Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
\
|
+
A +
= A
S
r m
t t k
hk
b Q
p
s p t
p p p p
Q
p
87 , 0 23 , 3 log
0
6 , 162
2 0
|
( )
( )
( )
|
|
.
|
\
|
+
A
= A
S
r m
t k
hk
b Q
p
s p t
p p p
Q
p
87 , 0 23 , 3 log
0
6 , 162
2 0
|
( )
( )
|
|
.
|
\
|
|
|
.
|
\
|
A +
= 23 , 3 log 6 , 162 23 , 3 log 6 , 162
2 2
s p t
p p p
s p t
p p p p
s i
r m
t k
hk
b Q
r m
t t k
hk
b Q
p p
|
|
|
.
|
\
|
A
A +
=
t
t t
hk
b Q
p p
p p p p
i s
log 6 , 162
|
|
.
|
\
|
A
A +
=
t
t t
i p p
p
i s
log
kh
b Q
i
p p
6 , 162
=
ih
b Q
k
p p
6 , 162
=
p
p
p
Q
N
t
24
=
3
Pe diagrama Horner, scara rapotului timpilor creste de la dreapta la stanga. Din ecuatia Horner (3.6) se observa ca
presiunea sondei devine egala cu presiunea initiala, ps = pi, cand raportul timpilor este unitar, (tp + t)/t = 1. Grafic,
aceasta inseamna ca presiunea initiala de zacamant, pi, poate fi obtinuta prin extrapolarea portiunii liniare (BC) a diagramei
Horner pana cand intalneste verticala ce trece prin abscisa 1 (v. fig. 3.6).
Timpul corespunzator momentului inchiderii, tp, poate fi obtinut din relatia,
unde Np cumulativul de petrol produs de sonda inainte de inchidere, STB, Qp debitul stabilizat al sondei inainte de
inchidere, STB/d, tp timpul total de productie, ore.
Earloungher (1977) a subliniat, ca o consecinta a utilizarii principiului superpozitiei, faptul ca factorul de skin, S,
nu apare in ecuatia generala a curbei de restabilire a presiunii (3.6). Aceasta inseamna ca panta diagramei Horner
nu este afectata de factorul de skin. Totusi, factorul de skin afecteaza forma diagramei de restabilire a presiunii
sondei. De altfel, abaterea initiala a diagramei de la variatia liniara (zona AB pe fig. 3.6) poate fi cauzata de
efectul skin ca si de cel al inmagazinarii fluidului in gaura de sonda. Abaterea poate fi semnificativa pentru valori
negative mari (in valoare absoluta) ale factorului de skin, intalnite in cazul sondelor fisurate hidraulic.
Factorul de skin afecteaza presiunea de curgere inainte de inchidere si valoarea sa poate fi estimata din datele testului
de restabilire plus presiunea de curgere imediat inainte de testul de restabilire, folosind relatia
(3.9)
cu caderea de presiune suplimentara corespunzatoare zonei cu permabilitate modificata
unde psi presiunea sondei imediat inaintea inchiderii, S factorul de skin, i valoarea absoluta a pantei in reprezentarea
Horner, psi/ciclu, rs raza sondei, ft.
Valoarea presiunii ps,1ora trebuie luata din diagrama Horner, zona liniara. Frecvent, datele de presiune
inregistrate nu cad pe zona liniara a graficului pentru timpul de inchidere t = 1 ora, din cauza efectelor acumularii in
gaura de sonda dupa inchidere si existentei zonei de permeabilitate modificata in jurul gaurii de sonda. In acest caz se
extrapoleaza zona liniara a graficului pana la abscisa corespunzatoare timpului de inchidere t = 1 ora si se citeste
presiunea corespunzatoare, ps,1ora.
1
p
s,t=1ora
p
i
p
s
(t
p
+t)/ t
log
log
t,ore 1
A
B
D C
Fig. 3.6. Reprezentarea idealizata a curbei de restabilire a presiunii.
p
p
p
Q
N
t
24
=
(
(
= 23 , 3 log 151 , 1
2
ora 1 ,
s t
si s
r m
k
i
p p
S
|
S i p
skin
87 , 0 = A
4
Pentru miscarea unui fluid multifazic, (3.6) si (3.9) devin:
(3.6)
(3.9)
unde
sau
Diagrama Horner, corespunzatoare ecuatiei (3.6), in mod obisnuit, va duce la obtinerea unei drepte de panta i care poate fi
utilizata pentru determinarea mobilitatii totale, t,
Perrine (1956) a aratat ca permeabilitatile efective ale fiecarei faze, si anume, kp, ka, kg, pot fi determinate cu relatiile
Zacaminte de gaze
Pentru un sistem de gaze, reprezentarea us, sau ps2 intr-o diagrama semilog va genera o dreapta de panta i. Panta i si
factorul de skin aparent S sunt exprimate prin intermediul relatiilor:
cand miscarea gazelor este descrisa folosind pseudopresiunea,
cand miscarea gazelor este descrisa folosind patratul presiunii,
unde Qg debitul de gaze, Mscf/d.
Trebuie subliniat ca atunci cand sonda se inchide in scopul efectuarii unui test de restabirea presiunii, inchiderea
se face la suprafata si nu la talpa sondei. Chiar cand sonda este inchisa, fluidul din zacamant continua sa vina si sa se
acumuleze in gaura de sonda pana cand sonda se umple suficient pentru a transmite efectul inchiderii asupra zacamantului.
Aceasta comportare after flow, de dupa inchidere, este cauzata de acumularea din sonda si are o influenta semnificativa
asupra datelor testului de restabilire a presiunii. In timpul perioadei in care se manifesta efectele inmagazinarii in sonda,
punctele, reprezentand datele de presiune, cad sub linia dreapta a diagramei semilog. Durata acestor efecte poate fi estimata
din reprezentarea log log a functiei log(ps ps,t=0) = f(logt). Cand efectul de acumulare este dominant, dreapta
obtinuta prin acesta reprezentare are panta unitara; dupa ce acest efect devine neglijabil (se trece la variatia liniara in
reprezentarea semilog), dreapta tinde catre o curbura usoara.
Pentru determinarea factorului de stocare C, se selecteaza un punct apartinand zonei liniare de panta unitara de pe
diagrama log log si se citesc coordonatele acestuia (t, p), pentru a le utiliza in relatia
unde t timpul de inchidere, ore, p = ps ps,t=0 diferenta de presiune, psi, Q debitul in conditii de
zacamant, bbl/d, Qp debitul de petrol in conditii standard, STB/d, bp factorul de volum al petrolului, bbl/STB.
|
|
.
|
\
|
A
A +
=
t
t t
h
Q
p p
p
t
t
i s
log 6 , 162
(
(
= 23 , 3 log 151 , 1
2
ora 1 ,
s t
t
si s
r m i
p p
S
|
g
g
a
a
p
p
t
k
k
k
+ + =
( )
g s p g a a p p t
b R Q Q b Q b Q Q + + =
( )
g p s a a p p t
b Q R RGP b Q b Q Q + + =
ih
Q
h
Q
i
t
t
t
t
6 , 162
;
6 , 162
= =
h i
b Q
k
p p p
p
6 , 162
=
h i
b Q
k
a a a
a
6 , 162
=
( )
h i
b Q R Q
k
g g p s g
g
=
6 , 162
kh
T Q
i
g
1637
=
( ) ( )
(
(
=
= A
23 , 3 log 151 , 1
2
0 , 1 , '
s i ti
t s ora s
r m
k
i
p u p u
S
|
kh
Z T Q
i
g
1637
=
(
(
=
= A
23 , 3 log 151 , 1 '
2
2
0 t ,
2
1 ,
s i ti
s ora s
r m
k
i
p p
S
|
p
t b Q
p
t Q
C
p p
A
A
=
A
A
=
24 24
5
Factorul adimensional de stocare este
In orice analiza a unui test de restabilire a presiunii reprezentarea datelor pe diagrama log log trebuie facuta
inaintea reprezentarii datelor pe diagrama semilog. Aceasta reprezentare log log este esentiala pentru a evita desenarea
liniei drepte semilog prin puncte repezentand date din perioada dominata de efectul de acumulare. Inceputul dreptei
semilog poate fi estimat observand cand punctele de pe diagrama log log tind catre o usoara curbura si adaugand 1 pana
la 1 si ciclu de timp dupa terminarea dreptei de panta unitara.
Altfel, timpul de incepere a zonei liniare pe reprezentarea semilog se poate estima din relatia,
2
8936 , 0
s t
D
r mh
C
C
|
=
h
C
kh
C
t
S S
14 , 0 14 , 0
e 170000 e 170000
= >