Proprietati comune pentru lichide si gaze sunt:

1) Densitatea: Este o marime fizica a unui corp ce descrie

raportul dintre masa si volumul sau. Deosebim corpuri omogene sau neomogene in care densitatea este constanta sau nu in diferite puncte ale sale.Deasemeni densitatea unui corp tine seama si de temperatura sau presiune.
2) Greutatea specifica: Este o marime fizica ce descrie

raportul dintre greutatea si volumul unui corp, ce este comparat cu greutatea specifica a apei(9810 N/m3).
3) Adeziunea la suprafete solide: Daca un fluid este in

contact cu o suprafata in repaus, particulele fluide din imediata vecinatate sunt si ele in repaus. Stratul in contact poarta numele de strat limita.
4) Vascozitatea fluidelor: Este proprietatea unui fluid de a se

opune curgerii.Apa-curgere rapida-fluida;Ulei-curgere inceatavascos. Toate fluidele reale sunt vascoase,iar cele ideale,nevascoase sunt considerate superfluide. Isaac Newton a postulat c pentru o curgere uniform ntre dou plci plane paralele n mi care (curgere Couette), tensiunea tangen ial ntre dou straturi de fluid este proporional cu gradientul vitezei u/y n direcia perpendicular pe straturi.
5) Compresibilitatea fluidelor: Este proprietatea unui fluid

de a-si varia volumul in raport cu presiunea. Viteza sunetului in aer si in apa: In aer: n aer i alte gaze viteza sunetului depinde n primul rnd de temperatur. De exemplu la 0C viteza sunetului este de 331,5 m/s, iar la 20C aproximativ 343,4 m/s. Presiunea are un efect mic, iar umiditatea nu are aproape nici un efect asupra vitezei. In apa: Viteza sunetului n lichide este mai mare dect n gaze, pentru c dei densitatea este mai mare (ceea ce ar nsemna o inerie mai mare deci o vitez inferioar), compresibilitatea lichidelor este mult mai mic dect a gazelor, ceea ce face ca o perturbaie a presiunii ntr-un punct s se propage rapid la punctele vecine. Astfel, n aer viteza sunetului este de 330-

350 m/s, iar n ap este de aproximativ 1500 m/s.Viteza sunetului n ap depinde de o serie de parametri: presiune (deci i adncime);temperatur: aproximativ 4 m/s la 1C;salinitate: aproximativ 1 m/s la 1. Proprietati specifice gazelor:
1) Izocora: O transformare izocor are loc la volum constant. O

consecin este c lucrul mecanic exterior este nul. Cldura schimbat ntr-un astfel de proces este transformat n ntregime n variaia de energie intern a sistemului, materializat prin variaia presiunii i temperaturii sistemului. Un exemplu de astfel de sistem este un vas nchis nclzit.
2) Izobara: O transformare izobar are loc la presiune

constant. Un exemplu de astfel de transformare apare ntrun cilindru nchis (sistem termodinamic izolat) n care pistonul se mic, ns presiunea din cilindru rmne constant, de exemplu presiunea atmosferic.
3) Izoterma: O transformare izoterm are loc la temperatur

constant. Un exemplu de astfel de transformare apare ntrun cilindru nchis n contact termic perfect cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obinut din cldur, care este primit din mediul ambiant, temperatura rmnnd constant.
4) Adiabatica: O transformare adiabatic are loc fr schimb de

cldur cu mediul ambiant. Un exemplu de astfel de transformare apare ntr-un cilindru nchis izolat din punct de vedere termic cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obinut din energia intern a sistemului.
5) Politropica: Transformarea politropic apare cnd

exponentul politropic (vezi mai jos legea de transformare) este constant i este o generalizare a transformrilor prezentate mai sus. Un exemplu de astfel de transformare apare ntr-un cilindru nchis, dar care poate schimba cu mediul ambiant att lucru mecanic, ct i cldur. Lucrul mecanic produs de piston este obinut att din cldura provenit din mediul ambiant, ct i din energia intern a sistemului.

Proprietati specifice lichidelor:

1) Tensiunea superficiala: Tensiunea superficial este

proprietatea general a lichidelor de a lua o form geometric de arie minim n lipsa forelor externe, datorat aciunii forelor de coeziune dintre moleculele lichidului. Aceast proprietate face ca poriunea de suprafa a lichidului s fie atras de alt suprafa, cum ar fi cea a unei alte suprafee de lichid, ca n cazul fuzionrii picturilor de ap sau a formrii de sfere din picturile de mercur.
2) Capilaritatea: Capilaritatea este capacitatea unei corp

poros sau a unui tub de a atrage un lichid care apare n situaiile n care forele de adeziune intermolecular dintre lichid i solid sunt mai puternice dect forele de coeziune intermoleculare din interiorul lichidului. Capilaritatea poate induce o micare ascendent a apei, contrar celei descendente induse de gravitaie. Clasificarea fluidelor:
1) Fluide ideale: Fluide ideale (lipsite de vascozitate) sau

fluide Pascal sunt medii omogene fara vascozitate, adica nu opun rezistenta la deformare. Practica a infirmat rezultatele bazate pe modelul de fluid ideal (inviscid). De exemplu s-a constatat ca in realitate consumul de energie necesar transportarii sau amestecarii fluidelor este mult mai mare decat cel calculat in ipoteza fluidului ideal.
2) Fluide reale: Fluidele reale sunt acelea care opun rezistenta

la deformare (la curgere) datorita fortelor de frecare dintre straturi. Intensitatea acestor forte se exprima prin vascozitatea dinamica a fluidului. Prin urmare fluidele reale au vascozitate. Pentru multe fluide vascozitatea depinde numai de parametrii de stare (temperatra si presiune) si nu depinde de paramertii solicitarilor la care este supus fluidul (tensiunea de deformare si viteza de deformare). Aceste fluide sunt denumite normal vascoase sau fluide.

Fortele care actioneaza asupra lichidelor:

1) Forte exterioare: 1) Forte masice:Indiferent de natura fluidului exista forta

masica de greutate. In cazul in care fluidul se afla in camp magnetic apar si forte magnetice. In cazul gazelor schimba complet proprietatea acestora. In acceptiunea moderna acestea poarta numele de plasma.

2) Forte de legatura:Sunt fortele care apar la contactul

dintre fluid si suprafata solida. Sunt de tipul fortelor de presiune. 2) Forte interioare: incat in mai mari in 1) Forte masice:Sunt forte care se echilibreaza 2 cate 2 ansamblul fluidului actiunea lor este 0 2) Forte de legatura:Sunt foarte mici in cazul gazelor si cazul lichidelor

Miscarea laminara si turbulenta:

1) Miscarea laminara: Se desfasoara la viteze mici de curgere.

Numai acest tip de miscare permite determinarea unor solutii exacte.

2) Miscarea turbulenta: Este miscarea reala din natura a

fluidelor in care apar forte de perturbatie permanenta. Acest tip de miscare nu permite determinarea unor solutii exacte. Statica fluidelor: Studiaza repaosul absolut si relativ al fluidelor. Fortele care apar sunt numai forte masice exterioare si forte de presiune. Un fluid aflat in repaos nu poate prelua decat forte reale. Daca ar exista si forte tangentiale acestea ar produce alunecarea straturilor de fluid,fluidul s-ar pune in miscare. Deoarece in ecuatiile statice ale fluidelor volumul materialelor se reduce,in determinarea lor nu are importanta forma initiala a volumului. Pentru usurinta calculului se alege un volum elementar.

Fortele de presiune pe suprafetele plane: Se considera o suprafata plana inclinata pe unghiul alfa fata de nivelul suprafetei libere. Din ea se izoleaza o suprafata de arie S pe care vrem sa calculam forta exercitata de lichid. Suprafata S are un centru de greutate G. Forta de presiune actioneaza in C situat intotdeauna pe aceiasi verticala cu G. Forta de presiune actioneaza intotdeauna de la lichid la suprafata. F presiune= Y*Hg*S F presiune=Y*b*h2/2
b Y

H G alf a

Forte de presiune pe suprafete curbe:

Plutirea corpurilor: Legea lui Arhimede sau principiul lui Arhimede este o lege a staticii fluidelor, care afirm c un corp scufundat ntrun fluid este mpins de ctre fluid, de jos n sus, cu o for egal cu greutatea volumului de fluid dislocat de ctre corp. Aceast for se numete for arhimedic sau fora lui Arhimede. A fost descoperit n mod empiric de ctre Arhimede n sec III .Hr. i demonstrat n sec XVI. Uzual se poate vorbi i de legea plutirii corpurilor, dei, - important -, nu toate corpurile scufundate ajung s pluteasc datorit forei arhimedice. Plutitorul este un corp care daca se aseaza la suprafata lichidului dupa cateva oscilatii ramane la nivelul suprafetei libere.Indiferent de pozitia in care este pus volumul ramane acelasi.Pentru ca un corp sa pluteasca trebuie ca forta arhimedica sa fie mai mare decat forta de frecare.Daca sunt egale corpul se scufunda. Pescajul este oscilatia corpului in lungul axei sale. Tangajul este oscilatie corpului in jurul axei transversale. Cinematia lichidelor: Cinematica studiaza miscarea fluidelor fara a tine cont de fortele care au produs miscarea.Sunt 2 tipuri de abordare a problemelor. Metoda Lagrange: n metoda Lagrange se urmrete fiecare particul pe traseul strbtut de aceasta, iar micarea ntregului fluid este caracterizat prin ansamblul traiectoriilor parcurse de particulele fluide. Pentru o particul, traiectoria este caracterizat de: ()tZYXXX,,,000= , n care , si sunt coordonatele iniiale ()tZYXYY,,,000=0X0Y0Z ale particulei la momentul t(tZYXZZ,,,000= 0 iar t este variabila temporal. ).Considerm c fluidul este format din N particule deci un ansamblu de N ecuaii de acest tip caracterizeaz micarea fluidului.

Metoda Euler: puncte fixe din spaiu n care se pot plasa

variabile, trei spaiale I

aparate de msur. wvu,, sunt funcii de 4 una temporal:

Din componentele de vitez se deduc traiectoriile din urmtoarele ecuaii: dtdXu=, dtdYv=, dtdZw= Componentele acceleraiei se deduc derivnd componentele de vitez: dtduax=, dtdvay=, dt Ecuatia de cuantificare: Ecuatia de cuantificare reprezinta in miscarea fluidelor legea conservarii maselor. Se analizeaza un volum de fluid in cazul cel mai general. Deoarece elementul de volum se reduce prin efectuarea calculelor nu are importanta forma initiala a volumului de control. Calculul conductelor: Ingustatea conductelor:

Ramificarea simpla:

In cimematica fluidelor nu s-a tinut cont de fortele care apar si care produc miscare.Pentru determinarea debitului sunt 2 metode clasice: 1) Prin exploarea campului de viteze: 2) Metoda volumetrica: Ecuatia de continuitate aplicata unui tub de curent:

Intreaga cantitate va iesi prin tub deoarece este alcatuit din linii de curent la care viteza are numai componenta tangentiala. Ecuatia lui Bernoulli: Legea lui Bernouli este un principiu fizic care afirm c presiunea total n lungul unei linii de curent ntr-un fluid incompresibil i lipsit de vscozitate, aflat n curgere staionar, este constant. Reprezinta legea conservarii energiei. Ea este valabila in cazul miscarii permanente. Aplicatii relatiei lui Bernoulli: Curgerea prin orificii: mici;mari;deversoare La curgerea prin orificii mici viteza de sonsidera uniform distribuita in orificiul de curgere. Dupa pozitie: orificii laterale,orificii de fund. Dupa sectiunea transversala: circulara,dreptunghiulara,triunghiulara,trapezoidala Dupa muchia orificiului: muchie vie,muchie plata

Curgerea prin orificii libere: Se considera un rezervor in care la nivelul suprafetei libere presiunea este mai mare decat presiunea atmosferica.

Curgerea prin orificii mici inecate:

Dinamica fluidelor: Conditiile la limita:In general conditiile la limita sunt specifice fiecarui exemplu analizat. Curgerea exterioara: in care fluidul curge in jurul unui corp solid. La randul sau fluidul putand fi intre 2 frontiere fluide. Curgerea interioara: Fluidul poate fi in repaus sau in miscare desfasurandu-se intre frontiere solide. Ele pot fi in miscare sau nu. Dinamica fluidelor ideale: In dinamica fluidelor sunt valabile: 1) Principiul conservarii masei 2) Legea conservarii energiei 3) Teorema impulsului Ecuatiile de miscare reprezinta un sistem cu derivate partiale de ordinul 1 avand 4 variabile dependente.Sistemul nu poate fi rezolvat fara cunoasterea conditiilor initiale si la limita. Calculul debitului:

Miscari potentiale: In dinamica fluidelor reale trebuiesc luate in considerare fortele de frecare vascoasa. Capitolul de miscari potentiale studiaza curgerile fluidelor reale in care fortele vascoase sunt preponderente.Fortele masice si de inertie pot fi neglijate. Teorema impulsului. Se numete impuls al punctului material cu masa m care se mic cu viteza vr mrimea: p mvr r = (1.15) n SI impulsul se msoar n s kg m . Forta care acioneaz asupra punctului material este egal cu

variaia impulsului acestuia n unitatea de timp, ceea ce constituie sunt sub fiind teorema impulsului. n dinamica clasic ecuaiile (1.16) i (1.8) echivalente deoarece masa m este constant i poate fi trecut operatorul de derivare, dar ecuaia (1.16) este mai general, valabil i n cazul n care masa corpului variaz n timpul

micrii. Curgerea prin orificii a) orificii mici la care dimensiunea vertucala nu depaseste a zecea parte din sarcina orificiului si la care viteza nu variaza sensibil n b) orificii mari la care dimensiunea vertucala depaseste a zecea parte din sarcina orificiului si la care viteza variaza sensibil n sectiunea orificiului astfel nct nu poate fi considerta constanta. Relatia lui Bernoulli se aplica si n determinarea timpului de golire a unui rezervor umolut cu un lichid greu printr-un orificiu mic. n cazul fluidelor n miscare se pune problema determinarii (masurarii) presiunii, ca si n repaus , respectiv a vitezei particulelor fluide si a debitului de fluid transportat de conducte. Determinarea vitezei partuculelor fluide prin masurare directa nu este n general posibila.O metoda de determinare a vitezei este prin masurarea unei diferente de presiune . Se considera un domeniu n care miscarea fluidului este permanenta si uniforma, iar n acest domeniu se gaseste un obstacol cilindric cu generatoarea perpendiculara pe planul miscarii, care este orizontal . Liniile de curent trec de o parte si de cealalta a obstacolului,dar exista o linie de curent care se ramifica n punctul M si contureaza obstacolul. Tubul Venturi: Se urmrete msurarea debitelor cu ajutorului Tubul Venturi, care este un dispozitiv destinat masurarii debitului in conducte circulare, bazat pe principiul strangularii tubului de curent (ca si diafragma). Tubul Venturi inlocuieste o portiune a conductei de diametru D.