,,,.referat.

ro

Curgerea omogena prin rocile colectoare

10.1. Definitii si generalitati Curgerea fluidelor prin roci este posibila datorita prezentei porilor comunicanti. In mecanica fluidelor se foloseste, in mod curent, termenul de filtratie. Acest termen poate crea o oarecare confuzie, putand intelege prin aceasta un proces de separare. In ingineria de zacamant, se folosesc termenii de curgere omogena si curgere eterogena. Curgerea omogena se refera la curgerea unui fluid printr-o roca (sau, in general, printr-un mediu poros) in absenta altui fluid sau, alfel spus, curgerea omogena presupune saturatia completa cu un singur fluid. Curgerea eterogena se refera la cazul in care in roca sunt prezente mai multe fluide (cel putin doua). Aici este inclusa si situatia, de altfel foarte frecventa, cand in roca sunt prezente mai multe fluide, desi curge doar unul singur, celelalte fiind in repaus. Faptul ca prin roca are loc curgerea unui singur fluid nu insemneaza neaparat ca este o curgere omogena. In capitolul de fata va fi abordata numai curgerea omogena. Fenomenul curgerii prin mediile poroase este foarte complex si poate fi evaluat numai pe cale indirecta, pe modele sau prin masurarea unor marimi macroscopice care descriu curgerea. Curgerea va fi abordata la primele doua scari mentionate in capitolul 7 scara micro si scara macro. !roblemele de curgere la scara zacamantului sunt rezolvate in cadrul cursului de "idraulica subterana #7$%. In lucrarea de fata sunt tratate aproape exclusiv aspectele fizice ale curgerii. Inainte de a scrie legile de curgere omogena prin rocile colectoare, sunt necesare cateva precizari. !rima precizare se refera la proprietatile fluidelor. Cercetari mai vec&i aratau ca in conditiile unor spatii inguste, cum sunt porii, unele proprietati ale fluidelor, in special vascozitatea, ar fi diferite de cele masurate in spatii largi, prin metode si cu aparate conventionale #'(%. )tudii mai recente demonstreaza ca modificarile sunt cu totul nesemnificative #'*%. +umai in cazuri speciale, cand fluidele sunt ne-ne,toniene (titeiurile foarte grele sau solutiile de polimeri), comportarea in spatii microscopice este diferita de aceea in spatii macroscopice.

A doua precizare se refera la regimul de curgere. In zacamintele de &idrocarburi viteza de curgere a fluidelor este foarte mica. !entru a obtine o imagine asupra vitezelor de curgere din zacaminte se considera urmatorul exemplu o sonda produce titei cu un debit de '( m-.zi (un debit relativ mare pentru conditiile din /omania) dintr-un strat cu grosimea de *( m (o grosime comuna). 0iteza titeiului este de ordinul a (,1 mm.s langa sonda si de (,1 m.s la distanta de *(( m de sonda (cca. -,' cm.zi). 2a aceasta viteza, este necesar un timp de mai multi ani pentru ca titeiul sa a3unga in sonda de la distanta de *(( m4 2a astfel de viteze, regimul de curgere este laminar. 5 exceptie o reprezinta curgerea din apropierea sondelor de gaze care produc cu debite foarte mari (de ordinul sutelor de mii de m -+.zi), unde curgerea este turbulenta. 1.10.2. Curgerea omogena la scara micro 6ai intai se va descrie curgerea laminara a unui fluid ne,tonian incompresibil in capilare netede, cu diferite forme idealizate (vezi cap. 7) a) capilare cu simetrie axiala cilindric, trunc&i de con, cu contur sinusoidal, sferic si b) capilare cu sectiune constanta 7 cilindric, eliptic, prismatic #'7%. Caderea de presiune in canalele cu simetrie axiala este data de legea lui "aggen!oiseuille, cu forma generala

(*(.*.)

in care Q este debitul volumic, - vascozitatea dinamica a fluidului, L si D -lungimea, respectiv diametrul maxim al canalului. Coeficientul, s, are valori specifice canalului #'-% si este explicitat in tabela *.*(.*., in care se folosesc urmatoarele notatii suplimentare

(*(.8.) si

, unde d este diametrul minim al canalului.

(*(.-.)

Caderea de presiune in canalele cu sectiune constanta este data de relatia #'1,''%

(*(.1.)

in care ri este raza cercului inscris in canal, iar c este un coeficient specific canalului, dat in tabela *(.8.
9abela *(.*. Coeficientul s din ecuatia (*(.*.) pentru diferite canale Forma canalului Cilindru 9runc&i de con )inusoidal Coeficientul s

)feric 9abela *(.8. Coeficientul c din ecuatia (*(.1.) pentru diferite canale Forma canalului Cilindru circular Cilindru eliptic !risma triung&iulara !risma patratica 1,283 1,778 0,5038 0,6 82 Coeficientul c 8/ Coeficientul c 1

:aca se inlocuieste coeficientul c cu un alt coeficient acestea valori corespunzatoare formei canalelor, aratate in tabela *(.8.

, se obtine pentru

;ste usor de remarcat asemanarea legii generale de curgere in canale de diferite forme. :e asemenea, se poate vedea ca abaterea formei de la cilindrul circular drept poate fi caracterizata si cuantificata doar printr-un singur parametru geometric raportul ! D/d. :aca se face evaluarea numerica a coeficientilor , se constata ca ei sunt supraunitari (in afara de cilindru pentru care este unitar), adica exista un supliment de cadere de presiune in canalele luate in considerare fata de cilindrul circumscris lor, ceea ce este normal, avand in vedere faptul ca aceste canale au o sectiune de curgere inferioara cilindrului. Cu cat factorul

 este mai mare (si deci micsorarea de sectiune este mai mare), cu atat suplimentul de cadere
de presiune este mai mare, lucru absolut evident si normal. !rivite dintr-un alt ung&i, canalele studiate pot fi asimilate cu niste canale cilindrice cu rugozitate, daca factorul nu este prea mare. Astfel, prezenta rugozitatilor va determina o cadere de presiune suplimentara fata de caderea de presiune din cilindrul neted care circumscrie rugozitatile, cu atat mai mare, cu cat volumul rugozitatilor este mai mare. !entru formele geometrice analizate, volumul rugozitatilor, care reprezinta diferenta dintre volumul cilindrului circumscris si volumul canalului, poate fi evaluat in functie de factorul /ezulta ca si caderea de presiune suplimentara poate fi evaluata in functie de factorul . :aca de noteaza cu "#$ caderea suplimentara de presiune intr-un canal oarecare, fata de cea din cilindrul circumscris acelui canal, se poate scrie (*(.'.) care poate fi calculata cu expresia . Inlocuind %&* cu ', . rezulta , in care va fi denumit coeficient de microru(o)itate. Coeficientul de microrugozitate, , poate fi usor evaluat numeric in functie de factorul , folosind relatiile din tabelele *(.* si *(.8. /eprezentarea grafica a coeficientului de microrugozitate , in functie de factorul este prezentata in figura *(.*. Au fost alese numai doua din cele sase forme pentru a arata tendinta comuna de variatie si asemanarea curbelor de variatie cu factorul . Celelalte patru curbe se inscriu in aceeasi tendinta si sunt atat de apropiate, incat, practic, se suprapun cu cele doua. (*(.$.) (*(.7.) (*(.<.)

Fig. *.*(.*. 0ariatia coeficientului ', cu factorul *.

=n alt mod de a aborda curgerea laminara in canale cilindrice cu microrugozitate este acela al micilor perturbatii determinate de prezenta rugozitatilor de dimensiune relativ mica. Aceasta metoda a fost aplicata de 5>+eill #'<%. =nul din rezultatele sale este si evaluarea caderii suplimentare de presiune datorate rugozitatilor

, in care + este volumul rugozitatilor care captusesc cilindrul de diametru D. :aca se noteaza

(*(.?.)

(*(.*() relatia (**.?.) se poate scrie

(*(.**) sau

(*(.*8)

Coeficientul ,, poate fi usor evaluat numeric in functie de factorul , calculand volumul rugozitatilor, + , ca diferenta dintre volumul cilindrului si cel al canalului inscris in acesta. Acest calcul poate fi realizat pentru toate geometriile de canal luate in discutie mai sus (trunc&i de con, sinusoidal etc.). 6ai mult, acest volum poate fi explicitat in raport cu factorul . /eprezentarea grafica a coeficientului ,, in functie de factorul , pentru doua din geometriile de canal analizate, este prezentata in figura *(.8. Au fost alese, ca si pentru coeficientul , numai doua din cele sase forme de canal pentru ca celelalte patru curbe se suprapun, intr-o buna masura, peste cele doua.

Fig. *.*(.8. 0ariaia coeficientului , in functie de factorul -

/elatiile (*(.$) si (*(.*8) sunt, practic, identice. )ingura diferenta consta in modul de evaluare al coeficientilor si ,. !rimul se calculeaza prin folosirea ecuatiei de curgere pentru fiecare canal, iar cel de al doilea prin calculul volumului rugozitatilor. @raficele celor doi coeficienti de microrugozitate sunt, insa, diferite. 9otusi, la valori mici ale factorului cei doi coeficienti au valori foarte apropiate. :e altfel, acest fapt este

normal daca se are in vedere ca ecuatia lui 5>+eill a fost scrisa pentru canale cu rugozitati si nu pentru canale cu variatii mari de sectiune, corespunzatoare valorilor mari ale factorului . !entru a vedea limita pana la care variatiile de sectiune pot fi considerate rugozitati, se reprezinta cei doi coeficienti de microrugozitate, si , pe acelasi grafic, in figura *(.-.

Fig. *.*(.-. 0ariaia coeficienilori si , in functie de factorul -

:in comparatia celor doua curbe, se poate AtrasaB o limita pentru variatiile de sectiune care pot fi considerate microrugozitati la nivelul valorii de corespunde unei variatii a sectiunii transversale a canalului de cca 8(D.

C *,*. Aceasta

In concluzie, se poate spune ca ecuatia (*(.$.), scrisa de autorul acestei lucrari si prezentata in detaliu in #-8%, reprezinta ecuatia generala a curgerii in pori cu microrugozitate, valabila pe acel segment din spatiul dintre doua noduri ale retelei de pori, pe care variatia sectiunii transversale este inferioara limitei de cca 8(D. Coeficientul a fost denumit coeficient de microru(o)itate . ;cuatia (*(.$) reprezinta, in acelasi timp, criteriul de definire a unui model de pori succesiunea de cilindri cu microrugozitate. Acestui model i-a fost atasat inca un parametru structural, anume, gradul de inseriere, . Coeficientul de micro-rugozitate,

si gradul de inseriere, , mentionati in capitolul 7, pot fi evaluati ca medii statistice sau ca

parametri de distributie prin analiza microfotografica a sectiunilor prin roca. ;cuatiile de curgere prezentate in acest capitol pot fi folosite, separat sau impreuna, pentru evaluarea caderilor de presiune la nivelul porilor individuali si,

ca baza, pentru descrierea curgerii in retele de pori. /etele de pori care sa modeleze cat mai bine curgerea omogena printr-o roca se construiesc conform cu regulile aratate in capitolul 7. In cele ce urmeaza, va fi studiata curgerea pe o retea cu cinci pori, dispusi sub forma literei +, ca in figura *(.1.

Fig *(.1. /etea de pori A+B.

Curgerea va avea loc in sensul de la porii a si c la porii . si, respectiv d, dat fiind faptul ca diferenta de presiune este in acest sens. )e scrie mai intai legea conservarii debitului in nodurile / si 0, adica debitele care intra in noduri sunt egale ce cele care ies . (*(.*-.)

!rin definitie, conductivitatea &idraulica a unui canal, ci, este raportul dintre debitul si caderea de presiune din canalul respectiv. +egli3and efectul densitatii care genereaza o diferenta de presiune &idrostatica, si folosind ecuatia generala de curgere printr-un por (*(.*8.), expresia lui ci este urmatoarea

(*(.*1)

;ste usor de observat ca pentru un fluid dat, cu o anumita vascozitate, conductivitatea &idraulica depinde numai de geometria porilor. /elatia (*(.*-.) se poate scrie astfel

(*(.*'.)

in care indicele 1 se refera la cele doua noduri ale retelei "/ si 0) iar indicele i la canalele care converg in nodul 1. :aca se scrie de doua ori reletia anterioara, pentru nodurile / si 0, se obtine urmatorul sistem

(*(.*<.) !rin rezolvarea sistemului (*(.*<.) se obtin presiunile #/ si #0. In felul acesta, se cunosc toti parametri pentru descrierea curgerii in fiecare din cei cinci pori. 0om scrie numai caderea de presiune in porul e

(*(.*7.) :in relatia anterioara se observa ca #/2#0 sau #02#/, dupa cum numaratorul este pozitiv sau negativ. Altfel spus, curgerea are loc de la / spre 0 sau invers, de la 0 spre /, desi figura ar sugera ca sensul curgerii este numai de la / spre 0 datorita orientarii acestui canal in raport cu directia de curgere la scara macro. :in punct de vedere fizic, curgerea in porul e este determinata, asa cun este de asteptat, de presiunile din retea si de geometria canalelor retelei. In sc&imb, sensul curgerii este determinat numai de geometria porilor vecini. Astfel, miscarea poate fi c&iar in contrasens fata de miscarea la scara macro. !entru retele mai complexe, principiul de rezolvare a problemei este acelasi se rezolva sistemul format de ecuatiile de bilant pentru toate nodurile retelei, obtinandu-se in felul acesta presiunea in fiecare nod. 10.3. Curgerea omogena la scara macro.

Permeabilitatea absoluta :escrierea curgerii omogene prin medii poroase este de data foarte vec&e ( Darc3, 1856). A fost stabilita o relatie empirica intre viteza de filtratie (de curgere) si gradientul de presiune care determina curgerea . 0iteza de curgere, 4f, reprezinta raportul dintre debitul volumic de fluid, Q, si aria bruta, /., prin care are loc curgerea 4f ! Q//. (*(.*$.)

:aca se tine seama ca are loc curgerea numai prin sectiunea de arie /# (aria porilor), se poate scrie

(*(.*?.) 0iteza de filtratie astfel definita nu are o semnificatie fizica exacta. In porii rocii fluidul curge cu viteze foarte diferite, asa cum s-a vazut si in subcapitolul precedent. !entru ca in acest capitol se va pune accent pe aspectul fizic al curgerii omogene, va fi luat in discutie cazul cel mai simplu curgerea omogena stationara, unidimensionala a unui fluid care-si conserva proprietatile (in special densitatea 7 fluid incompresibil) printr-o proba de roca izotropa, cu sectiunea constanta, aflata in pozitie orizontala (pentru a negli3a efectul gravitatiei). In acest caz, legea de curgere (legea lui :arcE) are urmatoarea forma

(*(.8(.) in care # este caderea de presiune pe distanta l, iar este vascozitatea dinamica a fluidului. !arametrul 5 a fost denumit coeficient de permeabilitate absoluta sau, mai scurt, #ermea.ilitate a.soluta . Acesta reprezinta un coeficient de proportionalitate intre viteza de curgere si gradientul de presiune. ;l cuantifica influenta structurii interne a rocii (a spatiului poros) asupra curgerii. ;ste un parametru global, reprezentand efectul combinat al marimii, formei, distributiei pe dimensiuni a porilor, al indicelui structural de dificultate, gradului de inter-conexiune si al tuturor celorlalti parametri de structura ai rocii. !ermeabilitatea absoluta este o constanta pentru o roca. :oua roci identice din punct de vedere mineralogic si granulometric pot avea permeabilitati diferite, in masura in care spatiul poros difera. )pre exemplu doua nisipuri identice, dar cu grade de compactare diferite, nu au aceeasi permeabilitate. :in contra, doua roci, complet diferite, din punct de vedere

mineralogic si granulometric pot avea, intamplator, aceeasi permeabilitate. Ceea ce conteaza este rezistenta pe cate cele doua roci o opun la curgerea unui fluid. :e altfel, din punct de vedere fizic, #ermea.ilitatea a.soluta re#re)inta o masura a re)istentei rocii la cur(erea monofa)ica a fluidelor. :imensiunea permeabilitatii este aceea a unei suprafete. Aceasta rezulta din considerente de omogenitate dimensionala a legii lui :arcE si nu din considerente de ordin fizic. =nitatea de masura este, deci, m 8. In mod obisnuit se foloseste un submultiplu, anume m8, denumit si :arcE * : C * m8 C *(-*8 m8. Inca mai folosit este mili-:arcE-ul (m:). :aca roca este anizotropa, permeabilitatea nu mai este un scalar, ci un tensor #'8%. )unt putine situatiile in care se foloseste o astfel de caracterizare a rocilor. /ecent, #78%, exprimarea tensoriala a permeabilitatii absolute a inceput sa fie folosita pentru simularea exploatarii zacamintelor pe modele numerice foarte elaborate. 6ai frecvent, se folosesc doua valori ale permeabilitatii unei roci in cazul rocilor detritice permeabilitatea pe directie paralela si, respectiv, perpendiculara pe planul de stratificatie, iar in cazul rocilor fisurate permeabilitatea matricii, respectiv, a fisurilor. Asupra acestei probleme se va reveni in paragrafele urmatoare. 2egea lui :arcE scrisa sub forma de mai sus se refera la curgerea unidimensionala a unui fluid incompresibil printr-n mediu poros izotrop. Aceasta lege poate fi adaptata, avand expresii specifice, si pentru alte tipuri de curgere (plana, tridimensionala, pentru fluide compresibile, nestationara etc.) care acopera cea mai mare parte a situatiilor intalnite in zacaminte, dar nu totalitatea lor #'8%. :aca se reprezinta grafic viteza de curgere in functie de gradientul de presiune (pentru aceleasi conditii impuse mai sus curgerea unidimensionala a unui fluid incompresibil etc.) se obtine curba din figura *(.'.

Fig. *(.'. :ependenta debitului de fluid de gradientul de presiune.

)e observa trei domenii pe aceasta curba unul liniar si doua neliniare care incadreaza domeniul liniar. 5 ecuatie care sa descrie curba in intregul ei este urmatoarea (*(.8*.) =n domeniu relativ extins, este acela al variatiei liniare, unde este valabila legea lui :arcE si corespunde lui . ! 0. !entru viteze foarte mici, pe un domeniu foarte limitat a ! ( si n F *. =ltimul domeniu, cel al vitezelor foarte mari, si , iar * 6 n 8, regimul este turbulent. Acest regim se intalneste cu totul izolat in zacaminte, doar in apropierea sondelor de gaze cu debite mari. Coeficientii a si . sunt, printre altele, dependenti de capacitatea de curgere a rocii (de permeabilitata absoluta daca legea este liniara) si pot fi determinati numai experimental. =n criteriu de a alege forma expresiei legii de curgere este numarul /eEnolds pentru medii poroase, care are forma

(*(.88.)

0alori de *...1 pentru /e indica valabilitatea legii lui :arcE, valorile subunitare sunt specifice vitezelor foarte mici existente in partea periferica a zonei de drena3, iar valorile mari, superioare lui 1, in zona din imediata apropiere a sondei. +u se pot stabili limite de extindere in zacamant, deoarece debitele de extractie sau de in3ectie difera foarte mult de la o sonda la alta. 2a fel si pro-prietatile fluidelor. /evenind la legea de filtratie generalizata, respectiv la graficul din figura *(.'. se constata ca la viteze mari, unei anumite cresteri a gradientului de presiune ii corespunde o crestere subproportionala a vitezei. Faptul este usor de explicat componenta frecarii din masa de fluid la consumul de energie creste considerabil ca urmare a turbulentei. In sc&imb, la viteze mici, corespunzatoare unui numar /eEnolds /e F(,(*, se constata ca la o crestere (moderata) a gradientului de presiune, viteza de curgere, in special a titeiurilor grele, creste supraproportional. Asemenea conditie de viteza (si de numar /e) se intalneste in peste '(D din volumul de zacamant exploatat de o sonda. ;fectul nu apare insa in caderea de presiune intre conturul zonei de drena3 si sonda, fiind mascat de caderea mare de presiune din imediata vecinatate a sondei. ;xplicatia fizica a cresterii supraportionale a vitezei titeiului greu in raport cu gradientul de presiune este urmatoarea. )ubstantele macromoleculare, &ete-ropolare, cu molecule care au un dipol-moment mare se adsorb pe suprafata rocii. In stare de repaus, catena, mai ales alc&ilica, a moleculei este pozitionata perpendicular pe suprafata. Cum unii pori au dimensiuni de ordinul a cateva molecule mari, rezulta o AstrangulareB a lor, in sensul micsorarii sectiunii libere. Cand fluidul este in miscare, pe masura ce viteza creste (este riscata o limita absoluta a vitezei), catena se inclina, mai mult sau mai putin in directia de curgere, asemenea firelor unei perii. In felul acesta, sectiunea de curgere creste, iar cresterea relativa a gradientului de presiune este mai mica. Influenta presiunii asupra permeabilitatii rocilor colectoare variaza in limite relativ inguste. 2a cele mai multe roci, scaderea presiunii de zacamant si, implicit, cresterea presiunii efective, #ef, (diferenta dintre presiunea litostatica si presiunea &idrostatica) nu provoaca scaderi semnificative ale permeabilitatii. 9otusi, la nisipurile neconsolidate si, mai ales, la rocile fisurate, datorita compresibilitatii mari a porilor, deci a micsorarii spatiului de curgere, este necesara corectarea permeabilitatii #7(%. :aca, insa, in cursul proceselor de in3ectie presiunea efectiva scade, este posibila o crestere, este adevarat, limitata, a permeabilitatii absolute. !rocesul este invers in cazul in3ectiei fluidelor in zacamant insotita de cresterea presiunii &idrostatice, adica o crestere limitata a permeabilitatii absolute. !entru nisipuri, corectia este posibila prin realizarea a doua masuratori de permeabilitate la presiuni efective diferite si folosirea ecuatiei empirice propuse de Gones

#<?%. Aceasta ecuatie are aceeasi forma cu ecuatia empirica propusa de acelasi autor pentru corectia compresibilitatii volumului de pori (*(.8-.) Coeficientii a1 si a2 se determina din cele doua experimente. !resiunea efectiva se masoara in !a, iar permeabilitatea absoluta in m8.

Influena cea mai mare asupra permeabilitaii unei roci o are dimensiunea porilor i.sau a fisurilor. Facand o paralela intre curgerea printr-o roca i curgerea printr-un capilar cilindric sau printr-o fisura, se a3unge la urmatoarele rela ii pentru ApermeabilitateaB unui capilar, respectiv a unei fisuri

(*(.*?) respectiv,

, in care D este diametrul capilarului, iar s, desc&iderea fisurii.

(*(.8()

:aca directia curgerii nu corespunde cu directia canalului sau a fisurii, permeabilitatea va fi mai mica. Factorul de multiplicare (subunitar) este cos 8 , in care este ung&iul dintre cele doua directii. /elatiile (*(.*?) si (*(.8() devin

(*(.*?>) respectiv,

(*(.8(>)

!entru un sistem de fisuri paralale cu ung&iul fata de directia de curgere avand desc&ideri diferite, permeabilitatea absoluta este data de relatia

(*(.8(>>) /evenind la rocile detritice, daca sunt alcatuite din granule de dimensiune mare, spatiile dintre granule vor fi, in consecinta, mari si vor avea o permeabilitate mai mare decat cele alcatuite din granule de dimensiuni mici. HozenE si 2eibenzon au propus urmatoarea corelare statistica intre permeabilitatea unei roci fictive, 5, exprimata in m2, i diametrul granulelor, 7, exprimat in m

(*(.8*.) in care m este porozitatea, iar n este un coeficient de strangulare, care se poate aproxima cu relaia (pentru detalii v. #*8%) (*(.88.) Aici se cuvine o precizare importanta dupa cum s-a aratat in cap. *.'., porozitatea rocii fictive nu depinde de dimensiunea sferelor, ci numai de aran3amentul lor. Ca atare nu exista o corelare directa intre porozitate i permeabilitate. 89ista numai tendina ca rocile cu #oro)itate mare sa ai.a o #ormea.ilitate mare . )ubliniem, exista numai o tendin a iar nu o legitate, ceea ce se vede si din relatia (*(.8*.) in care porozitatea reprezinta un factor secundar in raport du diametrul granulelor. !entru confirmare, mentionam ca rocile argiloase pot avea porozitati de ordinul a '(D iar permeabilitatea este aproape nula. 9rebuie evitata aceasta conceptie, destul de raspandita printre inginerii de petrol, ca rocile cu porozitate efectiva mare au si permeabilitate absoluta mare. !entru diferite categorii de roci, au fost propuse diverse corelatii statistice #1<% care permit obtinerea unor valori orientative pentru permeabilitate in functie de porozitzte, +euniformitatea distribuiei granulometrice conduce atat la o porozitate mica prin interpunerea granulelor mici printre cele mari, cat i la o permeabilitate mica prin scaderea dimensiunii porilor. 5bservaiile facute pentru rocile detritice cu privire la influen a dimensiunii porilor sunt valabile pentru toate tipurile de roci, in sensul ca existen a porilor de dimensiune mare coroborata cu o buna uniformitate face ca permeabilitatea sa fie mare i invers.

5 influenta considerabila asupra permeabilita ii absolute a rocilor prin care are loc curgerea apei este prezena mineralelor argiloase. ;fectul de micorare a permeabilitaii este datorat atat umflarii, cat i dispersiei particulelor de mineral (v. cap. -.). =mflarea mineralelor argiloase conduce la scaderea dimensiunii porilor si la amplificarea efectului constrictiilor. )-a aratat mai sus in ce masura dimensiunea porilor influemteaza valoarea permeabilitatii. ;xista cazuri in care, datorita umflarii mineralelor argiloase permeabilitatea rocii sa a3unga aproape nula, cu alte cuvinte, roca devine, practic, impermeabila. Acest lucru se intampla daca fractia de minerale argiloase depaseste *(D din volumul de minerale, iar ponderea smectitelor este mare. :ispersia particulelor de mineral are un efect de blocare a constrictiilor mai mici decat particulele, conducand la incetarea curgerii in spatiul adiacent constrictiei. 10.4. Determinarea permeabilitatii absolute. !ermeabilitatea absoluta a rocilor se poate determina pe cale directa (in laborator), sau pe cale indirecta (metode geofizice i cercetarea &idrodinamica a zacamintelor). !entru determinarea in laborator, probele de roca trebuie sa fie reprezentative i corect pregatite. Consideraiile facute in acest sens la deter-minarea porozita ii (cap. *.1.) ramaan valabile i aici. :ificultatea cea mai mare apare la determinarea permeabilitatii absolute a rocilor fisurate. In primul rand, desc&iderea fisurilor se modifica in mod considerabil in procesul de carotare, transvazare si prelucrare a carotelor. In al doilea rand, directia de curgere influenteaza in mod considerabil permeabilitatea, mai ales daca exista o directie predominanta de fisurare. Ceea ce se poate determina cu o buna exactitate este permeabilitatea matriciala, prin separarea unei probe cuprinsa intre fisuri. !entru determinarea permeabilitatii unei roci fisurate se recurge la estimari pe baza dimensiunii si densitatii fisurilor sau la investigarea &idro- dinamica a zacamintelor. ;xista mai multe tipuri de permeametre. Cele mai multe permit deter-rminarea caderii de presiune la un debit de fluid dat i folosirea legii lui :arcE pentru curgerea unidimensionala. !entru detalii, v.#*8%. !roblemele practice cele mai acute de care trebuie sa se tina seama sunt legate de pastrarea constanta a debitului de fluid prin evitarea fluctuatiilor de presiune induse de sursa de alimentare (pompa, compresor, vas tampon) si etansarea corecta a probelor pentru a asigura curgerea fluidului numai prin porii rocii. =nele erori apar si datorita nestabilizarii curgerii cauzate de timpul insuficient de asteptare, neincadrarea in domeniul

de valabilitate al legii lui :arcE, lipsa de precizie a aparatelor de masura (in special la debite foarte mici de curgere) sau folosirea unor fluide neadecvate. 9&omas si !ug& #7'% au realizat o cercetare sistematica a erorilor care apar la determinarea experimentala a permeabilitatii pe -(( de probe cu permeabilitati cuprinse intre (,* m: si *((( m:. Concluzia este ca nivelul de eroare este mult mai mare decat cel pentru determinarea altor proprietati ale rocilor. ;l este de ordinul a I*'D la probe cu permeabilitati foarte mari si de ordinul a I-(D la probe cu permeabilitati foarte mici. Fara a face o analiza de detaliu, vor fi discutate in continuare cateva din erorile sistematice (acele erori care fac ca valoarea determinata sa devieze in acelasi sens 7 fie mai mari, fie mai mici) care apar la determinarea in laborator a permeabilitatii absolute. 8fectul de ocolire, consta in scurgerea unei cantitati de fluid pe langa proba, din cauza etansarii incomplete a probei de roca. ;xista dispozitive spe- ciale, cum este celula :assler unde etansarea se face prin exercitarea unei presiuni exterioare, superioare celei din proba, asupra unei membrane de cauciuc care incon3oara proba, mulandu-se pe neregularitatile suprafetei laterale. 8fectul de su#a#a se intalneste la rocile neconsolidate sau la probele care contin particule de argila libere. Fluidul antreneaza unele din aceste particule care se bloc&eaza in constrictii, limitand sau anuland curgerea prin porii adiacenti. 5 solutie este folosirea unor viteze mici de curgere si sc&imbarea sensului de curgere. 8fectul de umflare se refera la rocile care contin minerale argiloase in care, prin folosirea apei pentru determinarea permeabilitatii, se produce un dezec&ilibru, in special prin umflarea acestor minerale si diminuarea sectiunii de curgere. In aceste cazuri este recomandata folosirea gazelor sau a produselor petroliere. Cel mai interesant este efectul de alunecare sau ;lin5en.er( care apare la determinarea permeabilitatii absolute cu gaze la presiune mica. ;l se manifesta mai pregnant la rocile cu pori fini. :atorita acestui efect, valoarea masurata prin folosirea unui gaz la presiune mica este mai mare decat cea determinata cu gaz la presiune mare sau cu lic&id, adica fata de valoarea reala. ;xplicatia rezida in aceea ca legea lui "aggen-!oiseuille, respectiv legea lui :arcE, legi de curgere liniare in raport cu debitul de curgere si diferenta de presiune care-l genereaza isi pierd valabilitatea. Curgerea gazelor rarefiate este guvernata de legea lui Hnudsen. Conform acestei legi, cand drumul liber mi3lociu al moleculelor este de acelasi ordin de marime cu spatiul prin care acestea se deplaseaza, curgerea nu mai este depinde de vascozitatea gazelor ci de densi-tatea lor. Faptul ca cei doi parametri, vascozitatea si densitatea nu sunt proportionali, legea de curgere nu mai este liniara. Altfel spus, scade

efectul frecarii interne (vascozitatii gazului) asupra curgerii, consumul de energie fiind dat, cu precadere de frecarea gazului cu roca. Cu cat presiunea gazului este mai mica si porii sunt mai fini, cu atat scade efectul ciocnirilor dintre molecule (al vascozitatii gazului) in raport cu ciocnirile dintre molecule si suprafata interna a rocii. )ituatia mentionata nu este caracteristica pentru conditiile de zacamant unde presiunea este foarte mare, ci numai in laborator, cand, din motive de simplitate a aparaturii si de comoditate a experimentului, pentru determinarea permeabilitatii absolute se foloseste aerul la presiune 3oasa, apropiata de presiunea atmosferica. Fenomenul a fost pus in evidenta si explicat de catre HlinJenberg #*81% si de aceea ii poarta numele. ;l se exprima prin relatia

(*(.8-.) in care #m este presiunea medie din proba iar . este un coeficient care depinde de natura gazului si de presiunea de lucru, pentru care s-a propus urmatoarea relatie de corelare statistica

0alorile coeficientilor c si d sunt oarecum nesigure pentru aer *,8?, res- pectiv (,-$<K pentru azot (,777, respectiv (,-?, cu permeabilitatea in m:. In scopul de a evita corectiile, au fost construite aparate care lucreaza cu gaze in regim nestationar, efectul HlinJenberg fiind cuprins in modelul matematic de prelucrare a datelor experimentale #*8'%. 6odelul matematic este mult prea complicat pentru a fi reluat aici. :eterminarea permeabilitatii absolute in situ prin metode <idrodinamice este posibila numai in cazul in cazul cand sonda desc&ide acviferul zacamantului sau in cazul particular al zacamintelor de apa. )e face o confuzie grava atunci cind se folosesc date de presiune inregistrate la inceputul exploatarii, inainte de atingerea presiunii de saturatie, pentru BdeterminareaB permeabilitatii absolute. ;ste o c&estiune de principiu la momentul initial, in zacamant sunt prezente cel putin doua faze apa ireductibila si titei sau, dupa caz, apa ireductibila si gaze. In consecinta, curgerea nu este omogena si conceptul de permeabilitate absoluta nu are semnificatie.

:aca in roca exista cel putin doua faze, curgerea este eterogena, iar in ecuatia lui :arcE permeabilitatea absoluta se inlocuieste cu permeabilitatea efectiva pentru titei sau, respectiv, pentru gaze, dupa cum se va vedea in capitolul *7. Confuzia apare datorita valorilor apropiate ale permeabilitatii efective astfel determinate si ale permeabilitatatii absolute pentru cazul zacamintelor de gaze sau de gaze cu condensat si al unor zacaminte de titei, asa cum se va vedea in acelasi capitol. )pre deosebire de metodele de laborator care dau valori pentru fragmentele de roca analizate, metodele &idrodinamice dau valori medii pentru zona de drena3. Acest fapt are o importanta exceptionala deoarece carotele nu surprind totdeauna eterogenitatea zacamantului. ;xista si investgatii &idrodinamice speciale care dau informatii referitoare la anizotropia permeabilitatii in zona cercetata, in sensul identificarii unei stra-tificatii in roca colectoare, cu permeabilitati diferite, sau existenta unor bariere &idrodinamice, adica a unor zone cu variatie mare a permeabilitatii sau accidente tectonice (vezi #<7%). 6etodele &idrodinamice reprezinta, dupa cum se poate constata din cele prezentate mai sus, mai mult un criteriu de validare a metodelor de laborator.

Aplicatia 1. !rintr-o proba de roca cu diametrul d ! ' cm si lungimea L ! *( cm curge titei cu vascozitatea de = ! *,1' m!aLs (c!) la debitul Q ! 8( cm-.s. !resiunea de pompare este de #* !*$ bar, iar la iesirea din proba, #8 !* bar. )a se calculeze a. .c. d. e. permeabilitatea absoluta a probei, 5> caderea de presiune prin proba daca presiunea de pompare este de #* ! *- bar> caderea de presiune daca lungimea probei se reduce la 7'D din valoarea initialaK diametrul probei care determina o cadere de presiune de M# ! 8 barK viteza aparenta 4a si viteza reala 4r daca porozitatea probei este m ! 8(D, iar caderea de presiune este M# ! 7 bar. ?as#unsa. )ectiunea bruta a probei / ! d2/@ ! *?,<-' cm8

!ermeabilitatea absoluta 5 ! Q = L// M# ! 8(L*(-<L*,1'L*(--L*(-*.*?,<-'L*(-1 L(*$ N *)L*(' C (,$<$$L*(-*8 m8 C $<$,$ m:

b. Caderea de presiune M# ! A = L/5 / ! *-L*(-<L*,1'L*(--L*(-*.(,$<$$L*(-*8 L*?,<-'L*(-1 C **,('L*(' !a C**,(' bar c. 2ungimea probei Lc ! (,7' L ! 7,' cm Caderea de presiune M# ! A = Lc/5 / ! *(-<L*,1'L*(--L7,'L*(-8.(,$<$$L*(-*8L*?,<-'L*(-1 C $,8?L*(' !a C$,8? bar d. Aria bruta / ! A = L/5 B# ! 8(L*(-<L*,1' *(--L*(-*.(,$<$$L*(-*8 8L*(' C *<,<?L*(-- m8 :iametrul d ! *1,< cm e. 0iteza aparenta 4a ! C// ! 8( *(-<.*?,<-' *(-1 C *,(*? *(-8 m.s C*,(*? cm.s 0iteza reala 4r ! 4a/m ! *,(*?.(,8 C ',* cm.s. Aplicatia 2. )e considera un bloc de roca fisurata de forma unui paralelipiped cu laturile de -(x-(x<( cm, care contine 1 fisuri cu desc&iderea de (,($ mm orientate sub un ung&i de -( ( fata de directia de curgere care este paralela cu muc&ea cea mai mare a paralelipipedului. !ermeabilitatea matriciala este de 8 m:. )a se calculeze permeabilitatea fisurala, 5f si permeabilitatea medie, 5m. ?as#uns!ermeabilitatea fisurala se calculeaza cu relatia (*(.8(>>) Jf C cos8O /*8 Psi2 ! (,7' 1 <1 *(-*(.*8 C $(( *(-*8 m8 C $(( : !ermeabilitatea medie se calculeaza cu relatia 5m ! f 5f D "*&f$ 5m in care f reprezinta fractia din aria tranversala ocupata de fisuri f ! nf s lf//, nf si lf fiind numarul si lungimea fisurilor, iar /, aria bruta de curgere. /ezulta f ! 1L$ *(-'L(,$.(,(? C (,((8?K 5m ! (,((8?L$((((( Q (,??7L8 C 8-8 m: C 8,8- :.

Aplicatia 3.

Intr-un zacamant fisurat se cunosc urmatoarele date !ermeabilitatea absoluta totala 5t ! 8' m:, 5m ! 3 m:, porozitatea fisurala initiala mfi ! (,-D, presiunea initiala a fluidelor de zacamant # C 1?( bar si presiunea litostatica #l ! 7(( bar. )a se determine permea-bilitatea fisurala initiala si in cursul exploatarii la presiunile de 1((, -((, 8(( si *(( bar. ?as#uns!ermeabilitatea fisurala esteE 5f ! 5t F 5m ! 8' 7 - C 88 m:. ()-a presupus ca permeabilitatea totala este egala cu suma celor doua permeabilitati matriciala si fisurala. )e procedeaza astfel cand nu sunt informatii despre desc&iderea si densitatea fisurilor.) 6odificarea permeabilitatii datorita cresterii presiunii efective (diferenta intre presiunea litostatica si presiunea de formatie #ef ! #l & #) in timp este data de relatia empirica propusa de Gones #?8%

in care presiunea se introduce in bar. !entru # ! 1(( barE 5i/5fi C#(lg -(( 7 -,1-$').( lg 8*( 7 -,1-$')%- C (,<-$$ 5f@00 ! *1,(' m:. !entru celelalte presiuni se obtine 5f300 ! ?,8' m:, 5f200 ! <,1 m: si 5f100 ! 1,'' m:. )e observa o scadere foarte mare a permeabilitatii fisurale in cursul exploatarii zacamantului. Intrebari si probleme *. 8. -. 1. '. <. 7. Cand se defineste curgerea omogenaR :ar cea eterogenaR Curgerea unei singure faze printr-o roca este ec&ivalenta cu curgerea omogenaR :efiniti scara macro si scara micro pentru curgerea prin medii poroase. :e ce au fost scrise legile de curgere omogena in capilare numai pentru regimul laminar de curgereR !rin ce e seamana legile de curgere in capilare de forme diferiteR Ce reprezinta microrugozitatea porilorR !ana la ce modificare a sectiunii transversale neuniformititile capilarului sunt con-siderate microrugozitati si care este baza fizica a criteriului de delimitareR

$. )a se verifice afirmatia din text potrivit careia curbele coeficientilor si ,, in functie de factorul , se suprapun aproximativ peste cele trasate, realizand reprezentari grafice pe baza datelor din
tabelele *(.* si *(.8. ?. Care este utilitatea legii unice de curgere pentru capilarele cu microrugozitatiR *(. Cate necunoscute are sistemul de ecuatii care descrie curgerea intr-o retea cu n poriR **. Cum se stabileste sensul curgerii intr-un por dintr-o reteaR *8. Care este dimensiunea permeabilitatii absoluteR :ar unitatile de masuraR

*-. ;numerati in ordinea importantei factorii care influenteaza valoarea permeabilitatii absolute a rocilor si explicati optiunea. *1. Care sunt cauzele erorilor mari de determinare in laborator a permeabilitatii absoluteR *'. :e ce cercetarea &idrodinamica a unui zacamant de &idrocarburi nu poate fi folosita la determinarea permeabilitatii absolute a rocii colectoareR

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate