TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PISTONULUI

5.1. Conditii tehnice, materiale, semifabricate

Conditiile tehnice privesc precizia dimensionala, a formei, a pozitiei reciproce a suprafetelor si calitatii acestora. Tolerantele impuse cotelor nominale ale suprafetelor existente si alezajului pentru bolt sunt optimizate n procesul asamblarii, pe baza sortarii acestora pe grupe de dimensiuni sau greutate. mperecherea piston-bolt, piston-cilindru (segmenti) se evidentiaza prin marcajele realizate prin vopsire sau prin codurile obtinute prin poansonare. Toleranta privind masa pistonului se admite n limitele % din masa totala a pistonului.

n figura 5.1 se prezinta principalele conditii tehnice impuse unui piston, evidentiind n acest exemplu tolerantele dimensiunilor, abaterile de forma si pozitie, rugozitatea suprafetelor, excentricitatea axei alezaj 616h721g ului pentru bolt, profilul n sectiune longitudinala si transversala, profilul capului pistonului, etc. Conditiile tehnice sunt completate cu elemente ce privesc insertiile care asigura o rezistenta suplimentara n zona canalului primului segment sau a cavitatii camerei de ardere din capul pistonului. Se adauga prescriptiile despre acoperirea tribologica, treptele de reparatii, etc. Materiale

Conditiile functionale impuse pistoanelor au promovat pentru motoarele autovehiculelor aliaje de aluminiu (siluminuri - pe baza de siliciu din grupa Al - Si - Cu - Mg -Ni si aliaje Y - pe baza de cupru Al - Cu

- Mg

- Ni).

Conditii tehnice:Profilul lonfitudinal sitransversal se vor efectua conform normei. Se aplica un tratament destabilizare (205C timp de 5 ore). Dupa finisareacompleta, se aplica stanarea prin imersie ntr-o baie de stanatde sodiu. Se efectueaza sortarea n functie de masa pistonului nclase de 5 g, n functie de diametrul suprafetei exterioare nclase de 40m, n functie se diametrulboltului n clase de 2m.

Aliaje pe baza de siliciu poseda un coeficient de dilatare redus care se micsoreaza pe masura cresterii continutului de siliciu. Jocul piston-cilindru, precum si cel dintre canal si segment se poate realiza si mentine mai mic daca aliajele de siliciu sunt eutectice sau hipereutectice, adaugnd calitati bune pentru rezistenta la uzura. Dificultatile de semifabricare (aparitia fisurilor, turnabilitate, etc.) se reduc prin adaugarea de modificatori (sodiu). La m.a.s. se utilizeaza aliaje eutectice, iar la m.a.c. (puternic solicitate) se utilizeaza aliaje hipereutectice. Aliajele pe baza de cupru necesita jocuri mari de montaj ale pistonului n cilindru, din cauza coeficientului de dilatare mai mare si se utilizeaza la executia pistoanelor pentru m.a.c. cu o puternica solicitare termica. Materiale compozite pentru pistoane se refera la utilizarea actualelor aliaje de aluminiu ca matrice, ranforsata cu fibre ceramice din alumina si titanat de aluminiu. n acest fel, capul pistonului capata rezistenta la uzura termica, rezistenta la oboseala, dilatare termica redusa, etc.

Pistoanele integral armate cu nitrura de siliciu se obtin prin tehnologia de sinterizare cu reactie, cotele putnd avea tolerante mai mici de 0,05 mm, prelucrabilitatea fiind rezolvata prin intermediul sculelor diamantate. Pistoanele cu insertie de fibra de alumina nglobata ntr-un aliaj de aluminiu, fabricate prin presare n stare semilichida (squeeze casting) au un modulul de elasticitate cu 40 % mai mare dect aliajul de baza si rezistenta termica crescuta cu 90.150 %. Semifabricate La executia pistoanelor, semifabricatele se obtin prin turnare n cochila sau matritare. Tehnologia de sinterizare din pulberi de aliaje de aluminiu hipereutectice este una din cele mai moderne, dar cu costuri ridicate. Insertia din fonta cenusie sau aliata pentru canalul primului segment se ncorporeaza n fazele procesului de turnare. Pentru a asigura aderenta aliajului de aluminiu cu insertia din fonta, att pentru canalul primului segment ct si pentru insertii (de exemplu, calota camerei de ardere din piston) este necesara acoperirea insertiilor cu aluminiu tehnic pur. Materialul pentru insertii poate fi de tipul nirezist (2,7.3,1 % C, 1,5.2,5 % Si, 0,75.1,5 % M, 5.7 % Cu, 1.3 %Cr, 15.17 % Ni) si cu structura austenitica. Matritarea n trepte este un procedeu mai pretentios, mai scump, aplicabila pistoanelor solicitate puternic mecanic si termic (motoarele automobilelor de curse, autovehiculelor militare, etc.). Tratamente termice si acoperiri de protectie Tratamentul termic presupune calirea urmata de mbatrnire artificiala. Calirea se executa dupa diagrama: - ncalzire pna la 500.520 C; - mentinerea la aceasta temperatura timp de 4.6 ore; - racire n ulei. mbatrnirea se face dupa ciclul: - ncalzire la 170.190 C; - mentinere timp de 6.12 ore; - racire lenta. Acoperirile de protectie se executa pentru mbunatatirea rezistentei la uzura, la solicitari termice si chimice, nlocuind n perioada de pornire a motorului pelicula de ulei. Eloxarea (oxidarea anodica) este un proces de transformare electrochimica a suprafetei pieselor supuse la uzura, pe o adncime de 10.30 . Pentru eloxare se foloseste un amestec de acid sulfuric tehnic (H2SO4) si carbonat de sodiu anhidru tehnic (Na2CO3 - 10H2O). Pistoanele se degreseaza n solventi organici, se decapeaza n solutii alcaline si acide, se spala si se usuca nainte de eloxare cu atentie pentru a elimina orice urma de elemente de oxidare anodica. Stanarea pistoanelor se aplica att n varianta electrolitica, ct si n varianta termica (prin imersie n baia de staniu topit) pentru a obtine straturi protectoare de diverse grosimi.

5.2. Tehnologia de prelucrare a pistonului

Forma complexa a pistonului (sectiuni eliptice si profil longitudinal variabil), conditiile tehnice riguroase care trebuiesc realizate, precum si rigiditatea mica a pistonului (pereti subtiri), impune ca n procesul de prelucrare sa se utilizeze acele tehnologii care tin seama de datele amintite, si anume: - concentricitatea conturului exterior fata de cel interior neprelucrat se obtine numai atunci cnd pistonul se fixeaza pe un dispozitiv cu strngere interioara cu autocentrare; - conditiile de perpendicularitate ntre canalele de segmenti si suprafata cilindrica exterioara impune prelucrarea din aceeasi prindere; - conditia de perpendicularitate ntre axa boltului si axa de simetrie a pistonului impune prelucrarea din aceeasi asezare cu operatiile anterioare.

Procesul tehnologic de fabricare a pistoanelor cuprinde urmatoarele etape: - alegerea si prelucrarea bazelor de asezare; - prelucrarea suprafetelor exterioare; - prelucrarea alezajului pentru bolt; - operatii de gaurire si frezare; - sortarea si marcarea pe grupe masice si dimensionale; - operatii de control.
Exemplu de proces tehnologic de fabricare a pistonului. Alegerea bazelor de asezare

Proiectarea procesului tehnologic se face prin asezarea operatiilor ntr-o ordine logica pentru a respecta conditiile tehnice, inclusiv pentru excluderea deformatiilor si a operatiilor inutile de prelucrare universala. Ca baze de asezare se utilizeaza: -suprafata speciala de pe capul pistonului; -alezajul pentru bolt; -suprafata interioara a brului mantalei.
Prelucrarea suprafetelor exterioare

n cazul fabricatiei de serie sau a fabricatiei flexibile, prelucrarea suprafetelor exterioare se executa pe masini automate, cu mai multe axe, permitnd ca din aceeasi prindere a piesei sa fie executate mai multe operatii (figurile 5.3 si 5.4).
Postul 1. Alimentarea cu piese si pornirea ciclului automat

Dispozitivul preia cinci grade de libertate, asigurnd o strngere suplimentara S1 si una principala S pe strungul multiax 6x6", strngerea fiind realizata hidraulic.

Postul 2. Strunjirea exterioara de degrosare

Se conserva bazele de asezare si fixare anterioare si se executa prin strunjire frontala si cilindrica cepul tehnologic si cu cutit cu placuta P-10, cu regimul: N=1380 rot/min; vp=300 m/min; S=0,73 mm/rot.

Postul 3. Strunjire finitie exterior

Se executa cu un dispozitiv cu trei cutite pentru cele trei trepte (cep tehnologic, cap piston, fusta piston), pentru a asigura precizia pozitiei reciproce a celor trei suprafete, cu rugozitatea Ra=3,2 cu acelasi regim de lucru.

Postul 4. Strunjire ebos canale segmenti

Se executa cu cutit multiplu (pentru cele trei canale), cu Ra=0,8, cu acelasi regim de lucru. Postul 5. Strunjire tesire - canale pentru segmenti, capul si fusta pistonului. Postul 6. Strunire finitie canale pentru segmenti, respectnd conditiile de rugozitate Ra=0,8 si de concentricitate fata de R. Dupa efectuarea celei de-a sasea operatii, se executa controlul complex al pistonului, pentru a determina impreciziile dimensionale, de forma si de pozitie.