Sunteți pe pagina 1din 11

tehnologia de reconditionare

Arbore motor (cotit)


20 000 buc/ an
2 schimburi pe zi
2. Introducere

Arborii in constructia de autovehicule sunt intr-o gama foarte diversificata dupa


nomenclatura si volum, fapt ce conduce la aplicarea unor tehnologii de prelucrare
complexe, pe o diversitate mare de masini unelte clasice sau cu comanda dupa program.
Piesele de tip arbore cele mai caracteristice sunt : arborele cotit, arborele cu came,
supapele, arborii din cutia de viteze, arborii cardanici, arborii planetari, fuzetele, arborii
transmisiei finale.
Dat fiind marea diversitate a pieselor de tip arbore, apare necesara o anumita grupare a
lor care sa permita elaborarea unor procese tehnologice tip cu productivitate ridicata,
consum de scule redus, dispozitive practice, documentatie tehnologica simpla, eficienta
tehnico-economica ridicata. Diversele criterii de clasificare si grupare a pieselor de tip
arbore ale autovehiculelor se arata in schema din figura 2.1.
Generalizand cele prezentate, pentru tipizarea proceselor tehnologice se mentioneaza
ca arborii sunt piese cu suprafete de revolutie exterioare netede, in trepte, profilate,
coaxiale sau cu axe paralele, cu sectiune circulara plina sau inelara, profilat-canelata, cu
axa geometrica rectilinie sau franta.
Cu toata diversitatea pieselor de tip arbore, pentru executarea lor este necesara
rezolvarea anumitor probleme comune, valabile pentru diferite clase de arbori, cu
particularitatile impuse de caracteristicile claselor respective.
In tehnologia constructiilor de masini, pentru analiza principalelor operatii de
prelucrare este uzual sa se ia in considerare arborii rectilinii grupati in arbori netezi si
arbori in trepte, ultimii putand fi simetrici si asimetrici : arborele cotit se analizeaza ca un
caz particular de arbore cu axa geometrica franta. Cu aceste precizari, in cele ce urmeaza
se vor trata principalele probleme ale tehnologiei de reparare a pieselor de tip arbore.
Ca urmare a exploatarii normale a motorului, arborele cotit se uzeaza sau poate
prezenta anumite defectiuni. In majoritatea cazurilor aceste inconveniente pot fi
remediate prin reconditionare.
In vederea reconditionarii, arborele cotit este supus unui control minutios, pentru
stabilirea marimii si caracterului uzurilor precum si a defectiunilor. In acest context, o
deosebita importanta se acorda depistarii fisurilor sau crapaturilor. Determinarea corecta
a acestora se face prin defectoscopie electromagnetica sau cu ultrasunete. Prezenta
fisurilor sau crapaturilor conduce la reformarea arborelui cotit.
In timpul functionarii motoareleor, arborii cotiti se uzeaza pe toate suprafetele de
frecare, dar in mode deosebit pe suprafetele fusurilor spaliere si manetoane. Sub influenta
sarcinilor dinamice variabile, fusurile arborilor cotiti se uzeaza in mod neuniform,
devenind ovale si conice. Uzura, conicitatea si ovalitatea fisurilor, combinata cu uzura
cuzinetilor, determina majoritatea jocurilor dintre ele si inrautatirea conditiilor de frecare.
Pentru restabilirea jocurilor normale intre arbore si cuzineti, in cadrul reparatiilor capitale
ale motoarelor arborii cotiti se reconditioneaza dupa metoda treptelor de reparatie.
Reconditionarea consta in rectificarea la dimetrele de reparatie stabilite a fusurilor paliere
si manetoane, in refacerea gaurilor, filetelor si canalelor de pana uzate, in curatirea
canalelor de ungere si filtrelor centrifugale si in indreptarea arborelui in cazul in care este
indoit. Arborii cotiti se pot reconditiona si la dimensiuni nominale prin cromarea sau
metalizarea fusurilor.
Fig. 2.1 Clasificarea pieselor de tip arbore.
Pentru reconditionarea arborilor cotiti este stabilita o tehnologie proprie care presupune
remedierea fiecarui defect al arborelui motor, cu exceptia fisurilor, crapaturilor, rupturilor
si uzurilor peste limita care impun rebutarea arborilor respectivi.
Principala operatie de reconditionare o constituie rectificarea rotunda a fusurilor
paliere si manetoane care, in multe cazuri, este urmata de finisarea prin lustruire a
suprafetelor rectificate.
Rectificare reprezinta ultima sau penultima operatie de reconditinare a arborilor cotiti.
Inainte de rectificare trebuie remediate toate defectele arborilor cotiti, si anume :
- incovoierea arborilor, care se remediaza prin indreptare la rece pe presa sau prin
vibrolovire ;
- uzura umerilor fusurilor, care se repara prin metalizare si rectificare ;
- deteriorarea filetului pentru racul de manivela, care se repara prin majorare ;
- uzura canalelor de pana, care se repara prin majorare la dimensiuni de reparatie ;
- infundarea canalelor de circulatie a uleiurilor si a filtrelor centrifugale de
manetoane, care se remediaza prin curatire si spalare ;
- uzura locaslui pentru cepul arborelui primar al cutiei de viteze, care se repara prin
inlocuirea bucsei respective ;
- bataia suprafetei frontale a flansei de prindere a volantului, care se repara prin
rectificare flansei pe fata frontala de asamblare a volantului, perpendicular pe axa
de rotatie ;
- epuizarea stratului de material durificat, care se remediaza prin cromare sau calire
cu CIF.
Fisurile de pe arborele cotit apar de obicei la suprafetele de racordare ale bratelor
cotului cu fusurile paliere, respectiv cu manetoanele, unde apar in mod normal
concentrari mari de eforturi, care se amplifica la valori inadmisibile in cazul alinierii
incorecte a arborelui.
Subansamblurile se demonteaza in piesele componente, curatite si spalate, dupa care se
supun unui control atent pentru constatarea defectelor si a gradului de uzura. Piesele cu
importanta mare sunt supuse unui control defectoscopic, dupa cum urmeaza:
1 pentru constatarea defectelor superficiale, controlul cu lichide penetrante sau cu
pulberi magnetice;
2 pentru constatarea defectelor interioare, control cu radiatii penetrante(x sau y)sau
cu ultrasunete.
In urma controlului, piesele se impart in trei categorii(operatia de sortare): bune, uzate
recuperabile sau uzate nereconditionabile.
Piesele bune -sunt depozitate, pana cand se reconditioneaza cele uzate.
Pieselor uzate reconditionabile li se intocmeste tehnologia de reconditionare, alegandu-
se acele procedee de reconditionare la care se preteaza materialul din care sunt
confectionate piesele si configuratia lor geometrica. Odata stabilita tehnologia de
reconditionare, se trece la aplicarea ei.
Piesele uzate nereconditionabile - datorita gradului mare de uzura sau diferitelor
deteriorari(sparturi,fisuri etc), nu mai pot fi utilizate, fiind inlocuite cu altele noi.
3. Descrierea tehnica a piesei
Arborii cotiti ai motoarelor rapide se executa in general din oteluri carbon sau aliate,
cu continut redus in sulf si fosfor, sau din fonta aliata cu grafit nodular. Suprafetele
fusurilor sunt tratate termic pentru durificare.
La executia arborilor cotiti, data fiind importanta lor in ansamblul mecanismului motor
se impune un grad ridicat de precizie dimensionala de forma si de pozitie reciproca a
diferitelor parti componente, de rugozitate, precum si de realizarea unui produs perfect
echilibrat.
Fata de materialul pentru arborele cotit se impun urmatoarele cerinte : mare rezistenta
la oboseala, posibilitatea obtinerii unei duritati ridicate a suprafetei fusurilor, buna
prelucrabilitate, usurinta obtinerii semifabricatului.
Pentru a satisface aceste conditii, arborii cotiti se executa din oteluri sau fonta, cu
urmatoarele caracteristicile :

Otel
- dintre calitatile de otel cel mai mult se folosescotelurile de imbunatatire cu si fara
elemente de aliere.
- oteluri carbon de calitate din marcile OLC 45X, OLC 60X, STAS 880-79.
- oteluri aliate de tipul Cr-Ni, Cr-Ni-Mo, sau Cr-Mo din marcile indicate in STAS
791-79.

Fonta
- dintre calitatile de fonta cele mai bune rezultate s-au obtinut cu fonta modificata
cu grafit nodular cu o rezistenta la rupere de 650750 N/mm si duritatea de
212270 HB.
- de asemenea se folosesc fonte speciale aliate cu Cr, Ni, Mo, Cu.
- arborii cotiti turnati in comparatie cu cei forjati prezinta anumite particularitati :
semifabricatul este mai precis ceea ce determina micsorarea volumului de
prelucrari mecanice cu 2530%, reducerea consumului de metal si reducerea
duratei de fabricatie; sunt putin sensibili la concentrarea tensiunilor, au o
rezistenta la oboseala ridicata, au insa o rezistenta la incovoiere mai mica decat
arborii forjati din otel din care cauza se executa cu dimensiuni marite ;
incluziunile de grafit confera inalte calitati de amotizare a oscilatiilor de torsiune.
Arborele cotit este realizat din otel aliat (D 797-05, Fiat, BMW, Wolkswagen), prin
forjare sau din fonta cu grafit nodular (ARO, Dacia 1310, SR-211), prin turare. Dupa
prelucrare, fusurile se trateaza tennic-calire superficiala cu CIF si revenire - dupa care se
rectifica pe masini de rectificat arbori cotiti.
Ovalitatea si conicitatea admisibila a fusurilor este de 0,005 mm la autoturisme (Dacia
1300) si de (0.012-0,02 mm la autocamioane).
Forma arborelui cotit depinde de: numarul si pozitia cilindrilor, numarul fusurilor
manetoane, ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului
Arborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul cilindrilor plus
unul : acesta mareste rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii si a lungimii, iar
prelucrarea este mai diticila ; fusurile paliere sunt plasate pe aceeasi axa geometrica, iar
latimea lor este diferita. Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la
motorele in linie si redus la jumatate la motomele in V (SR 211: D 2156 MTN 8R si 12-
1-0 V8DT). Fusul maneton impreuna cu cele doua brate manetoane formeaza manivela.
Diametrul fusurilor de biela este mai mic ca cel al fusurilor plaiere.
Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul lor, asigurand
prin aceasta o funcionare uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit : precum
si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili.
Astfel, la motoare cu patru cilindri in linie, in patru timpi, decalarea este de 1800 intre
fusurile manetoane, deci si a manivelelor (720 : -1-): manetoanele centrale sunt decalate
cu 1800 fata de cele extreme.
Ordinea de functionare (succesiunea curselor utile) este 1-3-4-2 la Cielo.
Dacia 1310 si Volkswagen: 1-2-4-3 la ARO 2-1-0 si 1-4-3-2 la OLICIT.
Motoae1e cu sase cilindri in linie, in patru timpu, au decalarea fusurilor manetoane la
1200 (72C : 6): deci, ordinea de funqionare este 1-5-3-6-2-4 si mai rar 1-4-2-6-3-5.
La motoarele cu opt cilindri in V, unghiul de decalare este de 900 (720 : 8), dar sunt
articulate doua biele pe cate un fus maneton : ordinea de functionare (succesiunea
timpilor utili) va fi 1-5-4-2-6-3-7-8.
Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatii plasate in prelungirea bratelor
de manivela (opuse lor) si bineinteles al decalarii corecte a manivelelor, aratate mai sus.
Verificarea echilibrarii se face pe masini speciale, iar ponderarea arborelui prin degajari
partiale de material (gaurire sau frezare in contragreutati).
Defectele cele mai importante ale arborilor cotiti pot fi : uzura fusurilor paliere si de
biela (ovalizare si conicizare), incovoierea arborelui cotit, deteriorarea filetului in gaurile
racului de pornire, uzura gaurilor suruburilor din flansa de fixare a volantului, uzura
locasurilor de pana etc.
Arborii cotiti, care la examinare vizuala sau la verificare prin feroflux prezinta rupturi
sau fisuri de orice natura si in orice pozitie, se rebuteaza. De asemenea se rebuteaza
arborii care, la asezarea cu fusurile paliere pe prisme (fig. 3.1), prezinta, la masurarea cu
comparatorul, abateri care depasesc indicatiile de reparatie ale uzinei pentru : bataia
radiala a fusurilor paliere, abaterea de la paralelism a fusurilor de biela in raport cu
fusurile paliere, bataia laterala a manetoanelor etc.

Fig. 3.1 Controlul arborelui


cotit pe prisme :
1 suport cu prisme
2 arbore
3 comparator cu suport
In cazul cand incovoierea masurata cu comparatorul (fig. 3.1) depaseste abaterea
maxima admisibila, arborele se indreapta.
Cea mai raspandita metoda de indreptare la rece este indreptarea la o presa cu surub
sau hidraulica. Dupa ce se stabileste locul sagetii maxime, arborele se aseaza pe prisme
speciale, in asa fel ca sageata sa fie dirijata in sensul tijei presei. Printr-o piesa
intermediara cu duritate mica se apasa pe unul din fusurile intermediare pentru obtinerea
incovoierii remanente necesare ca marime si ca sens. Sub presiunea creata de presa,
arborele se tine 1,5 2 min. Indreptarea se executa in mai multe reprize, pana cand
sageata arborelui va fi mai mica sau cel mult egala cu abaterea maxima admisibila la
fusul din mijloc.
Un alt procedeu mai putin cunoscut este indreptarea prin ecruisare locala superficiala.
Ea consta in ciocanirea cu un ciocan de mana cu cap sferic (cu ciocanul de stemuit) sau
cu un ciocan pneumatic rapid (fig. 3.2) a suprafetelor bratelor care incadreaza manetonul
arborelui in asa fel, ca prin curbare sa se obtina deplasarea necesara. Se recomanda ca
numarul loviturilor repetate in acelasi loc sa nu fie mai mare de 3 4, eficienta ecuisarii
putand spori prin marirea fortei de lovire. Se va controla bataia arborelui, in diferite etape
ale indreptarii. In functie de sensul bataii de eliminat, trebuie ecruisata fie fata exterioara,
fie cea interioara a bratului arborelui.

Fig. 3.2 Indreptarea arborelui cotit


cu ajutorul ciocanului pneumatic.

Ovalitatea si conicitatea fusurilor se remediaza prin rectificare la dimensiunea de


reparatie, urmand sa se prevada cuzineti cu dimensiuni de reparatie corespunzatoare.
Inainte de rectificare, fusurile trebuie curatate, pentru a nu infunda piatra de rectificat
cu calamina si lubrifiant.
La rectificarea fusurilor paliere, arborele cotit se monteaza pe masina de rectificat, in
doua mandrine universale, intre varfuri, sau in mandrina si varf. La fixarea arborelui intre
varfuri se va folosi un dispozitiv de antrenare.
La rectificarea unor arbori cotiti de lungime mare se recomanda folosirea a doua lunete
fixe, care sa asigure coaxialitatea tuturor fusurilor principale.
Pietrele de rectificat au o latime egala cu din lungimea fusului arborelui si permit o
rectificare adanca cu viteza mare, pastrandu-se un adaos de circa 0,015 mm.
La rectificare nu se va urmari finisarea excesiva a suprafetelor, intrucat duce la
pierderea preciziei si la incalzirea suprafetei prelucrate, avand ca rezultat ovalizarea si
conicizarea fusului.
La rectificarea manetoanelor, arborele cotit este fixat la capete cu dispozitive care
deplaseaza excentric axele fusurilor extreme cu o distanta egala cu raza manivelei, astfel
ca axa manetonului care se prelucreaza sa coincida cu axa masinii (fig. 3.3).

Fig. 3.3 Schema fixarii arborelui cotit :


a pentru rectificarea fusurilor paliere ; b pentru rectificarea manetoanelor.

Dispozitivele de prindere sunt prevazute cu contragreutati de echilibrare.


Manetoanele arborilor cotiti ai motoarelor in linie, in 4 timpi, cu numar par de cilindrii
fiind asezate in pereche cate doua in faza, centrarea arborelui se repeta dupa rectificarea a
cate doua manetoane (in faza). La motoarele care nu au manetoane perechi, centrarea se
executa dupa rectificarea fiecarui fus in parte. Asezarea prealabila a arborelui se face
dupa sabloane, asezarea lui precisa stabilindu-se insa cu comparatorul. Daca arborele este
asezat corect, falcile sabloanelor adera perfect pe suprafata fusurilor, nelasand sa treaca
lumina prin ele.
Rectificare fusurilor se executa cu pietre abrazive din alund sau electrocorindon, cu o
viteza tangentiala a piesei de circa 25 30 m/s si o viteza a arborelui de 12 15 m/min.
Pentru a reduce durata de masurare a dimensiunii fusului se utilizeaza dispozitive
automate de control, care permit executarea controlului fara a intrerupe functionarea
masinii (fig. 3.4).

Fig. 3.4 Dispozitiv pentru controlul piesei in cursul rectificarii :


1 fusul arborelui ; 2 potcoava ; 3 tija de masurare ; 4 comparator ; 5 si 7 mecanism
de transmisie ; 6 picior ; 8 amortizor cu ulei ; 9 brat de fixare.
3.1. Schema procesului tehnologic de reconditionare a piesei

1. Spalare + suflare operatii

2. Control tehnic pregatitoare

3. Indreptare
4. Incarcare cu sudura
5. Rectificare operatii de baza

6. Lustruire
7. Metalizare

8. Spalare + suflare operatii

9. Control tehnic final finale

Operatii pregatitoare
1. Spalare + suflare.
Curatirea si spalarea pieselor joac un rol important atat in procesul de reparare cat si
in buna functionare a motoarelor cu ardere intern, dup reconditionare. Pe de o parte,
masurarea corecta a abaterilor dimensionale si prelucrarea precisa a pieselor sunt
conditionate de starea de curatenie corespunzatoare a pieselor, pe de alta parte montarea
pe motor a unor piese murdare, cu depuneri de corpuri straine, poate provoca defecte si
avarii in timpul functionarii ca: incalziri excesive, uzuri rapide, gripaje etc.
Dup spalare este necesar suflarea cu ajutorul compresoarelor a cavitatii piesei n
vederea eliminarii eventualelor corpuri straine ramase pe piesa.
Odata curatate si sterse, piesele se vor feri de murdarie prin pstrare la loc curat pe
scanduri, rafturi, foi de carton, etc.
2. Control tehnic
Controlul tehnic se executa pe o masa de control, avand la dispozitie ceasuri
comparatoare, sublere, micrometre, calibre, etc.
Dintre metodele folosite pentru detectarea fisurilor amintim :
- controlul cu pulbere de fier
- controlul cu ultrasunete
- controlul cu raze gama
Operatii de baza
3. Indreptare
Reconditionarea se face la rece, cu ajutorul unui dispozitiv de indreptat folosind o
presa hidraulica de 25 tf, arborele cotit fiind sprijinit cu palierele marginale pe prisme,
pana la obtinerea abaterii in limitele admise.
4. Incarcarea cu sudura
Sudarea ocupa de obicei unul din primele locuri in cazul reparatiilor datorita
avantajelor pe care le are in fata altor mijloace de reparatie.
Sudarea este de doua tipuri : prin topire si prin presiune.
La sudarea prin topire marginile de imbinat sunt topite, materialul topit se amestec n
baia lichid, astfel format, iar sudura se realizeaz prin solidificarea materialului topit.
Pentru repararea pieselor motoare se folosete n general sudarea prin topire, care se
poate realiza n mai multe feluri, i anume: sudarea cu gaz, sudura cu arc electric, sudura
cu termit prin topire.
5. Rectificare
Rectificarea se foloseste la prelucrarea suprafetelor plane degrosate prin rabotare sau
frezare si la prelucrarea direct a suprafetelor brute atunci cnd piesa este executata cu
strat durificat (piese turnate in nisip).
6. Lustruire
Lustruirea suprafetelor se face la masini de lustruit cu pietre abrazive speciale cu
granulatie fina, sau la masini de lustruit prin vibronetezire. Miscarile oscilatorii ale
barelor abrazive au frecventa de 200 1000 de curse duble/min (fiecare cursa fiind
cuprinsa intre 1,5 5 mm), presiunea pe suprafata de 0,5 2,5 kgf/cm, viteza de aschiere
v = 320 m/min, adaosul de prelucrare 3 5 m. Lubrifiantul utilizat este un amestec de
10 parti petrol lampant si o parte ulei cu viscozitate 2,6 3,3 50 .
In lipsa unui astfel de utilaj, lustruirea se poate realiza manual.
7. Metalizare
Metalizarea arborilor cotiti are drept scop restabilirea dimensiunilor micsorate datorita
uzurii si rectificarilor repetate.
Pentru metalizare, piesa se fixeaza intre varfuri sau se prinde in universalul strungului.
Operatia se executa cu o intensitate de curent de 120 150 A, folosindu-se sarma de
otel cu continut mare in carbon (de 1,5 2 mm diametru), care este topita cu ajutorul
flacarii oxiacetilenice sau a arcului voltaic. Distanta de la gura aparatului de metalizat la
suprafata piesei va fi de 125 150 mm, restul parametrulor alegandu-se in functie de
aparatul de metalizat folosit.

Operatii finale
8. Spalare + suflare
Se realizeaza curatirea si spalarea pieselor pentru indepartarea tuturor impuritatilor
aparute in urma procesului de reconditionare si pregatirea pentru controlul tehnic final.
9. Control tehnic final
Controlul tehnic final se executa pe masa de control, avand la dispozitie : ceasuri
comparatoare, sublere, micrometre, calibre, etc.