Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aplicaii la
Exploatarea secundar a zcmintelor
Aplicaie 1
Ecuaia de bilan material aplicat pentru calculul resurselor de petrol
n general, o ecuaie de bilan material presupune o echivalen ntre situaia existenta la momentul iniial i cea ntalnit la un
moment dat n exploatare. Aplicat la un zcmnt de petrol, legea conservarii masei poate fi scris sub forma:
V i=V t +V E ;
Unde : Vi - Volumul de petrol inial ;
Vt - Volumul de petrol ramas n zacamant la momentul t ;
VE - Volumul de petrol extras la momentul t ;
V i=V t + V ;
V - Creterea de volum a fluidului din zcmnt la scderea presiunii;
V=VE ;
Extragerea unor cantiti de fluide din zcmnt conduce la un efect de scdere a presiunii. Ca urmare, apare o destindere elastic
a fluidelor din zona de iei, respectiv de gaze. Destinderea elastic a apei din acviferul activ, conduce la ptrunderea n zona
productiv a unui cumulativ de ap W .
Se poate, deci, aprecia c destinderea elastic a fluidelor din zcmnt la scderea presiunii corespunde volumului de fluide extrase
, A, este :
A= N b t + N Bt ( Rr st ) ;
, i gazele dizolvate,
N Bt r st
Ecuaia de bilan va fi :
st
Rr
bt + Bt + w
; (1)
N ( u tui ) + M ( B tBi ) +W = N
ui=b i ;
ut =bt + B t ( r si r st ) ;
N [ b t + Bt ( r si r st )bi ] + M ( Bt B i) + W = N [ b t +B t ( Rr st ) ] +w ; (2)
N [ ( bt B t r st )( biBt r si ) ] + M ( Bt B i ) +W = N [ b t + Bt ( Rr st ) ] + w ; (3)
5
Ecuaia (1) ne d informatii asupra formelor de energie care particip la exploatarea zcmntului :
E1 Fracia de fluid extras ca urmare a destinderii elastice a sistemului roc-fluide i a expansiunii gazelor ieite din soluie ;
E 1=
N ( ut ui )
N [ bt + Bt ( Rr st ) ]+w
E2 Fracia de fluid extras ca urmare a destinderii gazelor din capul liber de gaze ;
E 2=
M ( Bt Bi)
;
N [ bt + Bt ( Rr st ) ]+ w
N
W
E 3=
Ecuaia scris sub forma (3) permite determinarea resursei de petrol pe baza datelor de producie.
Date cunoscute : N, w, R ;
Date necunoscute : N, M, W.
Aplicarea strict matematic a ecuaiei de bilan material pentru determinarea celor trei necunoscute, N, M, W, nu d rezultate
satisfctoare deoarece unele dintre formele de energie se pot face simite mai tarziu n decursul exploatrii (la momente diferite). Din
acest motiv, ecuaia de bilan se aplic sub forma (4), scris pentru zcmintele care nu au cap de gaze, nici acvifer activ, producnd n
regim de gaze dizolvate. (M=0, W=0, w=0 ).
6
N [ ( bt B t r st )( biBt r si ) ]= N [ b t + Bt ( Rr st ) ] (4)
Pentru orice zcmnt cunoscut se dispune de diagrama pVT care reprezint variaia cu presiunea a principalelor parametrii ai
fluidelor din zcmnt.
N [ ( bt B t r st )( biBt r si ) ]= N ( b tBt r st )+ R N B t ;
N=
N ( bt Bt r st )
M Bt
+
;
( b tBt r st ) ( b iB t r si ) ( bt Bt r st ) ( bi B t r si )
t , g Funcii de presiune ;
t =
(bt B t r st )
;
( bt B t r st )( biBt r si )
g=
Bt
( bt Bt r s t ) ( bi B t r si )
N= N t + M g ;
Notaiile folosite au urmtoarele semnificaii:
N - Resursa geologic de iei; [N] = m3 ;
N - Cumulativul de iei extras ; [N] = m3 ;
M - Resursa geologic de gaze ; [M] = m3N ;
M - Cumulativul de gaze extras ; [M] = m3N ;
W - Volumul de ap ptruns n zona productiv; [W] = m3 ;
w - Cumulativul de ap extras ; [w] = m3 ;
bt - Factorul de volum al ieiului la momentul t ;
bi - Factorul de volum al ieiului la momentul initial ;
Bt Factorul de volum al gazelor la momentul t ;
Bi - Factorul de volum al gazelor la momentul iniial ;
rst Raia de soluie la momentul t ; [rst] = m3N/ m3 ;
9
S se determine resursa de iei i resursa de gaze dizolvate n cazul unui zcmnt care produce n regim de gaze dizolvate i
dispune de analiza PVT obinut prin cercetarea n autoclave a unor probe representative de iei prelevate din zcmnt.
Datele de producie corelate cu presiunea msurat la cercetarea sondelor sunt prezentate n tabelul urmtor:
t =
bt Bt r st
;
( bt Bt r st ) ( biBt r si )
10
g=
Bt
;
( bt Bt r st ) ( biBt r si )
N= N t + M g ;
11
12
13
Aplicaie 2
Metodologia de proiectare a unui process de injecie de abur
N=12 , A
r2, T2
r1
(1)
T1
(2)
dh
14
Adancimea sondei, H :
Grosimea stratului, h :
h=7+0,5 n=7+ 0,5 12=13 m ;
De =168,3 mm ;
Diametrul interior :
D i=150,4 mm ;
D=130 m /s ;
Temperatura de zacamant, tz :
t z=24.55 ;
U=12 kcal /m s ;
Porozitatea, m :
m=18 ;
Saturatia in apa :
S a=21+ 0,6 n=21+0,6 13=28.8 ;
Densitatea apei, a :
3
a=1070 kg/m ;
Densitatea titeiului, t :
3
t =902 kg/m ;
16
k r =2.1 kcal/m s K ;
Entalpia apei, ia :
17
i a=1207688.7 J / kg ;
Densitatea rocilor, r :
3
r =2350 kg/m ;
Titlul aburului, x0 :
x 0=0,8 ;
18
f ( ) =f =
D t r 1 U
;
;
2
kr
r2
Unde :
r1 - Raza interioara a tevilor de extractie ;
r 1=
d i 62
= =31 mm ;
2 2
De 168.3
=
=84.15 mm ;
2
2
r 1 U 0,031 12
=
=0.177143;
kr
2.1
Pentru determinarea functiei f() se
foloseste graficul din figura 2 , iar t=1, 24,
48....720 ore .
Fig.2. Graficul functiei f) pentru o sursa
cilindrica care pierde caldura ;
qc=
2 r 1 U k r
a H 2
( t sb ) H
;
2
k r +r 1 U f ( )
Q c 24 j =
qc 1 +q c24
23 ;
2
q c ( j1)+ qc j
2
24 ;
j=2; 30 .
5. Se calculeaza cantitatea de caldura care se mai gaseste inmagazinata in abur atunci cand acesta ajunge la intrarea in strat, Qis :
Qis =Q0 sQ c ;
6.Titlul aburului la introducerea in strat. Conform punctului 2, entalpia aburului la intrarea in strat va fi :
i is=
Qis
=x is i ab+ ( 1x is ) i a ;
W t
x is=
Qis
i
a ;
W t (i abi a ) i abi a
Unde :
20
7.Se calculeaza valoarea parametrului M,care reprezinta cantitatea de caldura preluata de 1 m3 de roca impreuna cu fluidele continute
in pori, pentru cresterea temperaturii cu un grad Celsius .
M =( 1m ) r c r + m S t c t t + m S a c a a ;
M =( 10,237 ) 2350 760+ 0,237 ( 1S ai ) c t t +0,237 0,274 4 189 1 070 ;
M =1 955 547 J / m3 ;
8. Se determina valoarea parametrului adimensional X :
X=
2 k r t
;
M h D
1
2 X
e X erfcX+
1 ;
2
X
X
Pentru X > 10, atunci termenul e erf cX
tinde la 0 .
10.Se calculeaza cantitatea de caldura cedata stratelor adiacente (acoperis, culcus), Qca :
21
Qis M h D
2
r
4k T
e X erfcX+
2 X
1 ;
Qis
;
t
A (t)
;
12. Se poate utiliza raza zonei ocupata de abur utilizandu-se aceleasi relatii pentru A(t), dar in care Qis* o sa fie inlocuit de Qis** :
=W r xis ;
Qis
Unde r* este :
22
r =i abi a ;
Aria zonei invadata de apa calda in acest caz este :
M h D
Q
2 X
is
e X erfcX+
1 ;
2
4 kr T
A ( t )=
r abur =
A (t)
;
Calculul se va face pentru primele 30 de zile. Se va urmari influenta parametrilor D, U, kr si W asupra razei zonei incalzite .
In tabelul de mai jos vor fi trecute rezultatele calculelor celor 12 etape .
23
24
X
0.04444
4
0.06285
3
Et
0.75940
5
0.96191
3
0.07697
9
1.01254
0.08888
7
1.17581
2
0.09937
9
1.01254
0.10886
4
1.11379
4
0.11758
7
1.08486
4
0.12570
5
1.07582
4
Qca
1.07069E+1
1
3470192706
5
1726152037
3
3.23809E+1
1
2893014505
4
3.15463E+1
1
2.74748E+1
1
2.80757E+1
1
Qis*
1854236578
5
1898166367
2
A(t)
132.594
6
343.864
4
10.46209546
Qis**
907408637
7
951338426
4
A(t)
64.88787
1
172.3407
6
rabur
4.54471681
6
7.40660290
3
1911847368
2
546.857
1
13.19355941
965019427
4
276.0302
4
9.373534811
1918531349
9
849.677
2
16.44568813
971703409
1
430.3470
2
11.70400405
1922542875
3
916.527
3
17.08038911
975714934
5
465.1492
4
12.1680565
5
1925163086
9
1211.46
5
19.63724107
978335146
1
615.6458
4
13.9987912
2
1927083318
3
1378.03
8
20.94380659
980255377
5
700.9706
8
14.9373992
6
1928524090
3
1562.94
4
22.30471806
981696149
5
795.6010
9
15.9137579
3
rabur
6.49662718
25
0.13333
1
1.12504
4
0.14054
3
1.11379
4
0.14740
3
1.19663
8
0.15395
7
1.18129
7
0.16024
4
1.16831
5
0.16629
3
1.19335
1
0.17212
9
1.11379
4
0.17777
4
1.07582
4
0.18324
6
1.07210
1
0.18855
8
1.15317
0.19372
5
1.09247
7
0.19875
8
0.20366
1.13910
7
1.08486
5.21179E+11
5.27232E+1
1
1.00256E+1
2
1.00868E+1
2
1.01476E+1
2
1.25566E+1
2
7.91958E+1
1
5.62986E+1
1
5.68887E+1
1
1.27978E+1
2
8.15686E+1
1
1.29168E+1
2
-
1929607736
8
1839.79
1
24.19965959
982779796
0
937.0344
9
17.2704180
7
1930509205
8
2024.71
5
25.38674508
983681265
0
1031.683
4
18.1216727
6
1220.176
8
19.7077230
3
1931247118
6
2393.76
27.6035756
984419177
8
1931833782
7
2578.67
8
28.64993474
985005841
9
1314.819
7
20.4577638
9
1932357043
6
2763.61
8
29.65951587
985529102
8
1409.483
7
21.1814212
4
1932805752
1
3040.68
6
31.11077413
985977811
3
1551.138
22.2203187
1
1933218270
5
3041.33
5
31.11409394
986390329
7
1551.787
22.2249665
5
1933579378
0
3134.08
1
31.58495078
986751437
2
1599.396
1
22.5633243
1933857007
5
3318.91
6
32.50297942
987029066
7
1693.954
7
23.2207351
3
1934094076
8
3780.34
34.68889525
987266136
0
1929.689
6
24.78385114
1934296973
1
3780.73
6
34.69071473
987469032
3
1930.086
2
24.7863977
1
1934472562
9
1934624744
4149.96
5
4150.29
36.34521877
36.34664834
987644622
1
987796803
2118.764
2119.090
25.9696652
6
25.9716659
26
0.20845
9
1.10458
9
0.21314
4
1.10058
7
0.21772
8
1.09691
8
0.22221
8
1.05304
1
0.22661
9
1.09042
8
0.23093
6
0.23517
3
0.23933
6
0.24342
7
1.10629
4
0.94021
6
0.90779
4
0.87753
5
D
130
x0
0.8
W
7.84
8.27469E+1
1
1.06843E+1
2
1.07433E+1
2
1.08022E+1
2
6.15849E+1
1
1.09198E+1
2
1.33301E+1
2
7.77546E+1
1
1.24209E+1
2
1.70667E+1
2
kr
2.1
1934764687
4
4427.29
8
37.54001467
987936746
6
2260.683
4
26.8253212
5
1934893988
5
4612.07
7
38.31539728
988066047
7
2355.186
7
27.3802704
4
1935011051
7
4796.85
39.07537368
988183110
9
2449.684
4
27.9241606
9
1935118750
1
4797.11
7
39.07646109
988290809
3
2449.951
3
27.9256823
3
1935218164
3
5166.39
2
40.55260174
988390223
5
2638.674
5
28.9813076
5
1935308913
8
1935393181
2
1935472848
4
1935547204
6
5443.41
8
4797.79
7
4797.99
5
4798.17
9
988480973
0
988565240
4
988644907
6
988719263
8
2780.287
4
2450.631
7
2450.829
1
2451.013
5
29.7488311
27.9295592
9
27.9306846
7
27.9317349
9
41.62563746
39.07923183
39.08003613
39.08078681
U
12
27
130
0.8
7.84
2.1
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
130
130
0.8
0.8
0.8
7.84
7.84
7.84
2.1
2.1
2.1
12
12
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
130
130
0.8
0.8
0.8
7.84
7.84
7.84
2.1
2.1
2.1
12
12
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
130
130
130
0.8
0.8
0.8
0.8
7.84
7.84
7.84
7.84
2.1
2.1
2.1
2.1
12
12
12
12
130
130
130
0.8
0.8
0.8
7.84
7.84
7.84
2.1
2.1
2.1
12
12
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
0.8
7.84
2.1
12
130
130
130
0.8
0.8
0.8
7.84
7.84
7.84
2.1
2.1
2.1
12
12
12
28
0.82
0.8
0.78
0.76
100
200
300
400
500
600
700
800
Timpul, ore
400
D=80
300
D=110
200
D=130
100
D=150
0
0
10 15 20 25 30 35 40 45
r zona incalzita,m
29
10
8
6
W=4
W=6
W=7,63
W=9
0
0 10 20 30 40 50
U=8
U=10
U=12
U=14
30
3.5
3
2.5
2
Conductivitatea termina, kr, kcal/msK 1.5
kr=1
kr=1.5
0.5
kr=2.1
0
50
0 100
kr=3
kr
1
12.24
58.41
80.164
rabur
1
1
1
kr
1.5
8.13
38.93
53.43
rabur
1.5
1.5
1.5
kr
2.1
5.42
29.344
38.5
rabur
2.1
2.1
2.1
kr
3
4.04
19.46
26.71
rabur
3
3
3
31
W
4
4.08
20.021
27.492
rabur
4
4
4
U
8
4.07
19.46
26.717
rabur
8
8
8
D
100
5.21
29.64
38.4
rabur
100
100
100
W
6
5.05
24.53
33.684
rabur
6
6
6
U
10
4.06
19.45
26.7
rabur
10
10
10
W
7.63
5.42
29.344
38.5
rabur
7.63
7.63
7.63
U
12
4.04
19.44
26.695
rabur
12
12
12
D
120
5.33
30.24
38.44
rabur
120
120
120
D
130
5.42
29.344
38.5
rabur
130
130
130
W
9
6.287
30.068
41.265
rabur
9
9
9
U
14
4.033
19.43
26.69
rabur
14
14
14
D
160
5.79
30.94
38.66
rabur
160
160
160
r zona
32
130
130
130
incalzita
5.980604557
29.17054487
36.09615637
110
110
110
5.501356053
26.83299858
33.20363459
80
80
80
4.69
22.88
28.31
150
150
150
6.42
31.33
38.77
24
408
720
W
7.63
7.63
7.63
33