Metode si ecuatii fundamentale

in
Mecanica Fluidelor
Tipuri de fluide newtoniene,viscoelesticitatea,aplicatii la
propietatea de vascozitate
.Obiective
1. Tipuri de fluide newtoniene
2. Vscoelasticitatea
3. Aplicatii la propietatea de viscozitate
.Introducere
Fluidele prin definitie sunt acea stare a materiei care se caracterizeaza
printr-o mobilitate ridicata a moleculelor ( nu au pozitie fixa in masa de fluid)
si o rezistenta la rupere nula (se deformeaza usor). Aceasta stare este
caracteristica lichidelor si gazelor.
Spre deosebire de gaze, lichidele se comprima si se dilate foarte putin la
variatii ale temperaturii si presiunii. In schimb, gazele sufera modificari
majore sub influenta presiunii si temperaturii, efecte de care trebuie sa se tina
seama si in calculi.Fluidele mai pot fi definite si ca medii perfect continue in
structural lor.
Aceasta afirmatie poate conduce la definirea notiunii de valoare la un punct
a diferitelor proprietati si marimi ce caracterizeaza un fluid cum ar fi
densitatea, vascozitatea, viteza, temperature, presiunea, etc. Valorile marimilor
(gamma) sunt in general functii continue de pozitia in fluid a punctului
considerat si de timp.
Se pot stabili la scara macroscopica legile echilibrului si miscarii fluidelor.
FLUIDELE NEWTONIENE
Fluidele newtoniene sunt prin definitie acele fluide care respecta legea
lui Newton, adica care prezinta o proportionalitate directa intre tensiunea
tangentiala si viteza de deformare in regim de curgere laminar izoterm
stationar.
- vascozitatea dinamica a lichidului




(expresia matematica a legii viscozitatii legea lui Newton)
yx=
=-
Vascozitatea reprezinta proprietatea fluidelor de a prezenta in interiorul lor
tensiuni tangentiale la oricare element de suprafata care separa doua straturi
de fluid in miscare relativa de alunecare.
Din categoria fluidelor newtoniene fac parte gazele, lichidele, solidele cu
masa moleculara mica, fractii lichide de produse petroliere cu continut de
parafina de 6%.
Reprezentand legea lui Newton obtinem o dreapta a carei panta este egala
cu vascozitatea lichidului.
Unitatea de masura a vascozitatii dinamice
[]
SI
= Kg/m.s = Ns/m
2
=Pa . s
[]
CGS
=g/cm.s=1 P (poise)
Raportand vascozitatea dinamica a unui fluid la densitatea sa se obtine vascozitatea cinematica. =
[]
SI
= m
2
/s
[]
CGS
= cm
2
/s = 1 St (stokes)

Determinarea vascozitatii dinamice a fluidelor newtoniene se realizeaza cu
ajutorul vascozimetrului Hoppler, iar cea cinematica cu ajutorul
vascozimetrelor Hoppler, Vogel-Ossag, Ubbelohde.
Vascozitatea conventionala se poate determina cu ajutorul vascozimetrelor
Engler (E grade Engler) ,Saybolt (S secunde saybolt).
Vascozitatea fluidelor newtoniene scade cu cresterea temperaturii si creste
cu cresterea presiunii cu exceptia apei la presiuni mari cand este invers. In
cazul gazelor vascozitatea creste cu cresterea temperaturii si presiunii.
Vascozitatea dinamica a unui amestec de gaze sau de lichide se determina in
functie de vascozitatile dinamice ale componentilor amestecului si de proportia
in care se gaseste fiecare component in amestecul respectiv.

gaze : = =


lichide: = =


unde xi,yi sunt fractii molare ale componentului i lichid/gazos din amestec si M
masa moleculara
. Vascozitatea suspensiilor diluate sub 10% procente volumica faza solida se
determina cu relatia:
s = L(1+2,5xvs)
. Unde s vascozitatea lichidului pur, L- vascozitatea suspensiei, xvs- fractia
volumica a fazei solide in suspensie. Pentru a intelege mai bine ansamblul de
fenomene ce au loc la curgerea laminara a fluidelor, se considera doua
elemente de fluid de suprafa dA in miscare plan-paralela situate la dy unul fata
de altul, ce se deplaseaza in directia X cu vitezele absolute Vx si Vx+dVx.
. Datorita gradientului de viteza normal dintre cele doua suprafete, pe directia
de curgere are loc un transfer de impuls, tot normal pe directia de curgere de
la strat1 la strat2.
Pentru a intelege mai bine ansamblul de fenomene ce au loc la
curgerea laminara a fluidelor, se considera doua elemente de fluid de
suprafa dA in miscare plan-paralela situate la dy unul fata de altul, ce
se deplaseaza in directia X cu vitezele absolute Vx si Vx+dVx.
Datorita gradientului de viteza normal dintre cele doua suprafete,
pe directia de curgere are loc un transfer de impuls, tot normal pe
directia de curgere de la strat1 la strat2.
Transferul de impuls va da nastere unei forte tangentiale ce
actioneaza in planul dintre cele doua straturi, in planul dintre cele
doua straturi, in sens invers directiei de curgere si care se manifesta ca
o rezistenta la curgere sau ca o forta de frecare. Transferul de impuls
se intalneste in gaze, lichide,suspensii, fluid atat timp cat sistemul
prezinta vascozitate si curge in contact cu un perete solid care are o
viteza diferita de viteza fluidului.
In concluzie, proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere
este o manifestare a vascozitatii lor. La curgerea turbulenta a fluidelor
se transfera o cantitate suplimentara de miscare fata de transferul ce
are loc la regimul laminar ca urmare a pulsatarii haotice a particulelor
de fluid ce se suprapune pe directia principala de curgere.
2) Vscoelasticitatea
Lichidele vscoelastice prezint comportamente speciale n condiii identice de
ncercare cu cele ale fluidelor newtoniene.
Astfel, apa i o soluie de polimeri transparent nu pot fi difereniate semnificativ n
condiii de repaus absolut.
Cnd un rotor este introdus n cele dou lichide comportamentul este diferit. Lichidul
vscoelastic se ridic pe tija rotorului, datorit eforturilor normale suplimentare de
natur elastic.
O parte din energia lichidului este acumulat sub form de energie potenial, restul
inducnd curgerea i fiind disipat sub form de frecare vscoas.
n acest caz, este necesar o abordare special pentru a obine informaii corecte
despre comportarea materialului supus ncercrilor.
La viteze de deformare mici toate fluidele se comport predominant vscos,
elasticitatea putnd fi neglijat. La viteze de deformare mari situaia se inverseaz.
Pentru nelegerea comportrii vscoelastice se apeleaz la modele foarte simple ale
substanei (combinaii de resoarte i amortizoare vscoase). Acestea nu au un corespondent
direct n structurile moleculare, dar pornesc de la modelul Rouse-Zim i concentreaz
fenomenele n vederea aplicrii unei tratri matematice accesibile.
n reometrie exist dou tipuri de teste experimentale:
- test de fluaj, care corespunde aplicrii unui efort ;
- test de relaxare, care corespunde aplicrii unei deformaii
Vor fi analizate modelele matematice pentru elementele tip i pentru
cteva combinaii reprezentative:
1. Un solid ideal rspunde instantaneu printr-o deformaie proporional cu efortul
aplicat, n domeniul elastic. La dispariia efortului deformaia dispare i corpul revine
la forma iniial. Prin intermediul modulelor longitudinal (Young) i transversal, se
pot scrie urmtoarele ecuaii constitutive ce descriu comportarea materialulului.
= E ; T=G


Lichidul newtonian
Simbolul i curbele de fluaj i relaxare pentru lichidul newtonian
Pentru lichide, viteza de deformare este proporional cu efortul; cnd
acesta dispare deformaia rmne constant. Relaia de legtur dintre efort i
viteza de deformare este legea lui Newton:
yx= =-
3.Aplicatii la propietatea
de viscozitate
Aplicaia 1:
Care este puterea disipat prin
frecare n frecare acest lagr?
Deoarece jocul J este mic, se neglijeaz
curbura suprafeelor aflate n micare
relativ ( unul fix, unul rotit), se
consider suprafeele ca fiind plane, i
cu distribuie liniar de viteze
desenat, este valabil ipoteza lui
Newton :


-Cuplul:
-puterea
disipat prin formule

Orice aplicaie numeric duce la un
rezultat evident: puterea disipat prin
frecare fluid
este mai mic dect puterea disipat
prin frecare uscat.

D
a
- diametrul arborelui
D
c
- diametrul cuzinetului
- vscozitatea dinamic
n- turaia arborelui
3.1Fore de presiune pe
suprafee curbe
-Ct este puterea disipat prin frecare?


-La raza R curent
considerat, se delimiteaz o fie
elementar de lime dR.



-Fora de frecare:



3.2Fore de presiune pe
suprafee curbe
Suprafeele curbe se clasific in 2 categorii :
a. Deschise
b. nchise
Supreafee curbe nchise
Pentru suprafeele nchise este
valabil principiul lui Arhimede: un corp
scufundat n lichid , este mpins de jos n sus
cu o fora de presiune egal cu greutatea
volumului de lichid dezlocuit.
Suprafee curbe deschise:

n cazul cel mai general al unei suprafee
curbe deschise oarecare, se poate
demonstra c aciunea fluidului nu mai
poate fi echivalat cu o rezultant unic
aplicat n centrul de presiune, ci cu 3 fore
neconcurente (n general) dup cele 3
direcii ale unui sistem de coordonate
cartezian.
Proieciile algebrice Sx si Sy sunt suprafee
plane dispuse vertical. Pentru acestea,
calculul forelor de presiune se face ca n
cazul suprafeelor plane.
Pentru proiecia algebric Sh, care se afl n
planul orizontal se procedeaz de o manier
asemntoare cu cea de la Principiul lui
Arhimede.
ntre Sh, S i planele de proiecie a aprut
un volum de calcul notat V. Acesta are
centrul de greutate Gv, fora de presiune
vertical Fph = . g . V. Aceast for
acioneaz pe vertical, trece prin Gv.


Suprafee curbe nchise
- densitatea lichidului
g accel
eraia gravitaional v -
volumul corpului
Suprafee curbe deschise