CAPITOLUL 2

NOTIUNI DE BIOFIZICA MOLECULARA

 Fenomene moleculare
• Fenomenele moleculare sunt datorate
structurii moleculare a substantei, fortelor
intermoleculare si miscarii moleculelor
• Din categoria fenomenelor moleculare fac
parte
ØFenomenele de suprafata
ØFenomenele moleculare de transport
Fenomene de suprafata in faza lichida
• Suprafata de contact dintre doua substante
diferite reprezinta o zona de separa/e cu o
structura proprie si cu proprieta/ specifice.
• La nivelul acestei suprafete se manifesta o serie
de fenomene moleculare, numite fenomene de
suprafata, care permit explicarea comportarii
lichidelor aflate in contact cu alte corpuri (solide,
lichide sau gaze)
• Din categoria acestor fenomene fac parte
tensiunea superficiala, fenomenele de contact si
fenomenul de capilaritate.
 Fenomene de suprafata in faza lichida
• Fenomenul de tensiune superficiala

Defini2e: Fortele de coeziune sunt fortele de atrac/e

moleculara dintre o molecula data de lichid si moleculele
de lichid invecinate (Fc ).
Defini2e: Spa/ul in care ac/oneaza fortele de coeziune
pentru o molecula data se numeste sfera de ac/une
moleculara, iar raza acelei sfere se numeste raza de
ac/une moleculara. (R = 1,5 10-7 cm)
Defini2e: Fortele de adeziune sunt fortele de atrac/e
moleculara dintre o molecula data de lichid si moleculele
gazului de deasupra lichidului (Fa ).
 Fenomene de suprafata in faza lichida
• Fenomenul de tensiune superficiala
Consideram un vas in care se gaseste un lichid in repaus. Suprafata
libera a lichidului se considera plana si orizontala.

O molecula de lichid, aflata in interiorul acestuia, la o distanta mai mare de 1,5 10-7 cm fata
de suprafata libera, se afla in echilibru, deoarece rezultanta fortelor de coeziune este nula
(fortele de coeziune se compenseaza reciproc)
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Fenomenul de tensiune superficiala

Pentru o molecula de lichid,

aflata in interiorul acestuia, la o
distanta mai mica de 1,5 10-7 cm
fata de suprafata libera,
rezultanta dintre fortele de
coeziune si fortele de adeziune
este diferita de zero, fiind
indreptata spre interiorul
lichidului.

Rezultanta finala: R = RC – RA , va
fi orintata spre interiorul
lichidului, perpendicular pe
suprafata acestuia
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Fenomenul de tensiune superficiala

• Toate moleculele de lichid aflate intr-un strat de grosime

mai mica de 1,5 10-7 cm vor exercita asupra restului
lichidului o presiune, numita presiune moleculara sau a
stratului superficial, de valoare foarte mare, aproxima<v
104 atm.
• Datorita acestei presiuni spunem ca lichidele sunt prac<c
incompresibile
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Fenomenul de tensiune superficiala
• Moleculele stratului superficial, mai apropiate intre ele decat cele din
restul lichidului, se atrag si ele prin forte de coeziune, care se
anuleaza reciproc doua cate doua, cu exceptia celor din vecinatatea
peretilor vasului
• Aceste forte de coeziune, care
ac<oneaza tangen<al la suprafata libera
a unui lichid, se numesc forte de
tensiune superficiala.
• Ele ac<oneaza in planul suprafetei
libere, perpendicular pe contur,
intotdeauna in sensul micsorarii acestei
suprafete libere (suprafata libera se
comporta ca o membrana elas<ca)
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Fenomenul de tensiune superficiala
• Expresia matema<ca a fortelor de tensiune superficiala este data de
rela<a:
𝐹! = 𝜎𝑙
Unde:.
• 𝐹! - rezultanta fortelor de tensiune superficiala
• 𝜎 – coeficientul de tensiune superficiala
• l – lungimea conturului
!!
Din relatia de mai sus, obtinem ca: 𝜎 = , iar daca inmultim relatia
"
cu ∆𝑙 rezulta:
"! ∆$ ∆% ∆'
𝜎 = $∆$ = ∆& = ∆& care arata ca, in absenta fortelor exterioare,
suprafata libera a lichidului este minima, deoarece ii corespunde o
energie potentiala minima, adica o stabilitate maxima
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Fenomenul de tensiune superficiala
Coeficientul de tensiune superficiala
• Depinde de temperatura si de natura lichidului: scade cu cresterea
temperaturii, ajungand la 0 la temperatura de fierbere
• Dintre toate lichidele, apa are tensiunea superficiala cea mai mare,
exceptand mercurul
• Substantele care introduse in apa ii scad tensiunea superficiala se
numesc substante tensioac2ve (alcooli, acizi, cetone, aldehide)
• Substantele care introduse in apa nu ii scad tensiunea superficiala, cel
mult o cresc pu<n, se numesc substante tensioinac2ve (zaharuri,
saruri anorganice)
• Substantele care au capacitatea de a readuce tensiunea superficiala la
valoarea ini<ala dupa ce aceasta a fost scazuta cu o substanta
tensioac<va se numesc substante tensiotampon (plasma sanguina)
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Rolul tensiunii superficiale in lumea vie
• Lichidele din organismele vii au, in majoritatea cazurilor, tensiuni
superficiale mai mici decat a apei, care se modifica in anumite stari
patologice
Ø Urina normala are 𝜎 = 70・10-3 N/m; In cazul unor afecAuni (icter,
leziuni hepaAce), datorita apariAei in urina a unor acizi si saruri biliare,
valoarea se micsoreaza pana la 50・10-3 N/m
• Anestezicele, care sunt substante tensioacAve, determina o micsorare a
tensiunii superficiale a sangelui
• Substantele tensioacAve au rol important in procesele de digesAe si
dializa, marind permeabilitatea membranelor
Ø Sarurile biliare, prin acAunea lor tensioacAva, asigura emulsionarea
grasimilor aflate in bolul alimentar, in care lipidele sunt aproape total
nedigerate. Ca urmare, lipidele emulsionate ofera o suprafata mare de
contact cu lipaza pancreaAca, iar digesAa se poate desfasura in condiAi
opAme
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Rolul tensiunii superficiale in lumea vie
• Tensiunea superficiala condi<oneaza forma celulelor
circulante (celule libere), care in general este sferica,
suprafetele membranelor celulare avand arie minima.
AsDel, daca celula nu prezinta endoschelet membrana ia
forma sferica, ceea ce corespunde unei energii poten<ale
superficiale minime.
• Tensiunea superficiala mare a apei, proprieta<le
asemanatoare membranei elas<ce si efectul hidrofob
contribuie la men<nerea si deplasarea unor insecte pe
suprafata apei.
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Fenomene de contact dintre solide si lichide
• Defini&e: Fenomenele superficiale care apar la contactul
dintre lichide si solide se numesc fenomene de udare.
Consideram o molecula m situata la suprafata unui lichid,
langa peretele solidului.
Din mo<ve de simetrie, rezultanta
fortelor de coeziune 𝐹# este
orientata spre interiorul lichidului,
la un unghi de 45º fata de peretele
vasului, iar rezultanta fortelor de
adeziune, 𝐹$ este orientata
perpendicular pe peretele vasului.
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Fenomene de contact dintre solide si lichide
• Definitie: Fenomenele superficiale care apar la contactul
dintre lichide si solide se numesc fenomene de udare.
Consideram o molecula m situata la suprafata unui lichid,
langa peretele solidului.
Defini&e: Prin unghi de
racordare se intelege
unghiul dintre suprafata
solidului si tangenta la
menisc in punctul lor de
intersec<e .
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Fenomene de contact dintre solide si lichide
A. Suprafata libera a lichidului este plana

𝑅 se dispune de-a lungul peretelui si este

egala in modul cu rezultanta fortelor de
adeziune 𝐹!

Fc2 = Fa2+R2. Cum R=Fa, rezulta ca:

Fc2 = 2Fa2, adica

𝑭𝒄 = 𝑭𝒂 𝟐
Cazul se numeste de non-udare, iar
𝝅
𝜽=
𝟐
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Fenomene de contact dintre solide si lichide
B. Suprafata libera a lichidului din imediata apropiere a peretelui
vasului este concava

𝑭𝒄 < 𝑭𝒂 𝟐

Rezultanta este dirijata spre

exteriorul lichidului

In acest caz solidul este udat de lichid, adica solidul este liofil
(hidrofil), iar 𝝅
𝜽<
𝟐
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Fenomene de contact dintre solide si lichide
C. Suprafata libera a lichidului din imediata apropiere a peretelui
vasului este convexa

𝑭𝒄 > 𝑭𝒂 𝟐

Rezultanta este dirijata spre

interiorul lichidului

In acest caz solidul nu este udat de lichid, adica solidul este liofob
(hidrofob), iar
𝝅
𝜽>
𝟐
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Presiunea suplimentara de sub suprafetele curbe.
Legea lui Lapace
Daca suprafata libera a unui lichid este mare, atunci ea este plana si
orizontala.
Daca suprafata libera este mica, atunci ea capata forma unui menisc
datorita fortelor de tensiune superficiala. Meniscul poate fi concav sau
convex, dupa cum lichidul uda sau nu uda peretii vasului.

Existenţa meniscului determină apariţia

unei presiuni suplimentare pS faţă de
presiunea moleculara pm exercitată de
suprafaţa plană a lichidului.
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Presiunea suplimentara de sub suprafetele curbe.
Legea lui Lapace

Expresia matema<că a presiunii suplimentare este data de

legea lui Laplace.
Pentru o suprafaţă sferică se poate scrie:
𝟐𝝈
𝒑𝑺 = ±
𝑹
 Fenomene de suprafata in faza lichida
Legea lui Jurin
Fenomenele capilare sunt determinate de forţele de interacţiune
dintre un lichid şi un corp solid şi conduc la abaterea păturii
superficiale de la forma plană. Aceste fenomene sunt mai evidente în
cazul tuburilor de secţiuni mici, numite capilare.
Să presupunem un tub de rază r, aşezat într-un lichid care udă pereţii
tubului şi a cărui tensiune superficială este σ
Coloana de lichid va fi în echilibru atunci
când presiunea suplimentară va fi egală
cu cea hidrosta<că. In acest caz putem
scrie: 𝟐𝝈
𝛒𝒈𝒉 =
𝑹
adica 𝟐𝝈 𝟐𝝈𝒄𝒐𝒔𝜽 Legea lui Jurin
𝒉= =
𝝆𝒈𝑹 𝝆𝒈𝒓