1

Cuprins
Enunt.3
A.Partea de documentare
1.Definirea domeniului de aplicare a solutiei tehnice si enuntarea problemei
pe care aceasta o imbunataceste.6
2.Prezentarea stadiului cunoscut al tehnici, adica al solutiilor cunoscute de
rezolvare a problemei.8
3. Selectarea a trei solutii de rezolvare si prezentarea acestora mai
detaliata cu descrierea lor constructiva si functionala.13
4.Compararea celor trei solutii cu ajutorul metodelor de cercetare
morfologica alegandu-se solutia optima 14
5.Prezentarea in amanunt a solutiei rezultate cu descrierea statica ,
constructiva si functionala a acesteia.16
6. Concluzii evidentiind imbunatatirile aduse in rezolvarea problemei de
catre solutia propusa , precum si avantajele acesteia17
B. Documentatia necesara brevetarii..18
Revendicare/Revendicari.21
Bibliografie23
Rezumat24

Enunt
Sa se analizeze posibilitatea brevetarii pentru un Lagar de alunecare cu
bucsa si sa se intocmeasca documentatia necesara constituirii depozitului
legal in vederea solicitarii unui brevet.

Proiectul va cuprinde :
A. Partea de ducumentare.
1. Definirea domeniului de aplicare a solutiei tehnice si enuntarea problemei pe care
aceasta o imbunatateste.
2. Prezentarea stadiului cunoscut al tehnici, adica al solutiilor cunoscute de
rezolvare a problemei
3. Selectarea a 3 solutii de rezolvare si prezentarea acestora mai detaliata cu
descrierea lor constructiva si functionala.
4. Compararea celor 3 solutii cu ajutorul metodelor de cercetare morfologica
alegandu-se solutia optima .
5. Prezentarea in amanunt a solutiei rezultate cu descrierea ei statica , constructiva
si functional a acesteia.
6. Concluzi evidentiind imbunatatirile aduse in rezolvarea problemei de catre solutia
propusa , precum si avantaje acesteia.
7. Considerente privind estimarea impactului in urma obtineri brevetari sale.
B.Documentatia necesara brevetarii va contine:

Titlul inventiei

Prezentarea principiala a solutiei tehnice a inventiei si a avantajelor acesteia

Domeniul de aplicare al inventiei

Stadiul cunoscut al tehnici cu prezentare principalelor dezvoltari ale solutiei
cunoscute
Introducerea desenelor explicative
Prezentarea unuia sau a mai multor exemple de realizare a inventiei
Revendicarea sau revendicarile bibliografice si rezumatul inventiei

A.Partea de documentare

1.Definirea domeniului de aplicare a solutiei tehnice si

enuntarea problemei pe care aceasta o imbunataceste.
Lagrele sunt organe de maini care, mpreun cu fusurile arborilor sau ale osiilor,
formeaz cuple de rotaie sau de oscilaie.
Lagrele se pot clasifica dup criteriile prezentate n tabelul de mai jos
Nr. crt.
1.

Criteriul de clasificare
Tipul de lagr
tipul fortelor de frecare ce apar cu alunecare
n timpul functionarii
cu rostogolire

2.

directia fortelor principale care radiale

actioneaz n cuplele cinematice
axiale

radial-axiale

Caracterizarea
fortele de frecare sunt de
alunecare
forele de frecare sunt de
rostogolire
rezultanta forelor este
perpendicular pe axa
geometric a lagrului
rezultanta forelor are
aceeai direcie cu axa
geometric a lagrului
rezultanta
forelor
acioneaz pe o direcie
nclinat fa de axa
lagrului

Pentru a asigura o bun funcionare, lagrele trebuie s ndeplineasc urmtoarele

condiii:
frecare ct mai mic;
precizie ct mai mare n momentul deplasrii elementului mobil;
funcionarea cu joc ct mai mic, pentru o variaie ct mai mare de
temperatur;
capacitatea bun de prelucrare a sarcinilor;
funcionare bun n regimuri vibratorii i de oc;
uzur mic i posibilitatea compensrii ei;
execuie uoar, montare i demontare uoar;
construcie simpl i necostisitoare.
Lagrele cu alunecare reprezint organe de maini care asigur rezemarea pieselor
cu micare de rotaie, de regul arbori sau osii rotitoare, preiau forele care ncarc
piesele respective si lucreaz n condiiile unei alunecri relative a suprafeei fusului
arborelui pe suprafaa lagrului (cuzinetului), cele dou suprafee fiind separate printr-o
pelicul de lubrifiant.
Clasificarea lagrelor cu alunecare se face dup mai multe criterii, prezentate
n continuare:
- dup regimul de frecare (uscat, limit, mixt, fluid);
- dup direcia forei preluate (radial, axial, axial-radial, radial-axial);
6

du forma suprafeei de frecare (cilindric, conic, sferic);

dup modul de realizare a frecrii fluide (hidrodinamice (HD),
elastohidrodinamice (EHD), gazodinamice (GD), hidrostatice (HS), gazostatice
(GS), hibride (hidrostaticohidrodinamice);
- dup poziia pe arbore (de capt, intermediare);
- dup felul micrii de rotaie (complet, oscilant).
Avantajele lagrelor cu alunecare se reduc la urmatoarele:
ghidare mai precis a arborilor fa de carcase, datorit numrului mai mic
de piese fa de lagrele cu rostogolire;
filmul de lubrifiant preia, n mare msur, ocurile si vibraiile i contribuie
la reducerea zgomotului;
au dimensiuni de gabarit radiale mai reduse dect lagrele cu rostogolire;
au durate de funcionare mai mari dect lagrele cu rostogolire si pot
funciona la turaii mari si foarte mari.
Dezavantajele acestor lagre constau n:
coeficieni de frecare (pierderi prin frecare) mai mari dect la lagrele cu
rostogolire;
gabarit n direcie axial mare;
grad de standardizare mai redus dect n cazul rulmenilor si consum de
lubrifiant mare.
Domeniile de folosire al lagrelor cu alunecare este mai redus dect al
lagrelor cu rulmeni i se recomand n acele cazuri n care lagrele cu rostogolire nu
pot fi utilizate: la turaii foarte mari, la care durabilitatea rulmenilor este redus; la
arborii care trebuie ghidai foarte precis; n cazul lagrelor supuse ocurilor si vibraiilor;
n cazul cnd se impun dimensiuni de gabarit radiale foarte mici; la dimensiuni de
gabarit foarte mari, pentru care nu se execut rulmeni n serie i la care lagrele cu
alunecare sunt mai ieftine; n condiii de umiditate i mediu agresiv, n care lagrele cu
rostogolire nu pot fi folosite; la mecanismele cu funcionare lent i puin solicitate, la
care costul unui lagr cu alunecare este mai redus dect al unui rulment.
-

2.Prezentarea stadiului cunoscut al tehnici, adica al

solutiilor cunoscute de rezolvare a problemei.
Rulmenii radiali cu bile pe un rnd sunt utilizai pentru preluarea de
sarcini radiale medii i sarcini axiale
mici n ambele sensor.Inelele au
prevzute ci de rulare adnci prin
umerii crora pot fi transmise
sarcinile axiale. Razele de curbur
ale cilor de rulare asigur contact
teoretic liniar n stare ncrcat dar
punctiform n stare liber. Jocul din
rulmeni asigur posibilitatea
prelurii unor abateri unghiulare ale
axelor celor dou inele de pn la 8`.
Funcionarea cu abateri unghiulare
ntre inele conduce la reducerea durabilitii rulmentului, motiv pentru care
utilizarea acestor rulmeni se limiteaz la arbori a cror lungime nu depete de 10
ori diametrul fusului de rulment.
Rulmenii radial-axiali cu bile pe un rnd sunt destinai prelurii de
sarcini radiale medii i de sarcini axiale mici-medii care acioneaz ntr-un singur
sens. Inelele sunt asimetrice, avnd ci de rulare cu umr pe o singur parte.
Dreapta care unete punctele de contact dintre corpurile de rostogolire i cile de
rulare face un unghi = 1240 cu planul de dispunere a bilelor. Rulmenii cu
mare se utilizeaz atunci cnd sarcina axial este important, iar cei cu mic,
atunci cnd predomin sarcina radial. Rulmenii radial-axiali se monteaz n
perechi (n X sau n O), n acelai lagr sau n lagre diferite. Reglarea jocului
din rulmeni se face la montaj, prin deplasarea relativ a inelelor. Se recomand
utilizarea acestor rulmeni n cazul arborilor rigizi, deoarece nu pot prelua abateri
unghiulare semnificative ntre axele inelelor.
Rulmenii radial-axiali cu bile pe dou rnduri preiau sarcini radiale
medii-mari i sarcini axiale mici-medii n ambele sensuri, fiind echivaleni cu doi
rulmeni radial-axiali cu bile pe un rnd, montai n O. Aceti rulmeni sunt
foarte sensibili la abateri unghiulare ale axelor inelelor, ceea ce le limiteaz
utilizarea pentru arbori scurti si rigizi.

Rulmenii radiali cu role cilindrice pe un rnd se utilizeaz pentru

preluarea de sarcini radiale mari i uneori de sarcini axiale mici care acioneaz
ntr-un sens sau n ambele sensuri (n funcie de construcia rulmentului). Spre
deosebire de rulmenii cu bile, cile de rulare ale rulmenilor cu role cilindrice au
form cilindric, iar datorit contactului liniar cilindru pe cilindru dintre role i
cile de rulare, capacitatea de preluare a sarcinilor radiale este semnificativ mai
mare. Constructiv, se deosebesc urmtoarele variante de rulmeni radiali cu role pe
un rnd: cu doi umeri pe inelul interior (tip N) sau cu doi umeri pe inelul exterior
(tip NU), cellalt inel fiind fr umeri ; cu trei umeri dintre care dou pe inelul
exterior, cellalt umr fiind prevzut pe inelul interior (tip NJ) sau realizat dintr-o
pies detaabil (tip NU+HJ); cu patru umeri, cte doi pe fiecare inel, dintre care
un umr de pe inelul interior este detaabil (tip NUP sau NJ+HJ. Utilizarea
rulmenilor radiali cu role cilindrice pe un rnd este limitat la arbori scuri i
rigizi, fiind foarte sensibili la deformaii de ncovoiere ale arborilor. Orice abatere
unghiular a axelor inelelor determin concentrri puternice de tensiuni la capetele
rolelor conducnd la reducerea drastic a durabilitii.

Rulmenii radiali cu role cilindrice pe dou rnduri preiau sarcini

radiale mai mari dect rulmenii cu role cilindrice pe un rnd i nu preiau sarcini
axiale. Deoarece sunt i mai sensibili la deformaia de ncovoiere a arborilor se
9

utilizeaz la arbori foarte rigizi. Se execut cu ineli interior fara umeri(tip NNU)

sau cu inel exterior fara umeri (tip NN).

Rulmenii cu ace sunt rulmeni cu role cilindrice cu diametre mici i lungimi
mari (de pn la 10 ori mai mari dect diametrul acelor). Avnd gabarit radial
redus, aceti rulmeni preiau sarcini radiale comparative cu rulmenii cu role
cilindrice i nu preiau sarcini axiale. Se pot executa cu ace dispuse pe un rnd (fig.
6.9, a) sau pe dou rnduri (fig. 6.9, b). Pentru micorarea dimensiunilor radiale se
poate renuna la inelul interior (fig. 6.9, a, b i c) sau chiar la ambele inele (fig. 6.9,
d). n aceste cazuri se execut ci de rulare pe fusul arborelui i, eventual, n
carcas, suprafeele acestora trebuind s fie durificate i rectificate. La fel ca i
rulmenii cu role, rulmenii cu ace sunt foarte sensibili la deformaiile de
ncovoiere ale arborilor, utilizarea lor fiind limitat la arbori scuri i rigizi.
Rulmenii radiali oscilani cu role pe dou rnduri [4, 11, 12, 14, 108, 109,
110] (fig. 6.10) sunt destinai prelurii de sarcini radiale mari i foarte mari i a
unor sarcini axiale medii n ambele sensuri, avnd capacitatea de a prelua abateri
unghiulare ntra axele inelelor de pn la 3. Sunt asemntori cu rulmenii radiali
oscilani cu bile pe dou rnduri, avnd calea de rulare de pe inelul exterior de
form sferic i executndu-se n varianta normal (v. fig. 6.10, a) sau cu alezaj
conic pe inelul interior (K, v. fig. 6.10 a i b) pentru montaj pe fus conic sau pe fus
cilindric prin intermediul unei buce speciale de rulment.

10

Rulmenii radial-axiali cu role conice preiau sarcini radiale mari i sarcini

axiale medii-mari care acioneaz ntr-un singur sens. Cile de rulare i rolele sunt
conice. Pentru ca n funcionare s nu apar alunecri, conurile cilor de rulare i
ale rolelor trebuie s aib vrfurile coincidente. Rolele sunt fixate pe inelul interior
care are umeri, n timp ce inelul exterior are ci de rulare lise (fr umeri). Din
aceast cauz, rulmenii radial-axiali cu role conice sunt demontabili, inelul
exterior, respectiv inelul interior cu rolele montndu-se separat n lagr. Unghiul de
contact este unghiul dintre normala la axa rolelor i planul de dispunere a rolelor,
acelai cu unghiul dintre axa rolelor i axa rulmentului (v. fig. 6.11, a). Rulmenii
radial-axiali cu role conice se execut cu unghiuri de contact de 10 sau 28.
Rulmenii cu = 10 se utilizeaz atunci cnd sarcina radial este predominant,
iar cei cu = 28, atunci cnd predomin sarcina axial. Rulmenii radial-axiali cu
role conice pe un rnd se monteaz n perechi (n X sau n O), n acelai lagr
sau n lagre diferite. Se execut i rulmeni radial-axiali cu role conice pe dou
rnduri (fig. 6.11, b) sau chiar pe patru rnduri, pentru sarcini radiale foarte mari.
Reglarea jocului din rulmeni se face la montaj, prin deplasarea relativ a inelelor.
Se recomand utilizarea acestor rulmeni n cazul arborilor rigizi, deoarece sunt
foarte sensibili la abateri unghiulare ntre axele inelelor.
Rulmenii axiali se execut cu bile, cu ace sau cu role cilindrice
nestandardizai. Aceti rulmeni sunt
utilizai pentru preluarea de sarcini
axiale foarte mari ntr-un singur sens
(cei cu simplu efect ) sau n ambele
sensuri (cei cu dublu efect). Deoarece
11

nu fixeaz radial arborele, aceti rulmeni se utilizeaz, de regul, n combinaie cu

rulmeni radiali. Fiind demontabili, se recomand ca, n stare montat, asupra lor s
acioneze o for axial minim, prevzut n cataloagele de rulmeni. Rulmenii
axiali sunt sensibili la deformaiile de ncovoiere ale arborilor i la turaii ridicate,
datorit efectului de centrifugare a corpurilor de rostogolire.
Rulmentii axial-radiali preiau sarcini axiale mari sau foarte mari i sarcini
radiale mici sau medii. Se ntlnesc construcii nestandardizate cu bile, cei cu role
fiind axial-oscilani i avnd capacitate de preluare aunor abateri unghiulare ntre
axele inelelor de pn la 23. Deoarece rulmenii sunt demontabili se recomand
aciunea unei fore axiale minim, prevzut n cataloagele de rulmeni, chiar n
stare de repaus.

12

3. Selectarea a trei solutii de rezolvare si prezentarea

acestora mai detaliata cu descrierea lor constructiva si
functionala.

Cele trei solutii alese sunt:

-rulment radial cu bile pe un rand;
-rulment radial cu role;
-lagar de alunecare cu bucsa.
Diferenta dintre cei doi rulmenti si bucsa este aceea ca functionarea acestora se
realizeaza prin rostogolirea bilelor respectiv a rolelor in cele doua colivii,superioara si
inferioara,functionarea bucsei realizanduse prin alunecarea fusurilor arborilor pe bucsa.
Din punct de vedere functional,toate cele trei solutii alese au rolul de a sustine arborii pe
care sunt montate rotile dintate.
Principalele dezavantaje ale rulmentilor sunt gabaritul ridicat,pret de cost relativ ridicat
comparativ cu bucsa care asigura ghidare mai precis a arborilor fa de carcase,
datorit numrului mai mic de piese fa de lagrele cu rostogolire,filmul de lubrifiant
preia, n mare msur, ocurile si vibraiile i contribuie la reducerea zgomotului,au
dimensiuni de gabarit radiale mai reduse dect lagrele cu rostogolire,au durate de
funcionare mai mari dect lagrele cu rostogolire si pot funciona la turaii mari si foarte
mari.

13

4.Compararea celor trei solutii cu ajutorul metodelor

de cercetare morfologica alegandu-se solutia optima.

Se va tine cont de toate particularitatile specificate la punctele anterioare si se va

realiza cercetarea morfologica ponderat selectiva.
Criterul A

Criterul B

Criterul C

Rezistenta la uzare

Material

Lubrifianti

bronz

uleiuri minerale

otel aliat

unsori consistente

otel carbon

fara lubrifiant

A1
ridicata
A2
scazuta
A3
medie

Sunt 27 de combinatii posibile dintre care 4 sunt deja cunoscute .

14

A1

0.5

0.4

0.3

B1

0.4

0.2

A2

0.4

0.3

0.2

B2

0.1

0.1

0.3

A3

0.4

0.4

0.5

B3

0.1

0.1

0.1

B1

B2

B3

C1

C2

C3

A1B1=0.5

A2B2=0.3 A3B3=0.5

B1C1=0.4

B2C2=0.1 B3C3=0.1

A1B1C1=0.5*0.4=0.20
A2B2C2=0.3*0.1=0.03
A3B3C3=0.5*0.1=0.05
Varianta optima A1B1C1=0.20[-].
Am ales sa realizez un lagar cu alunecarea care prezinta o rezistenta ridicata la
uzare rezultata in urma folosirii uleiurilor care au ca scop micorarea pierderilor
prin frecare, reducerea uzurii,evacuarea cldurii degajate ca urmare a frecrii,
asigurarea proteciei anticorozive, amortizarea ocurilor i vibraiilor.
Bucsa se va realiza dintr-un bronz deoarece este componenta care intra in contact
direct cu arborele sustinut iar in cazul in care nu se realizeaza suficient
ungerea,componenta care se va uza prima va fi bucsa pentru a nu schimba
arborele in caz contrar,costul arborelui fiind mai ridicat comparativ cu costul
cuzinetului.

15

5.Prezentarea in amanunt a solutiei rezultate cu

descrierea statica , constructiva si functionala a acesteia.
Varianta optima de realizare este reprezentata de solutia A1B1C1.
Lagarul de alunecare este compus din corpul lagarului 2 care prezinta la interior o
bucsa 1,montata cu strangere in acesta,cu rol in sustinerea arborilor.Intregul
ansamblu se va prinde pe un suport prin doua suruburi prin intermediul gaurilor
3.Lubrifiantul utilizat pentru realizarea ungerii intregului ansamblu sunt uleiurile
minerale.

In timpul functionarii se va asigura o ungere continua pentru a micsora frecarea

dintre arborele sustinut si bucsa.Materialul din care este confectionata bucsa este
un bronz,care prezinta o rezistenta la uzare de 2-3 ori mai mica decat
arborele,pentru ca in cazul in care ungerea se va face defectuos,piesa care se va uza
prima sa fie bucsa,deoarece este mult mai usor si mai economic sa fie schimbata
decat arborele.

16

6. Concluzii evidentiind imbunatatirile aduse in

rezolvarea problemei de catre solutia propusa , precum si
avantajele acesteia.
Lagarele cu alunecare (bucsa) prezinta cateva avantaje estentiale comparativ cu
lagarele cu rostogolire(rulmentii) si anume:o ghidare mai precis a arborilor fa de
carcase datorit numrului mai mic de piese fa de lagrele cu rostogolire;
filmul de lubrifiant preia, n mare msur, ocurile si vibraiile i contribuie la
reducerea zgomotului;au dimensiuni de gabarit radiale mai reduse dect lagrele cu
rostogolire;au durate de funcionare mai mari dect lagrele cu rostogolire si pot
funciona la turaii mari si foarte mari.

17

B. Documentatia necesara brevetarii

18

Lagar cu alunecare

Inventia se refera la un lagar de alunecare,cu rol in sustinerea arborilor in

timpul miscarii de rotatie.
Se cunoaste un rulment radial cu bile pe un rand,utiliza pentru preluarea de
sarcini radiale medii i sarcini axiale mici n ambele sensuri acesta executandu-se
n mai multe variante constructive: normal; protejat, cu capace metalice dispuse
pe o parte sau pe ambele pri; etanat, pe o parte sau pe ambele pri; cu canal
practicat pe inelul exterior, normal sau protejat pe o parte,inelele avand
prevzute ci de rulare adnci prin umerii crora pot fi transmise sarcinile axiale.
Dezavantajul acestei solutii este reprezentat de funcionarea cu abateri
unghiulare ntre inele,datorita jocului din acesta,care conduce la reducerea
durabilitii rulmentului, motiv pentru care utilizarea acestor rulmeni se limiteaz
la arbori a cror lungime nu depete de 10 ori diametrul fusului de rulment.
Se cunoaste un rulment radial cu role pe un rand care se utilizeaz pentru
preluarea de sarcini radiale mari i uneori de sarcini axiale mici care acioneaz
ntr-un sens sau n ambele sensuri (n funcie de construcia rulmentului) si care
spre deosebire de rulmenii cu bile, cile de rulare ale rulmenilor cu role cilindrice
au form cilindric, iar datorit contactului liniar cilindru pe cilindru dintre role i
cile de rulare, capacitatea de preluare a sarcinilor radiale este semnificativ mai
mare.
Dezavantajul acestei solutii constructive este acela ca se limiteaza la arbori
scuri i rigizi, fiind foarte sensibili la deformaii de ncovoiere ale arborilor,orice
abatere unghiular a axelor inelelor determinand concentrri puternice de tensiuni
la capetele rolelor care conduc la reducerea drastic a durabilitii acestora.
Se cunoaste un lagar de alunecare care se caracterizeaz prin faptul c fusul se
sprijin pe o suprafa cilindric interioar direct sau prin intermediul unui
19

lubrifiant,ele ndeplinind simultan numeroase cerine tehnologice precum

sunt:suport sarcinile;permit deplasri relative de translaie sau de rotaie;asigur
poziie relativ a suprafeelor aflate n contact;asigur frecare i uzur reduse.
Dezavantajul acestei solutii este reprezentat de:coeficieni de frecare mai mari
dect la lagrele cu rostogolire;gabarit n direcie axial mare;grad de standardizare
mai redus dect n cazul rulmenilor si consum de lubrifiant mare.
Se prezinta un exemplu de realizare a inventiei in legatura si cu figura 1 care
reprezinta o schita a unui lagar de alunecare cu bucsa la interior.
Conform inventiei lagarul de alunecare cu bucsa este alcatuit dintr-un corp de
lagar 1,in care se monteaza prin presare o bucsa 2,montarea intregului ansamblu in
carcasa realizandu-se prin intermediul unor suruburi 3 si a unor saibe Grower 4.
Avantajele lagarului de alunecare cu bucsa ghidare consta in: ghidare mai
precis a arborilor fa de carcase, datorit numrului mai mic de piese fa de
lagrele cu rostogolire;filmul de lubrifiant preia, n mare msur, ocurile si
vibraiile i contribuie la reducerea zgomotului;au dimensiuni de gabarit radiale
mai reduse dect lagrele cu rostogolire;au durate de funcionare mai mari dect
lagrele cu rostogolire si pot funciona la turaii mari si foarte mari.

20

Revendicare

Lagarul de alunecare cu bucsa reprezint organ de maini care asigur

rezemarea pieselor cu micare de rotaie, de regul arbori sau osii rotitoare, preiau
forele care ncarc piesele respective si lucreaz n condiiile unei alunecri
relative a suprafeei fusului arborelui pe suprafaa bucsei , cele dou suprafee fiind
separate printr-o pelicul de lubrifiant,iar din punct de vedere constructiv acesta
este alcatuit din corpul lagarului (1),in care se monteaza prin presare bucsa
(2),montarea intregului subansamblu in carcasa realizandu-se prin suruburile (3) si
saibele Grower (4),elementul de noutate fiind constituit de faptul ca lipsesc
rulmentii,in locul acestora fiind plasata bucsa (2),montata prin presare in corpul
lagarului (1) indeplinind aceleasi functii si prezentand cateva avantaje esentiale
cum ar fi:ghidare mai precis a arborilor fa de carcase, datorit numrului mai
mic de piese fa de lagrele cu rostogolire;filmul de lubrifiant preia, n mare
msur, ocurile si vibraiile i contribuie la reducerea zgomotului;au dimensiuni
de gabarit radiale mai reduse dect lagrele cu rostogolire;au durate de funcionare
mai mari dect lagrele cu rostogolire si pot funciona la turaii mari si foarte mari.

21

22

Bibliografie

1. ICLANZAN T, POPA H Inventica i ingineria valorii, Litografia

Universitatii Politehnica din Timisoara, 1995
2. STAN D., ICLANZAN T. Valorificarea inventiei brevetate, Editura
Universitatii Politehnica din Timisoara, 2010
3. www.scribd.com
4. Curs Organe de masini,Prof.Francisc Ioanovici,2014

23

Lagar de alunecare cu bucsa

Rezumat
Lagrele cu alunecare cu bucsa reprezint organe de maini care asigur
rezemarea pieselor cu micare de rotaie, de regul arbori sau osii rotitoare,
preiau forele care ncarc piesele respective si lucreaz n condiiile unei
alunecri relative a suprafeei fusului arborelui pe suprafaa lagrului (bucsei),
cele dou suprafee fiind separate printr-o pelicul de lubrifiant.
Ele ndeplinesc simultan urmtoarele cerine tehnologice:suport sarcinile;
permit deplasri relative de translaie sau de rotaie;asigur poziie relativ a
suprafeelor aflate n contact;asigur frecare i uzur reduse.
Avantajele lagrelor cu alunecare cu bucsa se reduc la urmatoarele:ghidare mai
precis a arborilor fa de carcase, datorit numrului mai mic de piese fa de
lagrele cu rostogolire;filmul de lubrifiant preia, n mare msur, ocurile si
vibraiile i contribuie la reducerea zgomotului;au dimensiuni de gabarit radiale
mai reduse dect lagrele cu rostogolire;au durate de funcionare mai mari dect
lagrele cu rostogolire si pot funciona la turaii mari si foarte mari.

24