1.

Mecanica fluidelor = stiinta care se ocupã cu

studiul repausului respectiv miscãrii fluidelor si
interacţiunii mecanice a acestora cu corpurile cu
care vin în contact.
Trei ramuri importante compun mecanica
fluidelor:
... Statica fluidelor - care se ocupa cu studiul
echilibrului fluidelor si actiunea lor asupra corpurilor cu care vin in contact când
sunt in repaus
... Cinematica fluidelor – care studiaza miscarea fluidelor fara a se
preocupa de cauze sau de actiunea supra corpurilor de contact
... Dinamica fluidelor – care studiaza interactiunea dintre fluidele in
miscare si corpurile solide.

4. Proprietăţile fizice specifice lichidelor.

Tensiunea superficiala Tensiunea
superficială este proprietatea generală a lichidelor de a lua o formă geometrică de
arie minimă în lipsa fortelor externe,datorată actiunii fortelor de coeziune dintre
moleculele lichidului.
• In interiorul unui lichid in repaus particulele sunt atrase de particulele
vecine in toate directiile cu forte de coeziune egale rezultand un echilibru
reciproc .
• La suprfata libera insa particule sunt solicitate preponderant de
fortele de atractie orientate spre interiorul lichidului , fortele de
atractie exerciate spre exterior de gaz fiind de valori mici, practice
neglijabile.
Fortele de coeziune ce actioneaza pe suprafata libera au ca efect
tensionarea suprafetei tinzind la curbarea acesteia(similar unei
membrane elastice).
• Prezenta acestei tensiuni superficiale poate fi remarcata la forma
sferica (corpul cu suprafata minima) a picaturilor de lichid sau la basicile
de sapun.
Tensiunea de aderenta
Adeziunea fluidului la o suprafata solida este rezultatul
interactiunii dintre moleculele fluidului si cele ale corpului solid in
contact , cele doua medii fiind situate la distante moleculare.
Tensiunea de aderenta apare in locurile de atingere ale lichidelor
si gazelor cu peretii solizi, si la suprafetele de separatie a
diferitelor lichide nemiscibile.
Capilaritatea
Capilaritatea reprezinta fenomenul de ascensiune sau coborire a
lichidelor in spatii foarte mici – exemplu: tuburile piezometrice
folosite la masurarea presiunilor a caror diametru este foarte mic
comparative cu lungimea liniara a acestora.
Fenomenul este in conexiune cu tensiunea superficiala si tensiunea
de aderenta:
- Cind predomina tensiunea susperficiala fata de tensiunea de
aderenta lichidul din tub are tendinta de coborire a nivelul in tub fata
de referinta initiala h
- In caz contrar, lichidul are tendinta de a urca pe peretii tubului
care il contine.
Absorbtia gazelor
Fenomenul de absorbţie a gazelor într-un lichid se produce odată cu
creşterea presiunii sau scăderea temperaturii. Apa, în condiţii normale
de presiune şi temperatură, conţine 2% aer.
Cavitatia in lichide
Cavitaţia este fenomenul ce se produce la scăderea presiunii până la
nivelul presiunii de vaporizare al lichidului.
În aceste condiţii, se formează cavităţi (bule) în interiorul
lichidului aflat în curgere, care sunt umplute cu gaze conţinute
anterior în lichid, cavităţi ce implodeaza (surpa) cind lichidul ajunge in
zone dinou in zone cu presiuni mai mari decit presiunea de vaporizare
din interiorul bulelor.
Acest fenomen de implozie a cavitatilor gazoase este însoţit de
procese mecanice (presiuni foarte mari, microjeturi), chimice (se
degajă oxigen activ), termice (temperaturi locale de mii de
grade), electrice (fulgere în miniatură), ce au ca principal efect
distrugerea peretilor solizi ce marginesc lichidul in zona respectiva.