1

Cuprins
Enunt.3
A.Partea de documentare
1.Definirea domeniului de aplicare a solutiei tehnice si enuntarea problemei
pe care aceasta o imbunataceste.6
2.Prezentarea stadiului cunoscut al tehnici, adica al solutiilor cunoscute de
rezolvare a problemei.9
3. Selectarea a trei solutii de rezolvare si prezentarea acestora mai
detaliata cu descrierea lor constructiva si functionala..12
4.Compararea celor trei solutii cu ajutorul metodelor de cercetare
morfologica alegandu-se solutia optima 13
5.Prezentarea in amanunt a solutiei rezultate cu descrierea statica ,
constructiva si functionala a acesteia.15
6. Concluzii evidentiind imbunatatirile aduse in rezolvarea problemei de
catre solutia propusa , precum si avantajele acesteia16
B. Documentatia necesara brevetarii..17
Revendicare/Revendicari20
Bibliografie22
Rezumat23

Enunt:
Sa se analizeze posibilitatea brevetarii pentru un Electrod de Inox si sa
se intocmeasca documentatia necesara constituirii depozitului legal in
vederea solicitari unui brevet.

Proiectul va cuprinde :

A. Partea de ducumentare.
1. Definirea domeniului de aplicare a solutiei tehnice si enuntarea
problemei pe care aceasta o imbunatateste.
2. Prezentarea stadiului cunoscut al tehnici, adica al solutiilor
cunoscute de rezolvare a problemei
3. Selectarea a 3 solutii de rezolvare si prezentarea acestora mai
detaliata cu descrierea lor constructiva si functionala.
4. Compararea celor 3 solutii cu ajutorul metodelor de cercetare
morfologica alegandu-se solutia optima .
5. Prezentarea in amanunt a solutiei rezultate cu descrierea ei statica
, constructiva si functional a acesteia.
6. Concluzi evidentiind imbunatatirile aduse in rezolvarea problemei
de catre solutia propusa , precum si avantaje acesteia.
7. Considerente privind estimarea impactului in urma obtineri
brevetari sale.

B.Documentatia necesara brevetarii va contine:

- Titlul inventiei
- Domeniul de aplicare al inventiei
- Stadiul cunoscut al tehnici cu prezentare principalelor dezvoltari ale solutiei
-

cunoscute
Prezentarea principiala a solutiei tehnice a inventiei si a avantajelor
acesteia
Introducerea desenelor explicative
Prezentarea unuia sau a mai multor exemple de realizare a inventiei
Revendicarea sau revendicarile bibliografice si rezumatul inventiei

A.Partea de documentare

1.Definirea domeniului de aplicare a solutiei

tehnice si enuntarea problemei pe care aceasta o
imbunataceste.

Clasificarea otelurilor inoxidabile

- oteluri cu crom (feritice) - 12 - 23% Cr
- oteluri Cr-Ni (austenitice) - 12 - 25% Cr si 2 - 25% Ni

Din punctul de vedere al comportarii in instalatiile tehnologice , aceste

oteluri , atunci cand devin rezistente la actiunea de corodare , li se
confera denumirea de anticorozive , iar cand rezista la temperaturi inalte li
se spun termorezistente sau refractare.
Otelurile austenitice au proprietati fizice deosebite comparativ cu
otelurile carbon , ceea ce trebuie avut in vedere la stabilirea tehnologiei de
sudare.
Aceste oteluri au coeficientul de dilatare liniara cu 40-50% mai mare si
conductivitatea termica de circa 2,5 ori mai mica decat a otelurilor carbon.
Din acest motiv la sudarea acestor oteluri apar urmatoarele probleme:

- tendinta mare de deformare a constructiei sudate;

- concentrarea caldurii pe o zona limitata, ceea ce determina o
patrundere mai adanca a sudurii in
- metalul de baza;
- topirea mai rapida a metalului de baza.
Depozitarea materialelor

Materialele din otel inoxidabil vor fi depozitate n ncaperi sau alte spatii
protejate mpotriva umezelii,prafului, sarurilor , particulelor de fier sau a
altor impuritati, separat fata de otelurile carbon .Ele vor fi protejate
mpotriva zgrieturilor provocate de contactul cu uneltele din otel carbon
aschiile de lapaturile sau platformele de sudare din otel carbon.Vor fi
folosite pardoseli din lemn .

Pregatirea pentru sudare

Debitarea si prelucrarea se poate face prin procedee mecanice ( foarfeca ,

polizor cu disc abraziv,masini unelte, masini de sanfrenat tevi ) sau cu
plasma . Marginile debitate nu trebuie sa prezinte: rizuri ,denivelari ,
bavuri etc. n cazul n care aceste nergularitati depasesc limitele nscrise
n documentatia de executie, atunci, acestea se vor poliza pna la
ncadrarea n limitele de acceptabilitate specificate.Marginile pieselor ct si
zonele alaturate ( 20 mm ) trebuie sa fie curate, lipsite de oxizi, grasimi ,
vopsea ,umezeala sau alte impuritati . Pentru curatarea pieselor din otel
inoxidabil se vor folosi perii cu srma din otel inoxidabil sau perii de plastic,
materiale textile, sau solutii degresante.

Sudarea

Sudarea se executa dupa asamblare sau montaj , la un interval de timp

ct mai scurt ,pentru a evita patrunderea n mbinare a impuritatilor care
pot duce la aparitia unor defecte . Amorsarea arcului indiferent de
procedeul de sudare folosit, se face ntr-un punct ce urmeaza sa fie
acoperit cu sudura .Amorsarile accidentale se vor remedia prin polizare cu
discuri abrazive destinate pentru inox.
Masuri tehnologice pentru sudarea otelurilor austenitice:
-

sarme sau electozi cu diametrul mic;

curenti de valoare scazuta;
viteze mari de sudare;
randuri de sudura filiforme , fara pendulari transversale;
in cazul sudarii din mai multe treceri, fiecare rnd de sudura se
va depune numai dupa racirea mbinarii la 100C;
- pentru o protectie mai buna a baii de sudura, arcul electric se va
mentine ct mai scurt posibil;
- in cazul sudarii pe ambele parti, nainte de sudarea pe a doua
parte se curata radacina prin polizare sau prelucrari mecanice
- Nu este recomandata craituirea arc- aer
Sudarea manuala cu electrzi inveliti

Electrozii se aleg n functie de tipul materialului de baza :

a.)

pentru sudarea otelurilor inoxidabile de acelasi tip, se vor folosi

electrozi de acelasi tip cu materialul de baza;

b.)

pentru sudarea otelurilor inoxidabile de tip diferit, se vor folosi

electrozi de tipul materialu-lui de baza mai aliat;

c.)

pentru sudarea otelurilor inoxidabile cu oteluri carbon, se vor folosi

electrozi de tip E 309.

Se va suda n curent continuu -polaritate inversa DC (polul plus la

electrod ) .
Diametrul electrodului se alege astfel :
-

2 / 2,5 mm pentru primele treceri la mbinarile cap la cap si colt

cu prelucrare; respectiv pentru mbinarile de colt fara prelucrare cu
calibru mai mic de 3 mm;

3,25 mm pentru umplere canal la mbinarile cap la cap si colt

cu prelucrare; respectiv pentru mbinarile de colt fara prelucrare cu
calibru mai mare de 3 mm.

Parametrii de sudare prezentati n continuare sunt orientativi , de aceea

se va tine cont si de valorile recomandate de producator de pe pachetele
de electrozi .
Diametrul electrodului (mm)
2
2.5
3.25

Curentul de sudare (A)

35-50
50-80
80-120

2.Prezentarea stadiului cunoscut al tehnici, adica

al solutiilor cunoscute de rezolvare a problemei.
In literatura de specialitate sunt cunoscute urmatoarele tipuri de electrozi
de inox care pot rezolva problema sudarii otelurilor inoxidabile :
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.

Electrozi pentru sudare din otel inoxidabil E308L-16 - EZ-KROM 10 R

Electrozi pentru sudare din otel inoxidabil E316L-16 - EZ-KROM 30 R
Electrozi pentru sudare din otel inoxidabil E308H-17 - OK 61.50
Electrozi pentru sudare din otel inoxidabil E308L-17 - OK 61.30
Electrozi pentru sudare din otel inoxidabil E308L-16 - OK 61.20
Electrozi pentru sudare din otel inoxidabil E308H-15 - OK 61.25
Electrozi pentru sudare din otel inoxidabil E308L-26 - OK 61.41

a. Electrozi E308L-16 - EZ-KROM 10 R

Compozitia chimica
Element
chimic
Procentaj
(%)

Mn

Si

Cr

Ni

<0.03

0.9

0.9

19

10

Proprietatii mecanice
Forta de alungire
>340

Forta de rupere
540-640

Alungirea
>35 %

Rezilienta +20 C
>55 J

b.Electrozi E316L-16 - EZ-KROM 30 R

Compozitia chimica
C
<0.03 %

Mn
0.9 %

Si
0.8 %

Cr
18.5 %

Ni
12 %

Mo
2.7 %

Proprietati mecanice
Forta de alungire
>380

Forta de rupere
540-640

Alungirea
>35 %

Rezilienta +20 C
>55 J

c.Electrozi sudura otel inoxidabil E308H-17 - OK 61.50

Compozitie chimica
C
0.06 %

Si
0.7 %

Mn
0.9 %

Cr
20.0 %

Ni
10.0 %

Mo
<0.5 %

Cu
<0.3 %

Proprietati mecanice
Limita de curgere
430 MPa

Rezistenta la
rupere
600 MPa

Alungirea

Rezilienta +20 C

45 %

>60 J

d.Electrozi sudura otel inoxidabil E308L-17 - OK 61.30

Compozitia chimica
C
Si
0.03 %
0.75 %
Proprietati mecanice

Mn
0.9 %

Cr
19.5 %

Ni
10.0 %

Mo
0.5 %

Cu
0.5 %

Forta de
Forta de
Alungirea
Rezilienta
Rezilienta alungire
rupere
+20C
60C
430 MPa
560 MPa
43 %
70 J
32
e.Electrozi sudura otel inoxidabil E308L-16 - OK 61.20
Compozitie chimica
C
Si
<0.03
0.7
Proprietati mecanice

10

Mn
0.9

Cr
19.5

Ni
10.0

Mo
<0.5

Cu
<0.5

Limita de curgere
430 MPa

Rezistenta la
rupere
560 MPa

Alungire

Rezilienta

45 %

70

f.Electrozi sudura otel inoxidabil E308H-15 - OK 61.25

Compozitia chimica
C
0.07

Si
0.5

Mn
1.5

Cr
19.0

Ni
10.0

Mo
<0.5

Cu
<0.5

Proprietati mecanice
Limita de curgere
430 MPa

Rezistenta la
rupere
600 MPa

Alungire

Rezilienta

45 %

96

g.Electrozi sudura otel inoxidabil E308L-26 - OK 61.41

Compozitia chimica
C
Si
<0.03
0.7
Proprietati mecanice
Limita de curgere
420 MPa

11

Mn
0.9
Rezistenta la
rupere
560 MPa

Cr
19.5

Ni
10.0

Mo
<0.3

Cu
<0.3

Alungire

Rezilienta

45 %

65 J

3. Selectarea a trei solutii de rezolvare si

prezentarea acestora mai detaliata cu descrierea lor
constructiva si functionala.
Cele trei solutii alese sunt :
1. Electrozi pentru sudare din otel inoxidabil E308L-16 - EZ-KROM 10 R
2. Electrozi pentru sudare din fonta-OK 92.18
3. Electrozi pentru sudare din cupru-OK 94.25
Din punct de vedere constructiv electrozii prezinta aceeasi forma
constructiva,si anume vergeaua de metal si invelisul exterior,care are rolul
de a proteja sudura in timpul procesului de sudare.

Electrozii folositi in procesul de sudare trebuie sa fie din acelasi material

sau un material apropiat de materialul piesei care se va suda pentru ca
rezistenta sa fie aceeasi in tot corpul piesei sudate.
Din punct de vedere functional se intampina problema urmatoare,si anume
aceea ca fiecare tip de electrod specificat mai sus nu poate fi folosit pentru
orice material al piesei,si mai ales in cazul inoxurilor care sunt oteluri
refractare (electrod din fonta-piesa din fonta,electrod din cupru-piesa din
cupru,otel din inox-piesa din inox).Orice alta varianta de imbinare(electrod
din inox-piesa din fonta,) va fi un esec garantat pentru ca nu se va
asigura rezistenta necesara.

12

4.Compararea celor trei solutii cu ajutorul metodelor

de cercetare morfologica alegandu-se solutia optima .

Criterul A

Criterul B

Criterul C

Diametrul vergelei

Materialul
vergelei

Materialul piesei

inox

inox

2.5

fonta

otel

cupru

fonta

d [mm]
A1

A2

A3

Sunt 27 de combinatii posibile dintre care 4 sunt deja cunoscute.

13

A1

0.5

0.4

0.3

B1

0.4

0.2

A2

0.4

0.3

0.2

B2

0.1

0.1

0.3

A3

0.4

0.4

0.5

B3

0.1

0.1

0.1

B1

B2

B3

C1

C2

C3

A1B1=0.5

A2B2=0.3 A3B3=0.5

B1C1=0.4

B2C2=0.1 B3C3=0.1

A1B1C1=0.5*0.4=0.20
A2B2C2=0.3*0.1=0.03
A3B3C3=0.5*0.1=0.05
Varianta optima A1B1C1=0.20[-].
Am ales sa realizez procesul de reconditionare al unei piese din inox cu un electrod
din inox deoarece celelalte doua variante prezinta un mare dezavantaj si anume
rezistenta la coroziune,astfel imbinarea obtinuta va coroda intr-un timp relativ scurt
in zona sudata.
Un alt mare impediment de realizare a imbinarii sudate cu un electrod din celelalte
doua materiale este acela ca inoxul este un material refractar,si implicit imbinarea
va fi imposibila.

14

5.Prezentarea in amanunt a solutiei rezultate cu

descrierea statica , constructiva si functionala a acesteia.
Solutia aleasa pentru reconditionarea unei piese din inox este de a o
realiza cu ajutorul unui electrod din inox,deoarece o alta varianta de
realizare ar fi un esec total,in primul rand datorita faptului ca otelurile
inoxidabile sunt refractare,deci implicit reconditionarea trebuie realizata cu
un electrod de inox,iar in al doilea rand otelurile inoxidabile prezinta o
rezistenta ridicata la coroziune iar reconditionarea cu un electrod dintr-un
alt material ar duce la pierderea resistentei la coroziune in zona sudata.
Din punct de vedere constructiv electrodul este alcatuit din vergeaua de
metal si invelisul exterior care are rolul de a proteja cordonul de sudura la
realizarea acestuia.

15

6. Concluzii evidentiind imbunatatirile aduse in

rezolvarea problemei de catre solutia propusa , precum si
avantajele acesteia.

Solutia realizarii unui electrod din inox face posibila si usoara,

reconditionarea/imbinarea pieselor din inox.
Otelul inoxidabil este unul dintre cele mai dificile materiale care se
sudeaza,datorita faptului ca este refractar,dar si datorita faptului ca acesta
are o rezistenta ridicata la coroziune,fapt ce conduce la necesitatea folosirii
electrozilor din inox la procesul de reconditionare respectiv imbinare a
pieselor.

16

B. Documentatia necesara brevetarii

17

Electrod pentru sudare

Inventia se refera la un electrod de sudare pentru realizarea de ansabluri

sudate sau reconditionarea anumitor piese.
Este cunoscut un electrod din fonta cu diametrul vergelei variabil de la 2
mm pana la cca. 5 mm,respectiv cu o lungime variabila a vergelei (35/40
mm),care ajuta la imbinarea/reconditionarea ansamblurilor sudate,care au
ca material de baza o fonta.
Dezavantajul acestei solutii este acela ca este foarte dificila,chiar
imposibila realizarea reconditionarii/imbinarii unor ansambluri sau piese
care au ca material de baza un otel inoxidabil,deoarece otelurile inoxidabile
sunt refractare si datorita rezistentei redicate la coroziune a acestora.
Se cunoaste un electrod din cupru,cu diametrul vergelei variabil de la 2 mm
pana la 5 mm si cu o lungime a vergelei de 35/40 mm,care ajuta la
realizarea unei imbinari/reconditionari a unui ansamblu sau a unei piese
care au ca material de baza un otel carbon sau cupru.
Dezavantajul acestei solutii este acela ca este dificila realizarea unei
imbinari/reconditionari a unui ansamblu sau a unei piese care are ca
material de baza un otel inoxidabil,deoarece ar putea conduce la
contaminarea sudurii cu diverse impuritati si care are putea conduce,in
timp la corodarea zonei reconditionate/imbinate.
Se cunoaste un electrod din inox,care are diametrul vergelei variabil de la 2
mm pana la 5 mm,cu o lungime variabila a vergelei(35/40 mm),care ajuta la
realizarea unei imbinari/reconditionari a unu ansamblu sau a unei piese
care au ca material de baza un otel inoxidabil.
Dezavantajul acestei solutii consta in pretul ridicat al materialului
electrodului.

18

Se prezinta un exemplu de realizare a inventiei in legatura si cu figura 1

care reprezinta o schita a unui electrod.
Conform inventiei electrodul este alcatuit dintr-o vergea metalica 1,care
este acoperita pe exterior cu un invelis 2 cu rol in protejarea sudurii
realizate.
Avantajul acestui electrod consta in faptul ca realizarea
reconditionarii/imbinarii unui ansamblu sau a unei piese care are ca
material de baza un otel inoxidabil este foarte usor de realizat datorita
compatibilitatii celor doua materiale,care nu mai influenteaza nici rezistenta
la coroziune in urma sudarii.

19

Revendicare

Electrodul din otel inoxidabil reprezinta o solutie foarte sigura,simpla

si usoara de realizare a imbinarii/reconditionarii unui ansamblu sau a
unei piese care are ca material de baza un otel inoxidabil,deoarece
nu conduce la complicatiile specificate la electrozii prezentati mai
sus, in timpul sau dupa realizarea sudurii datorita compatibilitatii
dintre materialul de adaos si materialul de baza al piesei,si care are o
forma constructiva identica cu a unui electrod obisnuit,si anume
vergeaua(1) acoperita cu invelisul exterior (2) cu rol in protejarea
cordonului de sudura realizat.

20

figura 1

21

Bibliografie

1.
2.
3.
4.

www.fronius.ro/accesed1 febr.2014
www.robotics on line /accesed 1febr 2014
www.WIKIPEDIA,CMT Schweissen/accesed ian 2014
Mihaela Popescu Acoperiri termice si reconditionari Teme
Experimentale , Editura Politehnica
5. Indrumator de Proiect
6. ICLANZAN T, POPA H Inventica i ingineria valorii, Litografia
Universitatii Politehnica din Timisoara, 1995
7. STAN D., ICLANZAN T. Valorificarea inventiei brevetate, Editura
Universitatii Politehnica din Timisoara, 2010

22

Electrod din otel inoxidabil

Rezumat
Electrodul din otel inoxidabil se foloseste la imbinarea/reconditionarea
ansamblurilor sau a pieselor.
Principalul avantaj al electrozilor din otel inoxidabil consta in usurinta de
realizare a imbinarilor prin sudare a ansamblurilor sau a pieselor care au ca
material de baza un otel inoxidabil,fara a aparea complicatii in timpul
procesului sau aparitia defectelor dupa realizarea acestuia(scaderea
rezistentei la coroziune).

23