansei semifabricatului cav trebuie sa rezulte egal cu diametrul flansei piesei din desen, plus adaosul prevazut pentru tunderea marginilor. La urmatoarele operati de ambutisare se micsoreaza razele de racordare ale elementelor active (rpl, rp), dimetrele si se mareste inaltimea semifabricatelor cave intermediare, mentinandu-se insa diametrul flansei (df+ df) la valoarea din desen. La ultima operatie de ambutisare se obtine piesa cu dimensiunile din desen. Indicele gradului de deformare la ambutisarea pieselor cilindrice cu flansa este mai mic decat la ambutisarea pieselor cilindrice fara flansa, de aceea formula pentru calcularea coeficientului este diferita.In cazul pieselor cilindrice cu flansa indicele gradului de deformare este coeficientul cinventional de ambutisare care se afla cu formula: mc= , unde dn este diametrul exterior al piesei ambutisate; Dc este diametrul

semifabricatului necesar numai pentru realizarea parti cave a piesei, cu diametru dn si hn. dn=24.6 mm

10

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

Dc=2 Ai=At-A5-A1=252 2+130.62 2=815.48 mm2 Dc=45.230 mm Acum vom putea calcula coficientul conventional de abutisare: mc=0.54 Numarul operatiilor de ambutisare se determina astfel: se compara valoarea mc cu valoarea mco din tabelul 7.7( Vasile Braha, Gh. Nagat Indrumar de proiectare) in functie de =1.13 mm si 100=0.93%.Valoarea optima a coeficientilor conventionali (mco) pentru

ambutisarea pieselor cilindrice cu flanse este de 0,58. Deoarece mce mco piesa se executa din doua sau mai multe operatii. Se ia in continuare m1=mco si se determina d1=m1 *Dc. Se verifica daca diametrul astfel calculat d1 respecat caonditia ca sa se traga in cavitatea placii active cantitatea mecesara pentru obtinerea pieselor cilindrice cu flansa cu dimensiunile flansei prevazute pe desenul de executie, adica daca este indeplinita conditia:

d1=m1 Dc=0.58 32.230=18.69 mm Verificarea conditiei: 18.69+2 1.35e 28+2 p 21.39e 30 Conditia fiind indeplinita, incepand cu operatia adoua se procedeaza, in continuare, ca in cazul pieselor cilindrice fara flansa din semifabricate individuale.Pentru aceasta alegem din tabelul 7.9(Vasile Braha, Gh. Nagat Indrumar de proiectare) coeficientul m2 si se calculeaza diametrul d2. d2=m2 d1=0.963 18.69=18 mm Se compara d2 cu dn, d2 e dn piesa se poate obtine prin doua operatii.

2.6. Adoptarea razelor de racordare In procesul de ambutisare, de marimea razelorde racordare ale muchiilor placii active depind: tensiunile in materialul ambutisat; forta de ambutisare; valoarea admisibila acoeficientului de ambutisare; marimea ondulatiilor, cutelor, rupturilor etc. Daca raza de racordare a placii active, rpl se mareste, procesul de ambutisare se mareste, procesul de ambutisare se imbunatateste, intrucat eforturile in sectiunea periculoasa (in partea de

11

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

racordare a peretelui vertical cu fundul plan) se micsoreaza,astfel ca adancimea de ambutisare se poate mari. Pentru piesele care se obtin dintr-o singura operatie marimea ratelor de racordare ale elementelor active pentru ambutisarea din semifabricate individuale ale pieselor cilindrice fara subtierea materialului se calculeaza cu relatiile:

1.69=2.81 mm
mm

1.96 mm mm

2.7. Determinarea inaltimilor intermediare ale semifabricatelor cave Dupa stabilirea coeficientilor de ambutisare, determinarea diametrelor si arazelor de racordare trebuie sa se calculeze si inaltimea (adancimea) de ambutisare pentru fiecare operatie in parte. Calculul inaltimii este necessari pentru determinarea lungimii si cursei de lucru apoansoanelor, precum si a cursei de lucru a poansoanelor precum si a cursei culisoului presei. Relatiile de calcul pentru determinarea inaltimilor intermediare ale semifabricatelor sunt: 0.25 (102.74-41.94+6.74)=16.8 0.25 (96.96-43.55+10.32)=17,6 mm

12

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Manage ent Industrial

2.8. Intocmirea fi ei tehnologice

Denumirea piesei M a t e r i a l u l Caracteristici mecanice Grosimea Denumirea

Suport Pies mecanic din tabl CuZn15 STAS 289/2-87

Desenul piesei

g = 0,3 mm;

Rm=300........370[N/mm2]; A5=25% 55-85 HB

Nr. oper. Denumirea opera iei Schi a opera iei S.D.V.

Decuparea 1 intervalelor

Matri cu

13

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Manage ent Industrial

ac iune succesiv Prima opera ie de ambutisare

A doua opera ie de 3 ambutisare

Taierea marginilor 4 Si Deta area piesei 5 Control tehnic Conform schi ei Micrometru, ubler

14

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

CAPITOLUL 3. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente 3.1. Alegerea materialelor din care se confec ioneaz elementele componente Materialele din care sunt confec ionate elementele tan elor, mai ales elementele active trebuie s ndeplineasc o serie de condi ii:
y s aib duritate i rezisten
y s aib tenacitate ridicat

mecanic mare n compara ie cu materialul prelucrat; i rezisten mare la uzare;

y s - i men in dimensiunile i propriet ile la temperaturi ce apar n timpul prelucr rii.

Astfel elementele simple ale matri elor se execut din OSC8 sau OSC10.
y pentru poansoane, pl ci de t iere i elemente de ap sare-re inere alegem OSC10 se recomand tratamente termice de c lire plus revenire la 58-60 HRC;
y pentru pl cile de ghidare alegem OLC45;

y pentru rigle de ghidare alegem OLC45;

y pentru placa de baz alegem OL60;

y pentru placa superioar alegem OL60;

y pentru placa port-poanson alegem OL45;

y pentru uruburi alegem OLC45;

y pentru tifturi alegem OLC45.

3.2. Adoptarea dimensiunilor pl cii active a) In altimea pl cii active:

H pl .a ! 35[

];
15

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

b) Distan a minim dintre marginea pl cilor i a muchiei active

b1 = Hpl.a; b1 = 35 mm.

c) Lungimea pl cii active se poate calcula cu rela ia : Lpa= nphp + (22,5)hp; unde n = num rul de pa i; h = m rimea pasului. nphp = a Lpa = 2 54.4 + 2 54,4 = 217.6 mm d) L imea maxim a pl cilor active se stabile te cu rela ia: B = b + (2,5 4)Hpl. a = 62+ 335 = 167 mm; e) Diametrul g urilor pentru fixarea cu uruburi i tifturi Astfel pentru: A = Lpl.a= (170- 300) mm B = (140 200) mm d urub = 11 mm d tift = 9 mm f) Distan a minim dintre g urile de tift i de urub

b4 ! 0,8d 

d  d1 11  9 ! 0,8 11  ! 18,8 mm. 2 2

g) Distan a minim dintre marginea pl cii i g urile de fixare cu uruburi

b3 ! B  2 1, 4 d surub ! 167  30,8 ! 136, 2[ mm] B  b3 ! 1, 4 d ! 15, 4[ mm] 2

16

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Manage ent Industrial

CAPIT L L 4. Dimensionarea poansoanelor pentru decuparea intervalelor Lungimea poansoanelor: Lpoanson = Hpl. port poanson + Hpl. sc. + Hrigle + (15 25) mm, unde Hrigle = 6 mm; Hpl. port poanson = (0,3 0,8)Hpl. a = 17,5 mm; Hpl. sc = Hpl. a = 35 mm; Pentru placa de ap sarere inere putem considera acelea i dimensiuni cu cele ale pl ciide baz . Lpoanson decupare = 80 mm; L = 80mm; D1=24 mm; h = 10 mm; Pentru opera ia de ambutisare Pentru operatiile de ambutisare poansoanele vor avea urmatoarea forma:

Lungimea poansoanelor va fi: - pentru prima ambutisare L = 80 +14 = 94 mm; - pentru cea de-a doua opera ie de ambutisare L = 103 mm; -pentru cea de-a treia operatie de ambutisare L=110mm. Pentru operatia de decupare, poansonul va avea forma si dimensiunile urmatoate:

17

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Manage ent Industrial

D1=25; D=20; h=10; L=110;l=80.

18

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

CAPITOLUL 5. Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sus inere i reazem n grupa elementelor de sus inere i de reazem intr pl cile de baz , pl cile superioare, pl cile port-poanson, placa de ap sare re inere i pl cile intermediare. Placa de baz are dimensiunile: Grosimea pl cii de baz Hpl.b = (11,5)Hpl.a = 49 mm; L imea pl cii de baz B = 167,5, aproximativ aceea i cu a pl cii active; Lungimea pl cii de baz este Lpl.b = Lpl.a + (80 100)mm = 365 mm; Dimensiunile orificiilor de evacuare a pieselor le adopt m mai mari dect conturul orificiilor i a conturului piesei cu 2 3 mm. Placa superioar sau de cap putem adopta acelea i dimensiuni cu ale pl cii de baz ; Placa port poanson  n l imea ei Hp.p. = (0,3 0,8)Hpl.activa = 17mm;  L imea pl cii port poanson Bp.p. = 167,5, poate fi aceea i cu a pl cii active;  Lungimea pl cii port poanson Lp.p. = 282 mm, aceea i cu a pl cii active  Tipul de ajustaj ntre poanson i plac este uzual H7/m6; Placa intermediar  Lungimea i l imea pot fi acelea i cu ale pl cii port poanson;  Grosimea o adopt m ntre 3 8 mm. Elementele de ghidare Coloane i buc e de ghidare conform anexelor 10 i 11 din ndrumarul autorului M. Teodorescu pot fi: d = 19 mm; L = 120 mm; d1 = 19 mm; d2 = 16 mm; d3 = 14 mm; d4 = 6 mm; l = 48 mm; l1 = 18 mm; R = 10 mm; Buc ele de ghidare d = 19 mm; D = 28 mm; d1 = 31 mm; d2 = 20 mm; l = 72 mm; l1 = 15 mm; l2 = 62 mm; Riglele de ghidare  Lungimea riglelor de ghidare Lrigle = Lpl.a + ( 60 80) mm = 342 mm;  Grosimea lor este ntre 4 6 mm;  Distan a dintre riglele de ghidare este B = 62 + 1 = 63 mm, innd cont c jocul este j = (0,5 1) mm;  Lungimea de conducere a riglei Lcond = (0,5 0,6)Lpl.a = 141 mm;    

19

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Manage ent Industrial


Cu itul de pas  Lungimea cu itului de pas L = 54 mm; Forma cu itului de pas: R = 1,5 mm; b = 25 mm; a = 10 mm;

Pentru scoaterea materialului ambutisat vom utiliza deasemenea mping toare de forma celor din fig. de mai jos:

20

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

Cepurile de fixare

Acestea servesc pentru instalarea tan elor pe prese, acestea f cnd i leg tura dintre culisou i partea mobil a tan ei. Vom utiliza un cep de prindere rigid ca n fig. de mai jos.

21

Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

BIBLIOGRAFIE: 1. Vasile Braha, Gheorghe Nagat Tehnologii de stantare si matritare- indrumar de proiectare-, editura Tehnica- Info, Chisinau- 2002 2. Stefan Rosinger Procese si scule de prelucrare la rece, editura Facla, Timisoara 1987 3. M. Teodorescu, Zgura Gheorghe Tehnologia presari la rece, editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1980

22