UNIVERSITATEA POLITEHNICA,TIMISOARA FACULTATEA DE MECANICA

REFERAT TEMA REFERAT:RECONDITIONAREA ARBORILOR DREPTI (STUDIU DE CAZ )

Materie: Acoperiri termice si reconditionari Prof.Mihaela Popescu

Student:Daogaru Marius-Constantin An scolar: 2013-2014

Cuprins

1.Analiza tehnologica si functionala a piesei3 2.Materiale si tehnologie.4 3.Caracterizarea materialului ales...................................................5 4.Defectul piesei6 5.Reconditionarea piesei.7 6.Procedeul de reconditionare7 7.Parametrii reconditionarii 7 8.Controlul componentelor reconditionate...7 9.Bibliografie............................................................................................8

1.Analiza tehnologica si functionala a piesei

Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie, destinate s transmit un moment de torsiune in lungul axei lor i s susin piesele intre care se transmite acest moment. Prile componente ale arborelui sunt (fig.1): corpul arborelui (a); poriunile de calare (b); poriunile de reazem (c), numite i fusurile arborelui.

Fig.1. Prile componente ale unui arbore

Poriunile de calare sunt reprezentate de tronsoanele pe care se monteaz piesele susinute de arbore, care pot fi: roi dinate, roi de curea, roi de lan, semicuplaje etc. Aceste poriuni se pot executa cilindrice i mai rar conice.Forma conic este preferat in cazul montrilor i demontrilor repetate sau atunci cand se impune o centrare mai precis a roii pe arbore. Fusurile sunt materializate de prile arborelui cu care acesta se reazem in carcas. In cazul lagrelor cu alunecare, se execut fusuri cilindrice, conice sau sferice; la lagrele cu rulmeni, fusul se execut sub form cilindric, diametrul fusului alegandu-se in funcie de diametrul interior al rulmentului.
3

2.Materiale si tehnologie
Alegerea materialului din care se executa arborii este determinata de: tipul arborelui,conditiile de rezistenta si rigiditate impuse, modul de rezemare (tipul lagarelor), natura organelor montate pe arbore (roti fixe, roti baladoare etc.). Arborii drepti se executa din oteluri carbon obisnuite (pentru constructii) si de calitate sau din oteluri aliate. Otelurile aliate se folosesc numai in cazuri speciale: cand pinionul este confectionat din otel aliat si face corp comun cu arborele, la arbori puternic solicitati, la turatii inalte, n cazul restrictiilor de gabarit, la osiile autovehiculelor etc; otelurile aliate, tratate termic sau termochimic, se folosesc numai n masura n care acest lucru este impus de durata de functionare a lagarelor, canelurilor sau a altor suprafete functionale. Pentru arborii drepti , se recomanda: oteluri de uz general pentru construcii (OL 42, OL 50, OL 60), pentru arborii care nu necesita tratament termic; oteluri carbon de calitate de imbunatatire (OLC 45 etc.) si oteluri aliate de imbunatatire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc.), pentru arbori mediu solicitati si durata medie de functionare a fusurilor si a canelurilor; oteluri carbon de calitate de cementare (OLC 15, OLC 20) si oteluri aliate de cementare (13 CrNi 30 etc.), pentru arbori puternic solicitati si pentru arborii care functioneaz la turatii inalte. Ca semifabricate, pentru arborii de dimensiuni mici si medii, se folosesc laminate rotunde, iar la producia de serie semifabricate matritate.Pentru arborii de dimensiuni mari se folosesc semifabricate forjate sau turnate. Arborii drepti se prelucreaza prin strunjire,suprafetele fusurilor si ale canelurilor, urmand sa se rectifice. Pentru arborele ales de mine am ales un OLC 45 (C45) care este un otel carbon de calitate de imbunatatire.

3.Caracterizarea materialului ales

Materialul arborelui drept este OLC 45, care este un otel pentru tratamente termice, de rezistenta ridicata si tenacitate medie, cum ar fi: discuri, arbori, biele, coroane dintate, piese supuse la uzura axe, suruburi, piulite) si pieselor fara rezistenta mare in miez. Acest otel se mai numeste si otel carbon de calitate, pentru ca are un grad ridicat de puritate i o compoziie chimica fixata n limite stranse, asigurand o constanta a caracteristicilor de calitate obtinute prin
4

tratamente termice (de mbunatatire calire si revenire). Notarea marcilor de otel de uz general se face prin simbolul OLC (otel carbon de calitate) urmat de doua cifre care reprezinta in sutimi de procente, continutul mediu de carbon (astfel, OLC 45 are continutul mediu de carbon 0,45 %). A.Compoziia chimica a materialului Conform STAS 880 80, compozitia chimica a otelului OLC 45 este indicata n tabelul urmtor: Compoziia chimica % Marca otelului C Mn P S OLC 45 0,42 0,50 0,50 0,80 Max. 0,045 Max. 0,040 B.Caracteristici mecanice i tehnologice (conform STAS 880 80) Limita de Rezistenta la Alungirea la Marca Tratament curgere rupere rupere otelului termic Rp0,2 Rm A 2 2 [N/mm ] [N/mm ] [%] OLC 45 CR 410 700 840 14

Rezilienta KCU J/cm2 39

4.Defectul piesei
Principalul defect al arborelui este fisura aparuta datorita socurilor la care este supusa piesa. Aceasta este prezentata schematic in figurile ce urmeaza:

5.Reconditionarea piesei
Pentru a reconditiona piesa,este necesara indepartarea materialului din zona afectata de fisura pana la fundul acesteia,urmata de procedeul de sudare cu care se va umple golul rezultat in urma indepartarii materialului. Dupa realizarea sudarii este necesara indepartarea surplusului de material care a rezultat in urma sudarii.

6.Procedeul de reconditionare
Procedeul ales pentru reconditionarea arborelui este sudarea MIG/MAG. Este un procedeu mai productiv,comparativ cu sudarea manuala cu electrozi inveliti. Ca principal dezavantaj ar fi ca patrunderea este putin mai slaba fata de sudarea cu electrod,dar in situatia de fata nu avem nevoie de o patrundere extraordinara,fiind sufficient procedeul de sudare MIG/MAG.

7.Parametrii reconditionarii sunt:

tipul sarmei; diametrul sarmei; debitul de gaz; viteza de avans a sarmei; tensiunea de sudare; intensitatea curentului de sudare; viteza de sudare; unghiul pistoletului; lungimea libera a sarmei.

8.Controlul componentelor reconditionate

Dupa realizarea reconditionarii piesei si aducere acesteia la cota,va avea loc controlul piesei. Controlul se face vizual urmat de controlul cu raze X.

Bibliografie www.scribd.ro www.referat.ro Mihaela Popescu si altii-Acoperiri termice si reconditionari(teme experimentale),Editura Politehnica,Timisoara,2008,ISBN 978-973-625-623-3