Mecanica fluidelor

Starea fluid
Pentru a studia comportarea fluidelor, se utilizeaz un model fizic numit fluid ideal care este incompresibil si lipsit de vscozitate. Presiunea p este o mrime fizic scalar egal cu raportul dintre valoarea fortei F care actioneaz normal si uniform distribuit pe o suprafat si aria S a acelei suprafete: p= ;

= 1N/

= 1Pa.

n practic sunt utilizate si alte unitti de msur pentru presiune: - Torrul este presiunea exercitat de o coloan de mercur cu nltimea de 1mm, datorit greuttii sale: 1torr= 133,3 N/ - Atmosfera tehnic reprezint presiunea exercitat de greutatea unui corp cu masa de 1kg pe o suprafat cu aria de 1 : 1at= 9.8 N/ - Atmosfera fizic reprezint presiunea exercitat de aerul atmospheric la nivelul mrii, n conditii normale de clim: 1 atm= 1,013 N/

Presiunea hidrostatic
Presiunea exercitat n interiorul unui lichid aflat n echilibru n camp gravitational se numeste presiune hidrostatic. Astfel, expresia de calcul a presiunii n interiorul unui lichid este: p= gh.
Principiul fundamental al hidrostaticii: diferenta de presiune dintre dou puncte aflate ntr-un lichid n echilibru n cmp gravitational este direct proportional cu diferenta de nivel dintre cele dou puncte:

Se constat c presiunea hidrostatic este independent de forma vasului n care se afl lichidul si c este aceeasi n toate punctele aflate la aceeasi adncime n lichid.

Presiunea atmosferic
Atmosfera este alctuit dintr-un amestec de gaze cu vapori de ap, cristale de gheaT, praf si diverse impuritTi. Masa atmosferei este enorm, ea fiind egal cu 6 tone. Greutatea acestei mase de aer exercit o presiune continu pe suprafaTa Pmntului, numit presiune atmosferic. -densitatea atmosferic scade cu altitudinea -presiunea normala: p= N/ .

Legea lui Pascal

Legea lui Pascal: Variatia de presiune produs ntr-un punct al unui lichid aflat n echilibru n cmp gravitational se transmite integral n toate punctele acelui lichid. -valabil numai pentru fluide incompresibile, lichidele avnd aceast proprietate

Aplicatii ale legii lui Pascal Presa hidraulic Frna hidraulic

Legea lui Arhimede

Legea lui Arhimede: un corp cufundat ntr-un fluid n repaus este mpins de jos n sus cu o fort egal cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de acel corp. Punctul n care se aplic forta arhimedic se numeste centru de presiune. Un corp introdus ntr-un lichid este supus actiunii a dou forte: greutatea sa G aplicat n centru de greutate al corpului si forta arhimedic FA aplicat n centrul de presiune. Rezultanta acestor forte se numeste greutate aparent Ga : =G- . Observatii: a) Forta arhimedic nu depinde de adncimea de scufundare a corpului n lichid. b) Punctul n care se aplic forta arhimedic, adic rezultanta fortelor de presiune, se numeste centru de presiune. El reprezint centrul de greutate al lichidului dislocuit de corp. Cnd corpul este omogen si complet cufundat n fluid, centrul de presiune coincide cu centrul de greutate al corpului. La un corp neomogen (spre exemplu un ou vechi) centrul de greutate si centrul de presiune nu coincid. Forta arhimedic si greutatea nu mai sunt coliniare, ci paralele, ceea ce face corpul s stea nclinat.

Consecinte ale principiului lui Arhimede. Vascozitatea este generata de forta de frecare interna din fluide. Ea se manifesta la gaze si mult mai evident la lichide. In miscarea fluidului apar forte de rezistenta tangente la straturile cu viteze diferite, forte care au tendinta sa egaleze valorile vitezelor. F= . S suprafata lor de contact , dv/dx gradientul vitezei pe o directie perpendiculara celei de curgere, coeficientul de vascozitate dinamica, =N .
La cresterea temperaturii, valoarea lui scade la lichide si creste la gaze. Coeficientul de vascozitate cinematica v , este definit ca: v= , = /s.

Statica fluidelor
1. FORTELE CARE ACIONEAZ ASUPRA FLUIDELOR: forte masice si forte de suprafat
Fortele masice exterioare se datoreaz actiunii unor cmpuri de forte exterioare, precum cel gravitational, sau cmpuri de natur electric, magnetic. Acestea exercit asupra particulelor de fluide actiuni proportionale cu elementele de mas dm ale acestora. Forta masic (sau de volum): ; forta masica unitara

Fortele de suprafat exterioare provin din interactiunea fluidului cu alte corpuri (pereti solizi sau alte fluide), prin intermediul suprafetei S .

Componenta normal se numeste fort de presiune si defineste presiunea p n punctul n care se consider elementul de suprafat dS : =p .

2. ECUAIA DE REPAUS A FLUIDELOR PERFECTE

Ecuatia echilibrului fluidelor se obtine din conditia ca rezultanta fortelor exterioare ce actioneaz asupra unei mase de fluid s fie nul. Ecuatia vectorial de repaus (Ec lui Euler): = grad p. Legea fundamental a staticii fluidelor: .

3. RELATIA FUNDAMENTAL A STATICII FLUIDELOR

+U=ct--principiul conservrii energiei aplicat unei mase de fluid n repaus.

4. FORME PARTICULARE ALE RELAIEI FUNDAMENTALE A STATICII FLUIDELOR

4.1 Repausul fluidelor usoare (gazelor si vaporilor), ct: dp=0=>p=ct 4.2 Repausul fluidelor incompresibile (lichidelor) n cmp gravitational, - Pentru fluide incompresibile: =ct=>p+ =ct Ecuatia fundamental a hidrostaticii: z=h=> Principiul lui Pascal: =gz+ct

4.3 Repausul relativ al lichidelor, Un lichid se afl n repaus relativ, dac se afl n repaus n raport cu un sistem de referin mobil, legat de vasul ce-l conine, dar execut o miscare accelerat fat de un sistem de referin oarecare. 4.3.1 Repausul relativ al lichidelor n miscare de translatie uniform Ox : acceleratia inertial Oz : Acceleratia gravitational Pentru lichide egal n modul dar de sens contrar acceleratiei miscrii; ,

, potentialul fortelor de presiune este:

4.3.1 Repausul relativ al lichidelor n miscare de rotatie Ox : acceleratia inertial (centrifug) Oy : acceleratia inertial (centrifug) y Oz : acceleratia gravitational

DINAMICA FLUIDELOR
Deplasarea unei mase de fluid constituie un curent de fluid. Intr-o curgere stationara, traiectoria deschisa de un punct din masa fluidului, in cursul miscarii sale, constituie o linie de curent. Ansamblul liniilor de curent care trec prin punctele unei curbe inchise constituie un tub de curent. In cazul curgerii laminare, elementele de volum de fluid se misca regulat si paralel.

In cazul curgerii turbulente, turbioanele sunt dispuse dezordonat fata de directia genarala de curgere si liniile de current sunt asezate neregulat unele fata de celalalte. Cantitatea de fluid care strabate in unitatea de timp o anumita arie constituie fluxul de fluid sau debitul de fluid prin acea arie. , -debitul masic -debitul volumic Ecuatia de continuitate in cazul fluidului incompresibil: v dS=const. Ecuatia de continuitate valabil pentru fluide compresibile n curgere nestationar:

Sub form vectorial:

=> div =0.

In cazul unui fluid incompresibil Densitate de flux: .

ECUATIA LUI EULER

si acceleratia total va fi o functie de timp si de

In cazul curgerii nestationare avem coordinate:

acceleratie totala -acceleratia convectiv si corespunde variatiei vitezei pe directia d . Ecuatia lui Euler

Ecuatia lui Bernoulli

Legea lui Bernoulli:

presiunea dinamica a fluidului -presiunea hidrostatica presiunea static Presiunea statica se masoara cu un manometru alcatuit dintr-un tub vertical, in care lichidul manometric este insusi lichidul care curge prin conducta. Presiunea dinamica se masoara cu un instrument numit tub Pitot .

ELEMENTE DE DINAMICA FLUIDELOR REALE

Cnd vitezele de curgere a fluidelor sunt relativ mici, straturile alunec unele peste altele iar curgerea se numeste laminar. La viteze mari de curgere a fluidelor, apare o repartitie neomogen a fortelor interioare locale, straturile de fluid se amestec ntre ele si curgerea devine turbulent . CURGEREA LAMINAR A FLUIDELOR REALE PRIN CONDUCTE. LEGEA HAGEN-POISEUILLE Legea de distributie a vitezei de curgere a fluidului: v= Legea Hagen-Poisseuille:

1.ELEMENTE DE MECANIC FIZIC SI MECANIC ANALITIC

1.1. Cinematica si dinamica punctului material si a sistemelor de puncte materiale. Viteza si acceleratia. Cinematica se ocup cu studiul geometric al miscrii corpurilor, n timp ce dinamica se ocup cu studiul cauzelor miscrii si a legilor sale. Poziia punctului material pe traiectorie este determinat de vectorul de pozitie care are expresia:

Viteza punctului n miscare:

Acceleratia punctului: Dinamica punctului material se bazeaz pe un sistem de trei legi fundamentale formulate de Newton, ntemeiate pe cunostinte experimentale din epoca sa : legea inertiei, legea fundamental a dinamicii si legea actiunii si reactiunii. Mai nti, legea fundamental a dinamicii, numit si legea a doua a dinamicii, afirm c : acceleratia produsa de forta ce actioneaz asupra punctului material de mas m este proportional cu forta si invers proportional cu masa m, vectorii si avnd aceeasi directie si acelasi sens. . Legile dinamicii se aplic si sistemelor de puncte materiale. ns n acest caz actioneaz dou tipuri de forte : interioare si exterioare. Fortele interioare sunt fortele cu care fiecare punct material actioneaz asupra celorlalte puncte materiale din sistem. Fortele exterioare sunt fortele ce actioneaz din exterior asupra fiecrui punct din sistem. Legea a II-a a dinamicii: Legea a III-a a dinamicii afirm c forta cu care un corp actioneaz asupra altuia este egal si de sens contrar cu forta cu care actioneaz cel de al doilea asupra primului corp.

1.2. Lucrul mecanic si energia cinetic n cazul punctului material.

Legea variatiei energiei cinetice. W= , W lucrul mechanic

BREVIAR MATEMATIC. Operatori. Elemente de analiz vectorial. 1. Gradientul unei functii scalare este un vector, care n sistemul de coordonate carteziene, se scrie: Grad = = 2. Divergenta unui vector este o marime scalara, care n sistemul de coordonate carteziene se scrie:

Div =
3. Rotorul unui vector este un vector, notat cu rot si este egal cu produsul vectorial dintre si vectorul .

Rot |

4. Operatorul lui Laplace

5. Circulatia unui vector

de-a lungul unei curbe nchise este dat de integrala curbilinie pe conturul

6. Fluxul unui vector

printr-o suprafat nchis S este dat de integrala de suprafat

7. Teorema lui Stokes transform integrala curbilinie n integral de suprafat

8. Teorema lui Gauss-Ostrogradski transform integrala de suprafat n integral de volum

Enunt. Fluxul vectorului prin suprafata nchis divergentei vectorului respectiv. 1.3. Forte conservative.Energia potential.

care mrgineste un volum este egal cu integrala de volum a

Definitie. Numim cmp de forte, totalitatea fortelor localizate ntr-o regiune din spatiu, n care asupra fiecrui punct actioneaz o fort. Cmpul de forte este omogen cnd totalitatea fortelor care l compun au aceeasi intensitate, aceeasi directie si acelasi sens. Definitie. O fort este conservativ dac are proprietatea c lucrul mechanic efectuat de ea este independent de drum pentru c nu depinde dect de pozitia initial si de pozitia final a punctului. Conditia ca forta s fie conservativ este:

1.4. Momentul cinetic. Conservarea momentului cinetic. Momentul de inertie. Definim momentul fortei ca fiind produsul scalar dintre intensitatea fortei si mrimea perpendicularei dus din punctul O pe suportul fortei, M = F d =F r sin , rezult . Prin definitie, momentul cinetic sau momentul impulsului este mrimea vectorial este impulsul corpului. unde

OSCILAII SI UNDE ELASTICE

Definitii. a) Se numeste oscilatie orice fenomen n care energia se transform dintr -o form n alta, periodic sau neperiodic, reversibil sau partial reversibil. b) Oscilatia este armonic dac forta de excitatie este proportional cu deprtarea fat de pozitia de echilibru. c) Oscilatia este liniar dac mrimile sale caracteristice rmn constante n timp. n caz contrar, oscilatia este neliniar. d) Oscilatia pentru care mrimile caracteristice variaz periodic n timp este o oscilatie parametric. e) Oscilatia este disipativ dac se efectueaz cu scderea energiei sistemului oscilant, prin transfer ireversibil de cldur ctre mediu. n caz contrar, oscilatia este nedisipativ. n functie de natura fortei de excitatie extern si a formei ecuaiei care o reprezint matematic, un oscilator poate fi : liber, amortizat sau ntretinut. 3.1. Miscarea oscilatorie armonic liber. Ecuatia de miscare a oscilatorului de-a lungul directiei x este: Not. => n acest fel, solutia general a ecuatiei: x= Energia total a oscilatorului este E=T+U= 3.2. Miscarea oscilatorie amortizat. Ecuatia diferential a miscrii se scrie: Not. Se alege o soluie particular de forma : x=C => : .

sau x=

Decrementul logaritmic este logaritmul natural al raportului a dou valori succesive ale amplitudinii.

3.3. Miscarea oscilatorie ntretinut. Rezonanta mecanic. Ecuatia de miscare a unui asemenea oscilator este: Not. h=

Se spune c avem de-a face cu fenomenul de rezonan mecanic, moment n Care .

4.2. Lucrul mecanic. Cldura si energia intern. Principiul I al termodinamicii. Un sistem termodinamic efectueaz asupra exteriorului un lucru mecanic, dac sub actiunea acestuia se schimb cel putin pozitia unui corp extern. dW= ntruct lucrul mecanic depinde de " drumul de integrare ", adic de strile intermediare prin care trece sistemul, el este o functie de proces si nu o functie de stare. Energia intern U a unui sistem termodinamic este suma tuturor energiilor particulelor componente ale sistemului si se datoreaz att miscrii interne ct si interactiunii reciproce dintre particule. Energia intern este o functie de stare ntruct msoar continutul n energie al sistemului. Energia intern are urmtoarea proprietate : dac sistemul este nchis ntr -un nvelis adiabatic, d d Cldura sau cantitatea de cldur Q reprezint energia transferat ntr -un proces termodinamic ca urmare a variatiei parametrilor interni ai sistemului termodinamic. Fiind o functie de proces, cldura nu admite o diferential total exact, depinznd n general de toate strile intermediare prin care trece sistemul. Proprietate. ntr-un proces adiabatic Q = 0, de unde rezult c un nvelis adiabatic nu permite schimbul de cldur ntre sistem si mediul exterior Primul principiu al termodinamicii este o extindere a legii de conservare a energiei mecanice la fenomenele termice. A fost descoperit de Mayer si Joule si se exprim prin relatia: dQ=dW+dU; pt. gaze: dQ=dU+p dV Enunturi ale principiului I al termodinamicii. a) "Cldura primit de sistemul termodina mic serveste la variatia energiei interne a sistemului termodinamic si la producerea de lucru mecanic n exterior". b)"Fiecare system termodinamic se caracterizeaz prin functia de stare U, care este o functie univoc de stare". Dac U ar avea dou valori distincte n aceeasi stare, atunci s-ar putea extrage din sistem, fr a modifica starea sistemului, diferenta de energieU2 U1 , ceea ce nseamn c am putea realiza un " perpetuum mobile de spea I-a", adic un dispozitiv care ar produce lucru mecanic din nimic . c) "Este imposibil de a realiza un perpetuum mobile de speta I-a".

4.3. Aplicatii ale principiului nti al termodinamicii la gazele perfecte. Proprietati termice si calorice. Relatia lui Robert- Mayer.

a) Capacitatea caloric a unui sistem termodinamic este egal cu cldura primit sau cedat de sistem pentru a -si varia temperatura cu 1 K fr schimbarea strii de agregare, C= ; [C]=J/K ( ) ( )

b) Cldura specific (masic) reprezint capacitatea caloric raportat la unitatea de mas dintr-o substant omogen, c= ; [c]=J/Kg K c) Cldura molar reprezint capacitatea caloric a unui mol de gaz, =J/mol K

Relatia lui Robert Mayer exprim legtura ntre capacittile calorice Cp si CV sau ntre cldurile specifice corespunztoare pentru un gaz perfect.

4.4. Procesul politropic. Procesul politropic este procesul termodinamic pentru care capacitatea caloric a sistemului rmne constant ( C = const ) Ecuatia procesului politropic: p 4.5. Principiul al doilea al termodinamicii. Este imposibil de realizat o masin termic ciclic cu un singur izvor de cldur ( monoterm ), care s produc lucru mecanic, primind cldur. Masina care ar realiza acest lucru a fost denumit perpetuum mobile de speta a doua. Teorema I-a. Randamentul unei masini biterme depinde numai de temperaturile izvorului cald si izvorului rece si nu depinde de natura substantei de lucru. Teorema II-a. Randamentul masinii termice ireversibile este ntotdeauna mai mic dect randamentul unei masini termice reversibile, care functioneaz ntre aceleasi limite de temperatur. Randamentul Carnot: =1-