Capitolul 4- CERCETAREA ZĂCĂMINTELOR DE HIDROCARBURI ÎN REGIM NESTAłIONAR DE

MIŞCARE

Cercetarea hidrodinamică a zăcămintelor de hidrocarburi, când în jurul sondelor

se realizează un regim nestationar de mişcare, are ca scop determinarea
parametrilor fizici şi hidrodinamici ai stratelor productive (capacitatea de curgere,
permeabilitatea efectivă, coeficientul de difuzie hidraulică, mobilitatea fazelor,
porozitatea, indicii de productivitate, factorii de sondă, raŃia de productivitate,
presiunea statică), necesari prevederii exploatării zăcămintelor, inclusiv mărirea
afluxului de fluide către sonde.
Functie de nivelul energetic al zăcământului investigat se poate face apel la una
dintre metodele de cercetare utilizate frecvent, respectiv, prin oprirea sau nu a
sondelor de productie, inclusiv durata cercetării.
4.1. CERCETAREA ZĂCĂMINTELOR PRIN ÎNCHIDEREA SONDELOR
4.1.1. SONDE EXTRACTIVE DE LICHIDE OMOGENE
Această cercetare constă în producerea unei sonde la un debit constant o
perioadă de timp - de ordinul orelor sau zilelor – astfel încât în jurul sondei
distributia de presiune să fie cât mai uniformă şi apoi închiderea acesteia pentru o
perioadă de timp (∆t). În toată această perioadă la talpa sondei se află un
manometru de fund prevazut cu termometru maximal. Acesta are rolul de a
măsura variatia în timp a presiunii dinamice în sondă (curba de restabilire a
presiunii).
În timpul producerii sondei la debit constant presiunea va varia conform
declinului ei, aferent formei de energie a zăcământului cercetat, după care, în
timpul închiderii, presiunea dinamică va creşte continuu tinzând asimptotic, la
infinit, către valoarea presiunii statice (fig. 4.1 şi 4.2).

1|Page
a. ZĂCĂMINTE INFINITE
Deoarece timpul de închidere al sondei este relativ mic în comparatie cu timpul
ei de productie, unda de presiune nu a ajuns la limita zăcămîntului, astfel incât

2|Page
acesta se comportă ca un zăcămînt infinit. În acest caz distributia de presiune va fi
dată de relatia.

tinând cont că debitul de productie se masoară la suprafată, iar în sondă (r = rs),

presiunea va fi egală cu presiunea dinamică:

sau

sau

3|Page
 Deoarece această solutie a ecuariei difuziei se poate aplica numai functiilor
continui, ea nu poate fi aplicată acestui gen de cercetare care reprezintă un caz
tipic de discontinuitate.

Din însumarea acestor relatii rezultă

fiind valoarea presiunii dinamice în orice moment după închiderea sondei

pentru cercetare.

Deoarece nivelul dinamic va atinge nivelul static după un timp infinit de închidere,
înseamnă ca prin extrapolarea dreptei la un timp de închidere infinit, adică

se va obtine valoarea presiunii initiale a zăcămîntului.

În viata unei sonde, debitul de productie nu se poate mentine constant, ceea ce
atrage după sine invaliditatea conditiei de stabilizare a mişcarii în jurul sondei, şi

4|Page
deci invaliditatea relatiei In această situatie se procedează
la aproximarea variatiei debitului sondei înainte de închidere printr-o variatie în
trepte, urmând să se aplice principiul suprapunerii de efecte.
Deoarece numărul de trepte de debit poate fi foarte mare şi calculele devin
anevoioase, se preferă să se lucreze cu un timp aparent de productie al sondei,
definit ca raportul dintre cumulativul de fluid produs de sondă până în momentul
închiderii acesteia pentru cercetare şi debitul constant cu care a produs acea

sondă înainte de inchidere .Curba de restabilire a presiunii arată ca în

figură (Fig. 4.3), de-a lungul ei putându-se evidentia existenta a trei zone:
I. zona dominată de efectele de sondă

II. zona corespunzatoare relatiei teoretice

III. zona în care se fac simtite efectele de limitare a zăcământului.

5|Page
 Efectele de sondă cauzează o reducere (blocaj) sau o mărire a vitezei de
refacere a presiunii dinamice în sondă şi deci o cădere suplimentară de
presiune (+/-) în calea miscării fluidelor către sonde. În această categorie intră
reducerea permeabilitatii în zona imediată din jurul sondelor ca urmare a
traversării stratului productive cu un fluid necorespunzător şi cimentarii
acestuia, sau creşterea permeabilitătii ca urmare a operatiilor de stimulare.
Căderi suplimenrare de presiune provoacă şi imperfectiunea sondelor după
modul sau gradul de deschidere a stratului, producerea sondelor la presiuni
diferentiale mari, care generează miscări neliniare în jurul sondelor etc.
Efectele de sondă pot fi luate în calcul ca o cădere suplimentară de presiune
proportională cu debitul de productie al sondei:

6|Page
 care pentru timpi mici de închidere relativi la timpul aparent de productie,
devine

Prin scăderea celor doua relatii, rezulta expresia factorului de sonda

În cazul în care se ia ca bază valoarea presiunii dinamice după o oră de la

inchidere, relatia factorului de sondă devine

Valoarea presiunii dinamice în orice moment după închiderea sondei se

evidentiază prin relatia

Se poate determina in continuare, căderea suplimentară de presiune datorita

factorilor de sondă

7|Page
 indicele real de productivitate
indicele ideal de productivitate

şi ratia de productivitate
care are valori subunitare pentru sondele cu blocaj şi supraunitare pentru
sondele stimulate.
Factorul de sondă total poate fi exprimat prin relatia:

Unde
- sb -factorul de sondă datorită blocajului ;
- sp - factorul de sondă datorat imperfecŃiunii sondelor după modul de
deschidere;
- sh - factorul de sondă datorat imperfectiunii sondelor după gradul de
deschidere;
- sD -factorul de sondă datorat exploatării sondelor la presiuni diferentiale
mari;
- sθ - factorul de sondă datorat înclinării sondei în stratul productiv, fată de
vertical;
În perioada initială, curba de restabilire a presiunii în sondă este dominată de
“efectul inchiderii la suprafată”. Sonda se închide la suprafată iar stratul
continuă să debiteze până când efectul închiderii la suprafată se transmite la
talpa sondei. Coeficientul de inmagazinare de fluid în sondă este definit ca

8|Page
 raportul între variatia volumului de fluid în sondă raportat la variatia presiunii
la talpă,
O observate empirică se referă la timpul tc după care efectele de inmagazinare
a fluidului în sondă dispar. Acesta se poate determina cu relatia

b. ZĂCĂMINTE FINITE
În cazul zăcămintelor de întindere mică sau în cazul cercetării sondelor pe
perioade mari de timp unda de presiune atinge limita zăcământului astfel încât
acesta apare finit din punct de vedere fizic. În aceste situatii solutia ecuatiei
generale de mişcare nestationară a fluidelor compresibile prin medii poroase
are forma

9|Page
 în care pseudopresiunea p* are valoarea
Iar Y(t) = f (timpul adimensional, de dimensiunile zăcământului şi de rădăcinile
unei ecuatii de tip Bessel).

Reprezentarea grafică a functiei (4.23) va conduce la o variatie liniară intr-o

diagramă semilogaritmică, dacă cercetarea este concludentă (suficient de
lungă raportată la permeabilitatea stratului). Citirea pantei acestei drepte
(bar/ciclu) va permite determinarea capacitătii de curgere a stratului şi a
permeabilitătii efective în zona de influentă a sondei. Prelungirea acestei
drepte la timp de inchidere (∆t) infinit, adică (t+∆t)/∆t=1, va permite
determinarea valorii unei pseudopresiuni p* mai mică decât presiunea initială

corespunzătoare zăcămintelor infinite cu o valoare care reprezintă

cădereă suplimentară de presiune la limita zăcământului finit ca urmare a
lipsei de aflux.
Prelungirea ultimei portiuni curbate, a curbei de restabilire a presiunii până la
timpul de închidere infinit ar trebui să ne dea, dacă acest timp s-ar putea
obtine, valoarea presiunii medii din zona de influentă a sondei. Deoarece
această valoare nu se poate estima dintr-o astfel de diagramă, au fost
construite grafice pentru functia

pentru diverse forme ale zăcământului şi diverse pozitii de amplasare a sondei

cercetate din care se poate deduce valoarea pm . (fig. 4.6 – 4.9)

10 | P a g e
 Din ecuatia de bilant material rezultă:

11 | P a g e
 În aceste diagrame (tad) reprezintă timpul adimensional care corespunde
începutului mişcării semistationare care este acelaşi cu timpul corespunzător

12 | P a g e
 sfârşitului variatiei liniare a curbei de restabilire a presiunii. După obtinerea
presiunii medii în zona de drenaj a fiecărei sonde, se poate trece la
determinarea presiunii medii a zăcământului ponderată volumetric.

4.1.2. SONDE EXTRACTIVE DE GAZE NATURALE

Solutia ecuatiei fundamentale a mişcarii nestationare a gazelor prin medii
poroase are următoarea formă pentru cazul producerii sondei la debit
constant

Conform valorilor calculate pentru gazul metan, redate în tabelul 4.1 sub
forma functiei u=f(p) pentru valori ale presiunii de zăcământ de până la 140
bar, când produsul µZ=ct, relatia (4.32) devine
identică cu solutia ecuatiei fundamentale scrisă pentru gazele perfecte; pentru
presiuni mai mari de 200 bar, când produsul µb=ct, ecuatia (4.32) se
transformă în
identică cu solutia ecuatiei mişcării lichidelor prin medii poroase.
Prin dezvoltarea în serie a functiei integral exponentiale şi retinerea primilor

doi termeni (dacă timpul adimensional este mai mare decât 25), ecuatia (4.32)
devine

Unde
13 | P a g e
 rezultă prin scădere

relatie care reprezentată grafic intr-o diagramă semilogaritmică conduce la o

dreaptă cu panta

Din valoarea pantei se pot deduce capacitatea de curgere a stratului

şi permeabilitatea efectivă

Prelungirea dreptei la timp de închidere infinit conduce la obtinerea

pseudopresiunii initiale a zăcământului.
În conditiile existentei factorilor de sondă, ecuatia (4.35) se completează astfel

Scăzând această expresie din

14 | P a g e
 se ajunge la expresia factorului de sondă
Se poate determina în continuare, căderea suplimentară de pseudopresiune

şi ratia de productivitate
Pentru presiuni de zăcământ mai mici de 140 bar relatiile de mai sus se
transformă astfel

Dacă presiunea zăcământului este mai mare ce 200 bar, relatiile anterioare se
înlocuiesc cu cele corespunzătoare lichidelor.

15 | P a g e
 4.1.3. SONDE EXTRACTIVE DE FLUIDE MULTIFAZICE
Ecuatia generală a mişcării nestationare a fluidelor multifazice prin medii
poroase are forma

identică ca structură cu ecuatia mişcării nestationare a lichidelor, astfel încât

solutia acesteia pentru exploatarea la debit constant este

Pentru a folosi şi în acest caz aceeaşi metodologie de interpretare a curbei de

restabilire a presiunii se consideră că în acelaşi por presiunea are aceeaşi
valoare în fiecare fază, admitându-se că valoarea presiunilor capilare este
neglijabilă. Pe baza acestor consideratii curba de restabilire în fiecare fază va
avea aceeaşi formă, astfel încât panta portiunii liniare a functiei
va avea expresiile, pentru cele trei faze

16 | P a g e
 Explicitând mobilitătile din aceste trei relatii şi adunându-le rezultă mobilitatea
totală a sistemului

În aceste relatii Qp, Qg şi Qa reprezintă debitele constante de petrol, gaze şi

apă cu care a produs sonda înainte de închidere. De asemenea, din relatiile
(4.54 ... 4.56) se pot determina capacitătile de curgere şi permeabilitătile
efective pentru fiecare fază în parte.
Factorul de sonda se determină cu relatia

iar indicii de productivitate şi ratia de productivitate cu formulele (4.16), (4.17)

şi (4.18) pentru zăcăminte infinite; în cazul zăcămintelor finite presiunea
initială pi va fi înlocuită cu p*.
În tabelul 4.2 sunt redate relatiile de calcul pentru determinarea parametrilor
fizici şi hidrodinamici pentru zăcămintele de fluide omogene, gaze perfecte,
gaze reale, fluide multifazice şi procese de injectie.

17 | P a g e
 4.2. CERCETAREA ZĂCĂMINTELOR LA DESCHIDEREA SONDELOR
Cercetarea sondelor la deschidere constă în producerea sondei cu un debit
constant Q pe o anumită perioadă şi măsurarea variatiei în timp a presiunii
dinamice (figura 4.10). Înainte de începerea testului, sonda se închide câteva

18 | P a g e
 ore sau zile pentru ca presiunea formatiunii să se egalizeze la valoarea
presiunii statice. Testul durează câteva ore sau zile în functie de proprietătile
formatiunii şi de posibilitatile mentinerii debitului de productie la o valoare
constantă. Cu cât permeabilitatea efectivă a stratului este mai mică, cu atât
durata testului trebuie să fie mai mare.
Deoarece cercetarea necesită existenta unei distributii uniforme a presiunii în
zacământ se recomandă ca testul, care are ca scop analiza curbei de declin a
presiunii functie de timp, să se efectueze pentru sonde noi, sonde oprite
temporar din motive tehnice, sonde oprite pentru cercetare şi ale căror date
sunt neconcludente.
Analiza curbei de declin a presiunii permite estimarea capacitătii de curgere a
stratului, permeabilitatea efectivă a fluidelor, factorul de sondă, ratia de
productivitate şi estimarea volumului de pori al unui zăcământ. O curbă de
declin a presiunii poate fi împărtită în trei perioade distincte (figura 4.11):

1. perioada nestationară de mişcare, care durează din momentul începerii

cercetării până la valoarea timpului adimensional

2. perioada de tranzitie, care durează până la valoarea timpului adimensional

19 | P a g e
 3. perioada stationară sau semistationară, care începe odată cu valori ale
timpului adimensionalt ad > 3,0 , adică odată cu atingerea limitei zăcământului
de către undele depresionale; aceste valori ale timpilor adimensionali sunt
valabile pentru sonde centrice relative la limitele zăcământului.

4.2.1. SONDE EXTRACTIVE DE LICHIDE OMOGENE

a) Perioada nestationară
În timpul producerii la debit constant, comportarea presiunii dinamice a unei
sonde care exploatează un zăcământ infinit decurge conform relatiei

care se poate retranscrie sub forma

Reprezentarea grafică a functiei p f(t) d = lg conduce la o variatie lineară. La
timpi mici de cercetare, punctele înregistrate se situează deasupra dreptei
datorită efectelor de sondă şi datorită efectului de înmagazinare a fluidelor în
sondă. Deoarece sonda a fost închisă înaintea testului, în sondă există un
volum oarecare de fluid care se descarcă odată cu punerea sondei în
productie. Până ce echilibrul de masă este restabilit în sondă, debitul măsurat
la suprafată este egal cu debitul stratului plus debitul descărcat de sondă.
Timpul necesar refacerii echilibrului de masă din sondă se poate estima cu
relatia

La timpi mari de cercetare, punctele înregistrate se situează sub dreaptă

datorită efectului limitelor zăcământului şi corespunde perioadei mişcării

20 | P a g e
 semistaionare (staionare) (figura 4.12). Panta poriunii lineare a funciei p d=f(lg
t) ne permite determinarea capacităii de curgere a stratului productive.
şi a permeabilitătii efective a lichidului
Factorul de sondă (analog cu cercetarea la închidere) se determină cu relatia
căderea suplimentară de presiune datorită acestor efecte este

b) Perioada semistationară

21 | P a g e
 Dacă testul de declin al presiunii dinamice durează o perioadă suficientă de
timp, mişcarea în zăcământ devine semistationară, presiunea dinamică având
expresia

Sau

Reprezentarea datelor de cercetare într-o diagramă p d= f (t) (figura 4.13)

conduce la obtinerea unei drepte cu panta

din care se poate deduce volumul de pori

4.2.2. SONDE DE GAZE

Expresia variatiei presiunii dinamice în cazul exploatării zăcămintelor de gaze
naturale, ca solutie a ecuatiei generale de mişcare a gazelor prin medii
poroase, făcând uz de functia de pseudo-presiune

22 | P a g e
 are forma
care, pentru presiuni mai mari de 200 bar devine
şi

dacă presiunea de zăcământ este mai mică de 140 bar. Din reprezentarea
grafică a funcŃiei ud=f(t) într-o diagramă semi-logaritmică, va rezulta o variatie
liniară de pantă
Din această expresie se poate deduce capacitatea de curgere a stratului şi
permeabilitatea efectivă pentru gaze. Factorul de sondă va fi
căderea de presiune
şi ratia de productivitate

tinând cont că u=f( p).

b) Perioada semistationară
Pentru perioada semistationară, pseudopresiunea dinamică are expresia

Sau

23 | P a g e
 care, pentru presiuni mai mari de 200 bar, când produsul mb rămâne constant,
devine
iar pentru presiuni de zăcământ mai mici de 140 bar , când mZ = constant

Reprezentarea va conduce la variatii liniare, din pantele

cărora se pot deduce volumele de pori ale zăcămintelor

24 | P a g e