PROIECT ORGANE DE MASINI

VERIFICAT Conf.Ioanovici Fr.

STUDENT Daogaru Marius-Constantin An studiu: III Domeniu: Inginerie Industriala

2014
1

Cuprins
Enunul general al temei de proiect........................................................................3 I.Studiul asupra transmisiilor prin curele.Notiuni teoretice....................................4 II.Alegerea optima a mainii motoare.....................................................................6 III.Alegerea profilului curelelor late multistrat conf[1] tabel 2.16...........................8 IV.Geometria transmisiei............................................................................10 V.Dimensionarea sistemului de tensionare cu motor deplasabil conform [1]tabel2.27...................................................................................................................................

Enunul general al temei de proiect

COD TEMA:GA-20 Sa se proiecteze un sistem mecanic mobil compus din: masina motoare (motor trifazat) si o transmisie prin curea. Grupul are rolul functional de a asigura antrenarea mecanica a unei masini de lucru specificate. Parametrii tehnico-functionali (date initiale) care trebuie asigurati de sistem vor fi: 1. puterea minima de antrenare a masinii de lucru

P2min=0.81 [kw];
2. turatia de antrenare a masinii de lucru

n2=270

[rot/min];

3. durata de functionare zilnica D=15 [h]; 4. tipul masinii de lucru Dezintegrator; 5. suprasarcini estimate

=2.5;
6. tip curea-lata; 7. tipul sistemului de tensionare permanent-motor glisant [MG].

I.Studiul asupra transmisiilor prin curele. Notiuni teoretice.

Transmisia prin curele este o transmisie prin frictiune, la care energia se transmite de la un arbore la celalalt (ceilalti) datorita frecarii dintre un element flexibil,fara fire,tensionat, numit curea, si rotile de curea (saibe) conducatoare si condusa. Principalele avantaje oferite de transmisiile prin curele fata de alte tipuri de transmisii sunt: posibilitatea transmiterii miscarii la distante apreciabile si pozitii diferite ale arborilor, functionare lina si relativ silentioasa, amortizare a socurilor si vibratiilor, patinare la suprasarcini, constituind un element de siguranta pentru masina, constructie simpla, exploatare simpla, precizie de executie si de montaj scazuta. Principalele dezavantaje sunt: gabarit mare, imposibilitatea obtinerii de rapoarte de tra 141e42b nsmitere constante ca urmare a alunecarii elastice, durabilitate limitata, variatia coeficientului de frecare cu uzura, necesitatea unor dispozitive de intindere. Domenii de utilizare. Transmisiile prin curele au urmatoarele domenii de utilizare: - curele late pentru transmiterea de puteri de P 2000 kw, la v 90 m/s, distante dintre axe A 12 m, randament = 0,94 si rapoarte de transmitere i 6. - curele trapezoidale pentru: P 1200 kw; v 50 m/s; i 10; A 6 m - curele rotunde ca transmisii cinematice in mecanica fina. Transmisii prin curele late Curelele late pot fi: curele din piele, tesute, curele compuse si curele din banda de otel. Curelele din piele se confectioneaza din piele de bovine, intr-unul sau mai multe straturi asamblate prin lipire si coasere. Tabacirea pieilor se poate face cu tananti vegetali, minerali sau combinati. Conform standardelor romanesti, curelele late din piele se clasifica in urmatoarele 4 grupe: - grupa A - curele late - simple - grosimea 37 mm - duble - grosimea 8l4 mm (STAS 5917 - 71)

- grupa B - curele pe muchie, care se obtin din fasii de piele asamblate intre ele prin cuie speciale si care vin in contact cu roata pe muchia fasiilor de piele. Sunt recomandate pentru puteri peste 10 kW/cm latime de curea, distante intre axe peste 10 m sau forte tangentiale variabile. Nu sunt indicate la transmisii incrucisate, cu furca de schimbare sau la transmisii cu mai mult de 3 roti. Grosimea curelei este intre 12.31.5 mm (STAS 866 - 75). - grupa C - curele rotunde cu diametrul de 5,6 sau 7 mm (STAS 7632 - 76) - grupa D - curele rasucite cu diametrul de 8, 9, 10, 12, 15, 18 sau 20 mm (STAS 7632 - 76). Curelele tesute folosesc materiale textile, naturale (bumbac, lana, par de camila si capra) sau fibre sintetice ca: viscoza, poliamida sau poliester. Acestea prezinta avantajul ca se pot fabrica curele foarte lungi fara nici o lipitura si sunt rezistente la agentii atmosferici si ai mediului industrial. Se executa in 3 tipuri: - curea confectionata in straturi paralele, fara invelis din cauciuc - curea cu tesatura infasurata, fara invelis de cauciuc - curea confectionata cu tesatura infasurata si cu invelis de cauciuc. Curelele compuse imbina proprietatile de rezistenta ale materialelor plastice cu cele de frictiune (coeficient de frecare ridicat) al pielei. Ele sunt formate dintr-o tesatura din fibre poliamidice, captusita la interior cu un strat de aderenta de piele si avand la exterior un strat de protectie. Aceste curele se folosesc pentru transmiterea de puteri foarte mari pana la 5000KW. Curelele din banda de otel au dimensiuni mai reduse comparativ cu curelele din alte materiale. Ele au alunecare elastica neglijabila dar cer un montaj precis si nu functioneaza bine cand sunt supuse vibratiilor. Benzile se executa din otel de inalta rezistenta si sunt utilizate la puteri si viteze mari. Transmisii prin curele late dintate Curelele late dintate au aparut din preocuparea de a imbina avantajele transmisiei indirecte prin curele sau lanturi cu cele ale transmisiei indirecte prin angrenare. Astfel, aceste transmisii au un raport de transmisie constant, randament ridicat, nu prezinta fenomenul de alunecare elastica, nu necesita tensionare initiala ridicata si deci nu incarca suplimentar arborii si nu obliga la reglaj periodic a distantei dintre axe. Totodata, comparativ cu transmisia prin lanturi, au un mers mai silentios si un cost mai scazut. Cureaua este prevazuta pe o parte cu dinti ce angreneaza cu dintii corespunzatori ai rotii.
5

II.Alegerea optima a mainii motoare

1. Determinarea P1 = =
. .

necesar P1=0.9 [KW]; 0.9 [-]

2. Determinarea puterii motorului electric: PME=1.1KW 3. Alegerea motoarelor potentiale: ME1=(1)AT80-2B ME2=(1)AT90S-4 ME3=(1)AT90L-6 ME4=(1)AT100L-8B 4. Adaptare cinematica: ; 10.18 [-] 5.14 [-] 3.48 [-] 2.61 [-]

Nr. Crt.

Cod MEj

PMEj [kw]

nMEj [min-1] 2750 1390

iTCj [-] 10.18 5.14

mMEj [kg] -

Decizie

(1)AT80-2B
1

NU NU

(1)AT90S-4
2

(1)AT90L-6
3

1.1

940

3.48

15.5

DA

(1)AT100L8B

705

2.61

20.5

NU

5. In functie de criteriul de optimizare ME3, ME4.

[1.5-3.5] se aleg motoarele

6.In functie de masa am ales motorul (1)AT90L-6 7.Date initiale pentru alegerea de proiectare n1=940 1= 1= 940 1=98.44

III.Alegerea profilului curelelor late multistrat conform [1] tabel 2.16

1. Stabilirea valorii coeficientului dynamic,kd [-]; 2.5 Kd=1.6 conform [1] tab 2.17b 2. Calculul puterii corectate =Kd P1 =1.61.1=1.76 [kw];

3. Calculul valorii diametrului minim al rotii motoare de curea 390 540 1.76 98.44

450

117.67 [mm] 4.Conform STAS (tabel 2.6) d1min=112 [mm]

5. Preliminarea frecventei flexiunilor curelei fx<<fxmax fxmax=100Hz conform [1] tab2.1 fx<<100HZ 6. Alegerea profilului de curea Din [1] fig 2.2b se observa ca pentru:
8

fx[3-8]Hz tipul de curea este 2BV fx[8-55]Hz tipul de curea este 1CV fx[55-100]Hz tipul de curea este 1B Toate acestea pentru diametrul rotii motoare de 112 mm 7. Stabilirea numarului de straturi de rezistenta si a grosimii unui strat din catalogul firmei pentru profil B: h=0.7[mm]; C: h=0.9[mm]; Pentru profilele alese la punctul anterior 2BV: h 2 0.7 h=1.4 [mm] 1CV: h 1 0.9 h=0.9 [mm] 1B: h 1 0.7 h=0.7 [mm] 8.Verificarea gradului de curbare a curelei ( ) ( )

2BV : 1CV : 1B :
.

. .

80

100 100

124.44 160 100

9. Verificarea vitezei periferice a curelei 5 10 V=510-498.44112 V=5.51 70

9

conform [1] tab 2.1

IV.Geometria transmisiei
1. Calculul diametrului rotii conduse 1 1 0.01 3.48 112

385.86 400
.

3.6 [-] |
. . .

| | 100

| 100

|100=3.44 [%]

2.Stabilirea distanei ntre materiale 0.7 2

0.7(112+400)<a<2(112+400) 358.4<a<1024 700 3. Calculul unghiului intre ramurile transmisiei 2 400 112 2 700 11.86

10

4. Calculul unghiurilor de nfaurare: 2 180 180 2 11.86 2 11.86 156.28 203.72

5. Calculul lungimii preliminare a curelei 2 2 2 2 700 2233.87 6. Recalcularea distanei dintre axe 0.25 0.25 2250 256 2250 721.08 8 256 ] 8 144 ] 256 144 700 2250 112 2 400 2 112 400 144 256

7. Variaia distanei ntre axe la montarea curelei 0.015

11

0.015 2250 33.75

8. Verificarea frecvenei flexiunilor 10 10 4.89 2 2 5.51 2250

conform [1] fig 2.2b

12