Sunteți pe pagina 1din 36

CERCETAREA HIDRODINAMICA A ZACAMINTELOR

1.Caracteristicile principale ale zacamantului


Curgerea prin m.p. este un fenomen foarte complex. Analiza miscarii fluidelor prin medii poroase a
fost elaborata de-a lungul anilor pe doua planuri: experimental si analitic. Fizicieni, ingineri,
hidrologi si altii asemenea au examinat experimental comportarea din punct de vedere al curgerii
printr-o gama larga de medii poroase, de la impachetari de nisip, la cele cu granule din sticla. Pe
baza analizelor efectuate si a rezultatelor obtinute, au incercat sa formuleze legi si corelatii, care
sa poata sa fie utilizate apoi pentru dezvoltarea unor predictii analitice in sisteme reale similare.
Principalele caracteristici ale zacamantului care trebuie luate in considerare sunt:
Tipurile de fluide din zacamant;
Regimurile de curgere;
Geometria zacamantului;
Numarul fluidelor din zacamant
1.1. Tipuri de fluide
Coeficientul de compresibilitate izoterma este in esenta factorul de control in identificarea
tipului de fluid din zacamant. In general, fluidele din zacamant sunt clasificate in trei grupe:
fluide incompresibile;
fluide usor compresibile (lichide compresibile);
fluide compresibile (gaze).
p
V
V

Coeficientul de compresibilitate izoterma este definit de urmatoarele relatii


echivalente:
exprimat pe baza volumului de fluid:

1
exprimat pe baza densitatii fluidului:
unde V volumul de fluid, densitatea fluidului, p - presiunea, psi, - coeficientul de
compresibilitate izoterma, Pa-1 (psi-1).
Fluide incompresibile
0

p
V
Fluidul incompresibil este definit ca fiind fluidul al carui volum sau a carui
densitate nu variaza cu presiunea, ceea ce inseamna ca
sau .
Fluide perfect incompresibile, practic un exista; totusi, aceasta comportare, de fluid
incompresibil, poate fi presupusa in unele cazuri pentru a simplifica obtinerea si / sau forma
finala a unora dintre ecuatiile de miscare.
Fluide usor compresibile
Aceste fluide usor compresibile manifesta schimbari mici de volum sau densitate, odata
cu schimbarile de presiune. Cunoscand volumul Vref volumul de referinta - al unui lichid
usor compresibil la presiunea de referinta (initiala) pref, schimbarile in comportarea de
volum a acestui fluid in functie de presiunea p, pot fi descrise matematic prin integrarea
ecuatiei (1.1), dand,


V
V
p
p
ref ref
V
V
p
d
d
( )
ref
ref
V
V
p p ln
( ) [ ] p p V V
ref ref
exp
Fluide compresibile
Acestea sunt fluide care suporta variatii mari de volum in functie de presiune. Toate gazele sunt
considerate fluide compresibile. Ecuatia trunchiata (1.5) nu este valabila in acest caz, ci numai
dezvoltarea in serie completa.
Compresibilitatea izoterma a oricarui fluid compresibil este descrisa de ecuatia urmatoare:
T
g
p
Z
Z p

,
_


1 1

unde Z este factorul de abatere de la legea gazelor perfecte/factorul de neidealitate,iar indicele T


indica un proces izoterm.
Figurile 1.1 si 1.2 prezinta variatia volumului si a densitatii in functie de presiune pentru trei tipuri
de fluide.
Volum
Presiune
Incompresibil
Usor compresibil
Compresibil
Densitate
Presiune
Incompresibil
Usor compresibil
Compresibil
VARIATIA DENSITATII CU PRESIUNEA
1.2. Regimuri de miscare
FIG 1.1. Variatia volumului in functie
de presiune
Exista trei tipuri principale de regimuri de miscare recunoscute pentru a descrie comportarea
curgerii fluidului si distributia de presiune in zacamant in functie de timp. Aceste trei regimuri de
curgere sunt:
regim stationar;
regim pseudostationar;
regim tranzitoriu / nestationar.
Regimul stationar
Regimul de miscare este considerat constant / stationar daca presiunea in orice punct din
zacamant ramane constanta, adica nu variaza cu timpul. Matematic, aceasta conditie este
exprimata sub forma

0
,
_

i
t
p
Aceasta ecuatie arata ca derivata presiunii in raport cu timpul in orice punct i din zacamant este
nula. In zacaminte, conditia de miscare stationara se intalneste cand zacamantul este complet
reincarcat si sustinut de un acvifer puternic sau prin operatii de mentinere a presiunii de
zacamant.
Regimul tranzitoriu / nestationar
Miscarea nestationara (frecvent numita miscare tranzitorie) este definita de conditia de miscare a
fluidului conform careia derivata presiunii in raport cu timpul, in orice punct din zacamant, nu este
nici nula, nici constanta. Definitia sugereaza ca derivata presiunii in raport cu timpul este in esenta
o functie atat de pozitia i, cat si de timpul t, deci
( ) t i f
t
p
,

Regimul pseudostationar
Cand presiunea in diferite locatii ale zacamantului scade liniar in functie de timp, adica la declin de
presiune constant, aceasta conditie de miscare este caracteristica regimului pseudostationar.
Matematic, aceasta definitie afirma ca ritmul de scadere a presiunii in raport cu timpul este
constant in orice punct, sau
. const
t
p
i

,
_

Regimul pseudostationar este mentionat si ca miscare semistationara sau cvasistationara.Figura


1.3 arata schematic variatia declinului de presiune in functie de timp pentru cele trei regimuri de
miscare.
Presiune
Timp
Miscare stationara
Miscare semistationara
Miscare nestationara
VARIATIA PRESIUNII CU TIMPUL.REGIMURI DE CURGERE
1.3. Geometria zacamantului
Forma zacamantului are o influenta semnificativa asupra comportarii fluidelor in timpul curgerii.
Cele mai multe zacaminte au frontiere neregulate si o descriere matematica riguroasa a
geometriei lor este posibila numai cu utilizarea simulatoarelor numerice. De aceea, pentru
numeroase scopuri legate de inginerie, geometria reala de curgere poate fi reprezentata printr-una
din geometriile de curgere urmatoare:
miscare radiala;
miscare lineara;
miscare sferica si semisferica
Miscarea radiala
In absenta unei heterogenitati severe a zacamantului, curgerea inspre sau departe de
gaura de sonda va urma linii radiale de curgere pe o distanta semnificativa fata de gaura
de sonda. Deoarece fluidele se misca catre sonda din toate directiile si converg la gaura de
sonda, sintagma de curgere radiala este utilizata pentru a caracteriza curgerea fluidului
inspre gaura de sonda. Figura 1.4 arata liniile de curent si liniile izopotentiale pentru un
sistem de miscare radiala idealizata.
Miscarea lineara
Miscarea lineara are loc cand liniile de curent sunt paralele si fluidul se deplaseaza intr-o
singura directie.
Figura 1.5 arata un sistem de curgere linear idealizat.
p1
p2
A
O aplicatie obisnuita a ecuatiilor miscarii lineare este miscarea fluidului inspre fracturi /
fisuri hidraulice verticale asa cum este ilustrata in figura 1.6.
Miscarea sferica si emisferica
In functie de tipul configuratiei de completare a gaurii de sonda, este posibil ca in jurul
gaurii de sonda miscarea sa fie sferica sau emisferica. O sonda cu un interval perforat
limitat ar putea determina o curgere sferica in vecinatatea perforaturilor, asa cum se
observa in figura 1.7. O sonda care patrunde partial in zona stratului productiv, asa cum se
observa in fig. 1.8, ar putea genera o miscare semisferica. Conditia (de patrundere partiala)
este impusa, de exemplu, de posibilitatea formarii unui con de apa la talpa sondei.
1.4. Numarul fluidelor din zacamant
Expresiile matematice care sunt utilizate pentru a prevedea performanta volumetrica si
comportarea presiunii unui zacamant variaza ca forma si complexitate, depinzand de
numarul de fluide mobile din zacamant. In general, exista trei cazuri de sisteme de curgere:
miscare monofazica (petrol, gaze sau apa);
miscare bifazica (petrol apa, petrol gaze sau gaze - apa);
miscare trifazica (petrol, apa si gaze).
Descrierea miscarii fluidului si ulterior analiza datelor de presiune devine mult mai dificila
pe masura ce numarul fluidelor mobile creste.
2. Ecuatiile miscarii fluidelor
Ecuatiile miscarii fluidelor, utilizate pentru a descrie miscarea fluidelor in zacamant, pot
avea numeroase forme depinzand de combinatiile variabilelor prezentate anterior (si
anume, tipuri de miscare, tipuri de fluide etc.). Combinanad ecuatia conservarii masei, cu
ecuatia de transport (ecuatia Darcy) si diferite ecuatii de stare, se obtin ecuatiile,
corespunzatoare, de miscare a fluidelor. Deoarece toate ecuatiile de miscare depind de
legea lui Darcy, este important sa fie considerata mai intai relatia de transport, adica
ecuatia Darcy.
2.1. Legea lui Darcy
Legea fundamentala a miscarii fluidelor prin m.p. este legea Darcy. Expresia matematica
obtinuta de catre Darcy in 1856 stabileste ca viteza unui fluid omogen printr-un m.p. este
proportionala cu gradientul de presiune, si invers proportionala cu viscozitatea fluidului.
Pentru un sistem linear orizontal, relatia corespunzatoare legii Darcy este
x
p k
A
Q
d
d
v


unde v viteza aparenta / de filtratie , m/s (cm/s), Q debitul volumic, m3/s (cm3/s), A
aria totala a sectiunii transversale a rocii, m2 (cm2).
Deci, aria A include atat aria scheletului solid al rocii, cat si aria porilor continuti in
sectiunea considerata. Viscozitatea fluidului este exprimata in Pa.s (cP), iar gradientul de
presiune dp/dx,in Pa/m(atm/cm), luat in aceeasi directie ca si v si Q. Constanta de
proportionalitate k este permeabilitatea m.p. exprimata in m2 (Darcy). Unitatile de masura
din paranteze corespund sistemului mixt de u. m. (Darcy), un sistem de u. m. cu
intrebuintare restransa, dar frecventa, in cadrul Hidraulicii Subterane.
Pentru un sistem radial orizontal, gradientul de presiune este pozitiv (v. fig. 2.2) si ecuatia
lui Darcy poate fi exprimata sub urmatoarea forma generalizata:
r r
r
r
p k
A
Q

,
_

v
unde Qr debitul volumic la raza r, Ar aria sectiunii de curgere la raza r, (p/r)r
gradientul de presiune la raza r, v - viteza aparenta / de filtratie la raza r.
Aria sectiunii transversale la raza r este in esenta aria laterala a unui cilindru. Pentru o
sonda care strabate complet un strat avand grosimea neta h, aria sectiunii transversale Ar
este
rh A
r
2
Legea lui Darcy se aplica numai cand exista urmatoarele conditii:
Miscare laminara (viscoasa);
Miscare stationara;
Fluide incompresibile;
Formatiune omogena.
In cazul miscarii turbulente, care se dezvolta la viteze mari, gradientul de presiune creste
intr-un ritm mai mare decat debitul, fiind necesara o modificare speciala a legii lui Darcy.
Cand exista miscare turbulenta, aplicarea legii lui Darcy poate genera erori serioase.
2.2. Miscarea stationara
Asa cum s-a afirmat anterior, conditia dezvoltarii unei miscari stationare este existenta unei
presiuni constante, independenta de timp, in tot zacamantul. Aplicatiile miscarii stationare
pentru a descrie comportarea la curgere a unor anumite tipuri de fluid, in cazul unor
geometrii diferite ale zacamantului sunt:
miscarea lineara a fluidelor incompresibile;
miscarea lineara a fluidelor usor compresibile;
miscarea lineara a fluidelor compresibile;
miscarea radiala a fluidelor incompresibile;
miscarea radiala a fluidelor usor compresibile;
miscarea radiala a fluidelor compresibile;
miscarea fluidelor multifazice
Miscarea lineara a fluidelor incompresibile
Intr-un sistem linear se presupune ca miscarea are loc printr-o sectiune transversala de arie
A constanta si ca ambele capete sunt deschise in intregime catre fluid. Se presupune, de
asemenea, ca nici un curent un intersecteaza partile laterale, inferioara sau superioara, asa
cum se observa in figura 2.3. Daca un fluid incompresibil strabate elementul de lungime dx,
atunci viteza si debitul fluidului sunt constante in orice punct apartinand sistemului.
Comportarea in timpul curgerii in acest sistem poate fi descrisa utilizand forma diferentiala
a ecuatiei lui Darcy, si anume ecuatia (2.1a). Integrand


2
1
d d
0
p
p
L
p
k
x
A
Q

se obtine ecuatia debitului, in u.m. SI (2.2) si oilfield(2.2)


( )
L
p p kA
Q

2 1
001127 , 0

( )
L
p p kA
Q

2 1

unde Q debitul, m3/s (bbl/day), p1 si p2 presiunile la intrarea, respectiv iesirea din m.p.,
Pa (psia), k permeabilitatea, m2 (mD), - viscozitatea dinamica, Pa.s (cP), L - lungimea
m.p., m (ft), A aria sectiunii transversale, m2 (ft2), 0,001127 factor de conversie a u.m.
SI oil field.
Exemplul 2.1.
Un fluid incompresibil se deplaseaza printr-un m.p. linear care are urmatoarele proprietati:
L = 2000 ft, k = 100 mD, p1 = 2000 psi, p2 = 1990 psi, h = 20 ft, porozitatea m = 0,15,
= 2cP, latimea l = 300 ft. Sa se calculeze (si in unitati SI):
debitul de fluid, in bbl/day;
viteza aparenta / de filtratie a fluidului, ft/day;
viteza reala a fluidului, ft/day
Rezolvare. Se calculeaza aria sectiunii transversale
6000 300 20 hl A

A = 6000 x 0,0929 = 557,4 m2;


a. se calculeaza debitul cu ecuatia (2.2)

2.2
2.2
Ft2
( ) ( )
6905 , 1
2000 2
1990 2000 6000 100 001127 , 0 001127 , 0
2 1

L
p p kA
Q

Q = 1,6905x0,159=0,26879 m3/zi = 3,11.10-6 m3/s.


b. se calculeaza viteza aparenta

3
10 . 582026 , 1
6000
615 , 5 6905 , 1
v


A
Q
v = 1,582026.10-3 x 0,3048 = 4,82201.10-4 m/zi = 5.10-9 m/s.
c. se calculeaza viteza reala a fluidului
01055 , 0
15 , 0
10 . 582026 , 1 v
v
3

m mA
Q
R
Diferenta de presiune (p1 p2) care apare in ecuatia (2.2) nu este singura forta care impinge
fluidul intr-un zacamant inclinat. Forta gravitationala este o alta forta de impingere importanta
care trebuie luata in considerare pentru a determina directia si debitul de curgere. Gradientul
fortei gravitationale a fluidului este intodeauna directionat vertical descendent, in timp ce forta
care rezulta din caderea de presiune aplicata poate avea orice directie. Forta care cauzeaza
miscarea va fi atunci vectorul suma al celor doua forte. In practica se obtine acest rezultat,
introducand un parametru nou, numit potentialul fluidului, care are aceeasi dimensiune ca si
presiunea, adica Pa (psi), si are simbolul . Potentialul fluidului in orice punct al zacamantului este
definit ca presiunea in acel punct mai putin presiunea care ar fi exercitata de o coloana de fluid
raportata la un nivel dat arbitrar ales. Fie zi distanta pe verticala de la punctul i din zacamant
pana la acest nivel dat. Potentialul, exprimat matematic, este
i i i
z p
144

i i i
z g p
Exprimand densitatea in g/cm3, ecuatia (2.3) devine
i i i
z p 433 , 0
unde i potentialul fluidului in punctul i, psi, pi presiunea in punctul i, psi, zi distanta pe
directie verticala de la punctul i la nivelul dat, arbitrar ales, ft, densitatea fluidului in conditii de
zacamant, lb/ft3 (2.3), g/cm3 (2.4)
Nivelul dat, arbitrar ales, este, de obicei, contactul gaze petrol, contactul petrol apa sau cel mai
inalt punct din formatiune. In ecuatiile (2.3), (2.3) sau (2.4), pentru a calcula potentialul fluidului
i in locatia i, distanta verticala zi are valoare pozitiva daca punctul i este sub nivelul dat, si are
valoare negativa daca punctul i este deasupra nivelului dat. Exprimand matematic aceste
consideratii se obtin relatiile:
Bbl/d
ft/d (1 bbl = 5,615 ft3);
Ft/zi
p2
L

z
p1
Exemplul 2.2.
Se presupune ca un m. p. avand proprietatile
de la ex.2.1 este inclinat cu unghiul = 5 (v. fig. 2.4).
Fluidul incompresibil are densitatea = 42 lb/ft3.
Sa se calculeze parametrii ceruti la ex. 2.1, luand in
considerare informatiile suplimentare
\
Miscarea lineara a unui fluid compresibil (gaze)
Pentru miscarea viscoasa (laminara) a unui gaz intr-un sistem linear omogen, ecuatia de stare a
gazelor reale poate fi aplicata pentru determinarea numarului de molecule n, la presiunea p,
temperatura T si volumul V,
ZRT
pV
n
In conditii standard (CS), volumul ocupat de cele n molecule de gaz, determinate mai sus, este
CS
CS CS
CS
p
RT nZ
V
Combinanad cele doua expresii de mai sus si admitand ca ZCS = 1, rezulta:
CS
CS CS
T
V p
ZT
pV

Ecuatia de mai sus poate fi scrisa, utilizand debitul in conditii de zacamant, Q in bbl/d, si debitul in
conditii de suprafata, QCS in scf/d, astfel
( )
CS
CS CS
T
Q p
ZT
pQ

615 , 5
iar prin rearanjarea termenilor rezulta
615 , 5
CS
CS
CS
Q
p
ZT
T
p
Q
unde Q debitul de gaze la presiunea p, bbl/d, QCS debitul de gaze in conditii standard, scf/d, Z
factorul de abatere de la legea gazelor perfecte, TCS, pCS temperatura si presiunea standard, K
(R) si, respectiv, psia.
Impartind ambii membri ai ecuatiei (2.10) cu aria sectiunii transversale a m.p., A, si identificand cu
legea Darcy, adica ecuatia (2.1a), se obtine:
x
p k
A
Q
p
ZT
T
p
A
Q
CS
CS
CS
d
d
001127 , 0
1
615 , 5

Constanta 0,001127 provine de la conversia unitatilor Darcy in unitati field.
Separand variabilele, aranjand termenii, integrand,


2
1
d d
006328 , 0
0
p
p
L
CS
CS CS
p
Z
p
x
A kT
T p Q

si presupunand ca produsul Z este constant in interiorul intervalului de presiuni p1 si p2, se


obtine:
( )
L TZ p
p p kA T
Q
CS
CS
CS

2
2
2
1
003164 , 0

unde QCS debitul de gaze in conditii standard, scf/d, k permeabilitatea, mD, - viscozitatea
dinamica a gazelor, cP, T temperatura, R, A aria sectiunii transversale, ft2, L lungimea totala
a sistemului linear, ft.
Inlocuind valorile presiunii si temperaturii in conditii standard, pCS = 14,7 psi, TCS = 520 R in
expresia anterioara rezulta:
( )
L TZ
p p kA
Q
CS

2
2
2
1
111924 , 0

Este esential de notat ca aceste proprietati ale gazelor, Z si , sunt puternic afectate de presiune,
dar au fost scoase in afara integralei pentru a simplifica forma finala a ecuatiei de miscare a
gazelor. Ecuatia de mai sus este valabila pentru aplicatii in care presiunea este mai mica decat
2000 psi (2500 psi dupa unii autori). Proprietatile gazelor trebuie sa fie evaluate la o presiune
medie, care poate fi calculata cu relatia,
2
2
2
2
1
p p
p
+

Exemplul 2.4.
Un gaz natural, cu densitatea relativa r = 0,72 se deplaseaza printr-un m.p. linear la
temperatura = 140 F. Presiunile in amonte si in aval sunt p1 = 2100 psi si, respectiv, p2
= 1894,73 psi. Aria sectiunii transversale este constanta si are valoarea A = 4600 ft2.
Lungimea totala a sistemului este L = 2500 ft, iar permeabilitatea absoluta este k = 60 md.
Sa se calculeze debitul de gaze in conditii standard (pCS = 14,7 psia, TCS = 520 R).
Indicatie. Se dau relatiile de calcul pentru parametri pseudocritici, ppc si Tpc:
2
5 , 12 325 168
r r pc
T +
2
5 , 37 15 677
r r pc
p +
Se determina viscozitatea dinamica a gazelor aplicand metoda Lee Gonzales Eakin, ceea ce
presupune utilizarea urmatoarei secvente de calcule:
masa moleculara a gazului
85 , 20 72 , 0 96 , 28
g
M
r a g
M M
densitatea gazului
304 , 8
600 73 , 10 78 , 0
85 , 20 2000

T ZR
M p
u
g
g

g = 8,304 x (0,4536/0,02832) = 133,005 kg/m3
Miscarea radiala a fluidelor incompresibile
Intr-un sistem radial de miscare, toate fluidele se deplaseaza catre sonda de productie, din orice
directie. Totusi, inainte de inceperea deplasarii trebuie sa existe o diferenta de presiune. Prin
urmare, daca o sonda produce petrol, ceea ce implica deplasarea fluidelor din formatie catre
gaura de sonda, presiunea in formatie, la peretele gaurii de sonda, trebuie sa fie mai mica decat
presiunea in formatie la orice distanta fata de sonda. Presiunea in sonda la nivelul formatiunii
productive este cunoscuta ca presiunea de curgere la talpa sondei (bottom-hole flowing pressure
= flowing BHP)/ presiunea sondei ps. Figura 2.5 ilustreaza schematic curgerea radiala a unui fluid
incompresibil catre o sonda verticala. Se considera ca formatiunea are grosimea uniforma h si
permeabilitatea constanta k. Deoarece fluidul este incompresibil, debitul Q trebuie sa fie acelasi
indiferent de raza. Datorita conditiilor corespunzatoare miscarii stationare, profilul presiunii in
jurul gaurii de sonda este mentinut constant in timp.
pe
ps
h
dr
re
rs
Lb/ft3
r
Centrul sondei
Fie ps, reprezentand presiunea de curgere la talpa sondei, considerata corespunzand razei gaurii
de sonda rs si pe, presiunea exterioara, corespunzatoare razei de drenaj re. Ecuatia lui Darcy
generalizata, descrisa de expresia (2.1b) poate fi utilizata pentru determinarea debitului la orice
raza r,
r
p k
A
Q
r
d
d
001127 , 0 v


unde v viteza aparenta a fluidului, bbl/(day.ft2), Q debitul la raza r, bbl/d, k permeabilitatea,
mD, - viscozitatea dinamica, cP, Ar aria sectiunii de curgere la raza r, ft2, 0,001127 factorul
de conversie de la unitati SI la unitati oil field.
r
p k
rh
Q
A
Q
r
d
d
001127 , 0
2
v


Semnul minus nu mai este necesar pentru sistemul radial aratat in
figura 1.13, deoarece raza creste in aceeasi directie ca si presiunea. Cu alte cuvinte, pe masura
ce raza creste de la gaura de sonda, creste si presiunea. In orice punct din zacamant aria
sectiunii transversale stabatuta de fluid, va fi aria suprafetei laterale a unui cilindru de raza r si
inaltime h, Ar = 2rh, iar viteza va fi
Obisnuit, debitul de titei este exprimat in conditii de suprafata, adica in conditiile de la rezervorul
de depozitare, unitatea de masura fiind STB/d.
Simbolul utilizat este, de obicei pentru conditii de suprafata, Q0, si poate fi determinat prin
intermediul factorului de volum al titeiului, bp,
p
b Q Q
0

Substituind in ecuatia lui Darcy, se obtine debitul in STB/d,


r
p k
rh
b Q
p
d
d
001127 , 0
2
0

Integrand aceasta ecuatie intre razele r1 si r2, carora le corespund presiunile p1 si p2, rezulta

2
1
2
1
d 001127 , 0
d
2
0
r
r
p
p p
p
b
k
r
r
h
Q

Pentru un sistem fluid incompresibil si o formatiune uniforma, se obtine debitul in conditii de


suprafata sub forma
( )
1
2
1 2
0
ln
00708 , 0
r
r
b
p p kh
Q
p p

Frecvent, cele doua raze de interes sunt raza sondei, rs si raza zonei de drenaj, re si astfel relatia
debitului devine
( )
s
e
p p
s e
r
r
b
p p kh
Q
ln
00708 , 0
0

unde Q0 debitul de petrol in conditii de suprafata, STB/d, k permeabilitatea, mD, p -


viscozitatea dinamica a petrolului, cP, bp factorul de volum al petrolului, pe presiunea pe
frontiera de drenaj, psi, ps presiunea sondei, psi, rs raza sondei, ft, re - raza zonei de drenaj,
ft, h grosimea stratului productiv, ft.
Raza zonei de drenaj se determina echivaland aria zonei de drenaj cu aria unui cerc,

43560A
r
e

A r
e
43560
2

unde A aria zonei de drenaj, acres, 43560 este factorul de conversie al ariei din acres in ft2.
In practica nici raza zonei de drenaj, re, nici raza gaurii de sonda, rs, nu sunt cunoscute cu
precizie. Din fericire, cele doua raze intra in ecuatie ca logaritm, deci eroarea in ecuatie va fi mai
mica decat erorile razelor. Termenii ecuatiei (2.12) pot fi rearanjati astfel incat sa se expliciteze
presiunea la raza r,
s
p p
s
r
r
kh
b Q
p p ln
00708 , 0
0

+
Exemplul 2.5.
O sonda de petrol produce la debitul constant Q = 600 STB/d si la presiunea constanta ps = 1800
psi. Analiza testului de restabilire a presiunii arata ca zona productiva este caracterizata de o
permeabilitate k = 120 mD si o grosime uniforma h = 25 ft. Sonda dreneaza o arie de
aproximativ A = 40 acres. Se mai cunosc urmatoarele date: raza sondei rs = 0,25 ft, viscozitatea
dinamica a petrolului p = 2,5 cP si factorul de volum al petrolului bp = 1,25. Sa se calculeze
profilul (distributia) presiunii si sa se listeze caderile de presiune corespunzatoare urmatoarelor
intervale de 1 ft: de la rs la 1,25 ft; de la 4 la 5 ft; de la 19 la 20 ft; de la 99 la 100 ft; de la 744 la
745 ft.
Rezolvare. Se calculeaza functia p = f(r), din ecuatia (2.17).
25 , 0
ln 28 , 88 1800
25 , 0
ln
25 120 00708 , 0
25 , 1 5 , 2 600
1800 ln
00708 , 0
0
r r
r
r
kh
b Q
p p
s
p p
s
+


+ +

Raza zonei de drenaj poate fi estimata cu relatia (2.16),
745

40 43560

43560


A
r
e
Rezultale sunt calculate in Excel si reprezentate grafic in figura 2.6
Rezultatele exemplului de mai sus demonstreaza urmatorul fapt:
- caderea de presiune, chiar in jurul gaurii de sonda, si anume 142 psi, este de 7,5 ori mai
mare decat pe intervalul 4 5 ft, de 28,4 ori mai mare decat pe intervalul 19 20 ft, de 142
ori mai mare decat pe intervalul 99 100 ft si de 1420 ori mai mare decat pe intervalul 744
745 ft.
- Cauza pentru aceasta cadere mare de presiune din jurul gaurii de sonda este ca fluidul vine
in sonda dintr-o zona mare de drenaj.
Presiunea pe frontiera de drenaj pe, care apare in ecuatia (2.15) nu poate fi determinata
fara dificultate, dar nu se abate substantial de la presiunea initiala de zacamant daca este
prezent un acvifer activ puternic.
Unii autori au sugerat ca presiunea medie de zacamant pm, care adesea este indicata in
rezultatele testelor de sonda, sa fie utilizata in rezolvarea calculelor de bilant material si de
predictie a debitului.
Craft si Hawkins (1959) au aratat ca presiunea medie este localizata la aproximativ 61 %
(60,5 % n.a.) din raza zonei de drenaj re, in conditiile miscarii stationare. Tinand cont de
aceasta observatie si substituind r = 0,61re in ecuatia (2.17) se obtine expresia pentru
presiunea medie,
s
e
p p
s
r r
m
r
r
kh
b Q
p p p
e
61 , 0
ln
00708 , 0
0
61 , 0

ft
sau explicitand debitul
( )
s
e
p p
s m
r
r
b
p p kh
Q
61 , 0
ln
00708 , 0
0

2
1
ln 5 , 0 ln
61 , 0
ln
s
e
s
e
s
e
r
r
r
r
r
r
Deoarece

ec. (2.18) devine


( )

,
_

2
1
ln
00708 , 0
0
s
e
p p
s e
r
r
b
p p kh
Q

Golan si Whitson (1986) au sugerat o metoda pentru aproximarea ariei de drenaj a sondelor care
produc dintr-un zacamant comun. Acesti autori presupun ca volumul drenat de o singura sonda
este proportional cu debitul sondei. Presupunand proprietatile zacamantului constante si o
grosime uniforma, aria de drenaj aproximata, corespunzatoare unei singure sonde As este:
T
s
T s
Q
Q
A A
unde As aria de drenaj a unei sonde, AT aria totala a zac., Qs debitul unei sonde, QT debitul
total al zacamantului.
Miscarea radial plana a fluidelor usor compresibile
Terry si co-autorii (1991) au utilizat ecuatia (2.6) pentru a exprima dependenta debitului de
presiune pentru fluide usor compresibile. Daca aceasta ecuatie este substituita in legea lui Darcy,
forma corespunzatoare sistemului radial, se obtine urmatoarea expresie:
( ) [ ]
r
p k
rh
p p Q
A
Q
ref ref
r
d
d
001127 , 0
2
1

unde Qref debitul corespunzator presiunii de referinta pref.


Separand variabilele, presupunand coeficientul de compresibilitate constant, pe intervalul de
presiuni (pe - ps), si integrand intre rs si re, se obtine,
( )
( )
ref s
ref e
s
e
ref
p p
p p
r
r
kh
Q
+
+

1
1
ln
ln
00708 , 0
( )

+

e
s
e
s
p
p
ref
r
r
ref
p p
p
r
r
kh
Q

1
d
001127 , 0
d
2
Alegand presiunea sondei ps ca presiune de referinta si exprimand debitul in STB/d, rezulta
( ) [ ]
ref e p
s
e
p p p
p
p p
r
r
b
kh
Q +

1 ln
ln
00708 , 0
unde p coeficientul de compresibilitate izoterma a petrolului, psi-1, Qp debitul de petrol,
STB/d, k permeabilitatea, mD.
Miscarea radiala a fluidelor compresibile
Forma diferentiala de baza a legii lui Darcy pentru o miscare laminara orizontala este valabila
pentru descrierea miscarii atat pentru sistemele de gaze, cat si pentru cele de lichide. Pentru
miscarea radiala a gazelor, ecuatia lui Darcy ia forma
r
p k rh
Q
g
gz
d
d 2 001127 , 0

unde Qgz debitul de gaze la raza r, bbl/d, r raza, ft, h grosimea stratului productiv, ft, g
viscozitatea dinamica a gazelor, cP, p presiunea psi, 0,001127 constanta de conversie de la
unitati Darcy la unitati field.
Debitul de gaze este exprimat traditional in scf/d. Referind la debitul de gaze in conditii standard
(suprafata) ca Qg, debitul de gaze Qgz, in conditii de zacamant, poate fi convertit la cel in conditii
de suprafata, aplicand definitia factorului de volum pentru gaze bg,
g
gz
g
b
Q
Q
g
gz
g
Q
Q
b
Factorul de volum bg este
gr g
CS
CS
Q Q
p
ZT
T
p

615 , 5 p
ZT
T
p
b
CS
CS
g
615 , 5

unde pCS presiunea in conditii standard, psia, TCS temperatura in conditii standard, R, Qg
debitul de gaze, scf/d, p presiunea la raza r, psia, T temperatura de zacamant, R, Z factorul
de abatere de la legea gazelor perfecte la presiunea p si temperatura T, ZCS factorul de abatere
de la legea gazelor perfecte in cond. standard,ZCS 1. Combinand ecuatiile (2.22) si (2.23)
resulta
r
p k rh
Q
p
ZT
T
p
g
g
CS
CS
d
d 2 001127 , 0
615 , 5

Considerand conditiile standard TCS = 520 R, pCS = 14,7 psia, se obtine


p
Z
p
r kh
TQ
g
g
d
2
703 , 0
dr

Integrand ecuatia (2.24) de la conditiile din gaura de sonda (rs si ps), la cele corespunzatoare unui
punct oarecare din zacamant (r, p) se obtine:


p
p g
r
r
g
s s
p
Z
p
r kh
TQ
d
2
703 , 0
dr

Impunand conditiile legii lui Darcy, ecuatiei (2.25), si anume, miscare stationara, care necesita ca
debitul Qg este constant la orice raza si ca formatiunea are permeabilitatea k si grosimea h
constante, rezulta

p
p g s
g
s
p
Z
p
r
r
kh
TQ
d
2
703 , 0 ln

p
p g
s
p
Z
p
d
2

Termenul


ref
s
p
g
p
g
p
p g
p
Z
p
p
Z
p
p
Z
p
0 0
d
2
d
2
d
2

Inlocuind forma dezvoltata a integralei, in ecuatia (2.25) se obtine:
1
1
]
1



ref
p
g
p
g s
g
p
Z
p
p
Z
p
r
r
kh
TQ
0 0
d
2
d
2
703 , 0 ln

p
g
p
Z
p
0
d
2

Integrala


p
g
p
Z
p
p u u
0
d
2
) (

se dezvolta sub forma diferentei a


doua integrale:
reprezentand transformata Leibenson, este numita
pseudopotentialul gazelor reale sau pseudopresiunea
gazelor reale si uzual este notata cu sau u(p) = u,
Folosind pseudopresiunea u, debitul de gaze se poate exprima sub forma
( )
s
s
g
r
r
T
u u kh
Q
ln
703 , 0

In cazul particular, cand r = re relatia debitului se scrie,


( )
s
e
s e
g
r
r
T
u u kh
Q
ln
703 , 0

unde Qg debitul de gaze, scf/d, ue pseudopresiunea corespunzatoare presiunii pe, psi2/cP, us -


pseudopresiunea corespunzatoare presiunii ps, psi2/cP, k permeabilitatea , mD, h grosimea
stratului productiv, ft, T temperatura zacamantului, R, re raza de drenaj ft, rs raza gaurii de
sonda, ft.
Deoarece debitul de gaze se exprima in mod obisnuit in Mscf/d, atunci ecuatia (2.30) se exprima
sub forma
( )
s
e
s e
g
r
r
T
u u kh
Q
ln 1422

unde Qg debitul de gaze, Mscf/d.


Ecuatia (2.31) poate fi exprimata folosind presiunea medie de zacamant pm, corespunzatoare asa
cum s-a afirmat, razei r 0,61 re, in locul presiunii initiale de zacamant pe, astfel
( )

,
_

5 , 0 ln 1422
s
e
s m
g
r
r
T
u u kh
Q
Pentru a calcula pseudopresiunea din relatiile anterioare, se determina valorile 2p/(Zg) pentru
diferite valori ale presiunii p. Se reprezinta grafic variatia 2p/(Zg) = f(p) in coordonate carteziene.
Aria de sub curba poate fi calculata numeric sau grafic. Aria de sub curba de la p = 0 la orice
presiune p reprezinta pseudopresiunea corespunzatoare presiunii p. Procedura descrisa este
ilustrata prin exemplul 2.7.
Exemplul 2.7.
Datele PVT de la o sonda de gaze, dintr-un zacamant de gaze sunt prezentate in tabelul de mai
jos. Sonda produce la presiunea constanta ps = 3600 psi, iar raza gaurii de sonda este rs = 0,3 ft.
Se mai cunosc: permeabilitatea k = 65 mD, grosimea formatiunii h = 15, ft, temperatura de
zacamant T = 600 R, presiunea pe frontiera de drenaj pe = 4400 psi si raza zonei de drenaj re =
1000 ft.
Sa se calculeze debitul de gaze produs de sonda exprimat in Mscf/d
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
0 1000 2000 3000 4000 5000
p, psi
2
p
/
(
Z

g
)
,

p
s
i
a
/
c
p
Rezolvare.
Se calculeaza termenul 2p/(Zg),
asa cum se observa din datele tabelului
de mai sus.
Se reprezinta grafic variatia
2p/(Zg) = f(p) (v. fig. 2.8).

0
200000000
400000000
600000000
800000000
1000000000
1200000000
0 1000 2000 3000 4000 5000
p, psi
u
,

p
s
i
2
/
c
P
Fig. 2.8. Reprezentarea grafica
u = f(p).
Se calculeaza numeric aria de
sub curba pentru fiecare
valoare a presiunii p. Aceste
arii corespund
pseudopresiunii gazelor reale
u la fiecare presiune p,
valorile obtinute fiind, de
asemenea, tabelate.
Se reprezinta grafic si valorile
pseudopresiunii u = f(p)
astfel calculate (v. fig. 2.8).
Considerand termenul 2/(Zg) ca o constanta si integrand se obtine
( )
( )
s
e
m
g
s e
g
r
r
Z T
p p kh
Q
ln 1422
2 2

unde Qg - debitul de gaze, Mscf/d, iar indicele m se refera la faptul ca produsul (Zg) este evaluat
la valoarea medie a presiunii definita de expresia (2.12),
2
2 2
e s
p p
p
+

Metoda de aproximare de mai sus este numita metoda patratului presiunii si este limitata la
calculele de curgere pentru situatiile cand presiunea zacamantului nu depaseste 2000 psi.
Miscarea orizontala a fluidelor multifazice
Cand printr-un mediu poros se deplaseaza simultan mai multe faze fluide, trebuie utilizat
conceptul de permeabilitate efectiva a fiecarei faze, precum si proprietatile fizice asociate in
ecuatia lui Darcy. Considerand un sistem radial plan, ecuatia lui Darcy pentru fiecare faza a unui
fluid trifazic, petrol gaze apa se scrie sub forma:

r
p
rhk
Q
p
p
p
d
d
2
001127 , 0

- faza petrol

r
p
rhk
Q
g
g
g
d
d
2
001127 , 0

- faza gaze
- faza apa
r
p rhk
Q
a
a
a
d
d 2
001127 , 0

unde kp, kg si ka sunt permeabilitatile efective pentru fazele petrol, gaze si apa, mD, p,
g si a viscozitatile dinamice pentru fazele petrol, gaze si apa, cP, Qp, Qg si Qa sunt
debitele fazelor petrol, gaze si apa, bbl/d.
Daca permeabilitatea absoluta a zacamantului este k, se defineste permeabilitatea relativa
kr a unei faze a fluidului trifazic, ca fiind raportul dintre permeabilitatea efectiva a fazei
respective si permeabilitatea absoluta,
a g p f
k
k
k
f
rf
, , ,
Permeabilitatile efective ale celor trei faze pot fi definte pe baza permeabilitatilor relative si
a permeabilitatii absolute,
k k k
rp p

k k k
rg g

k k k
ra a