1) PARTEA DE TEORIE

Fluidul–mediucontinuu in structura sa, deformandu-se continuu si infinit sub influenta unui

efort tangent si dependent de forta aplicata (lichide + gaze).
Medii solide –se realizeaza sub o anumita temperatura si peste o anumita presiune; forma
corpurilor solide ramane neschimbata daca temperatura ramane constanta.
Medii lichide – nu se opun deformarii si iau forma vaselor care le contin; sunt practic
incompresibile.
Medii gazoase–sunt elastice si umplu intotdeauna rezervoarele care le contin; nu au nici o
coeziunesisuntfoartecompresibile.
Presiunea– rezultatul macroscopic al ciocniriimoleculelorpe o suprafata.
Ecuatia de continuitate
-ecuatia de continuitatevalabila in oricepunct al spatiului fluid:
ρ = densitatea; t = timpul; V = volumul

- ecuatia de continuitatecanddensitatea e constanta in toatepunctele (lichide):

-ecuatia de continuitatepentruvolumul de control:

Fluidul real/vascos – fluidul in care cu ajutorulvascozitatii se pot

determinaeforturiletangentiale, fortele de frecaresipierderile de energie.

Repausrelativ - unsistem se afla in stare de repausrelativ, dacadistantasidirectiasa

(vectoruldirectie) nu se schimba in raport cu un sistem de referintaconsiderat fix (SRF),
oricarear fi momentul de timp ales. De asemenea, se poatespunecaunsistem se afla in stare de
repausrelativdacavitezasiacceleratiasa in raport cu un sistem de referinta, considerat fix,
suntnule in timp.
Potential – miscareafluidului in care vectorulturbionestenul in orice moment si in oricepunct
din spatiulmiscarii.
Vartej– miscare a unui fluid in cursulcareiaparticulelecomponente cu o deplasarecomplexa de
translatiesi de rotatie.
Ecuatialui Bernoulli – se obtinedacamiscareaestepermanenta.
Formula lui Stokes
Γ = circulatia; V = viteza; n = normala

Sursapunctiforma (axial-simetrica) – un spatiuinfinitmic de undeizvoraste in toatedirectiile,

si in mod egal, o cantitate de fluid care in unitatea de timpreprezintadebitulsurseisi se noteaza
cu Q.
Numarul Reynolds– reprezintaraportul relative dintrefortele de inertiesicele de frecare.
V = vitezacaracteristica; l = lungimecaracteristica

Temperatura– energiacinetica de agitatiemoleculara se manifesta macroscopic

printemperatiragazului.
Ecuatie de miscare (fluid perfect)
-ecuatialui Euler: - in coordonatecarteziene:

Ecuatiapresiunii

-ecuatiapresiuniipentrufluideincompresibile in camp gravitational:

Circulatia– atuncicandvectorul u este o viteza, integralareprezintacirculatiavitezeipesegmentul
AB.

Formula Biot-Savart fir-vartej

τ = spatiul; V = viteza

Functii de curent
- ecuatiadiferentiala a functiei de curentψ: - functia de curentψ:

Dubletpunctiform (axial-simetric) – sistem de 2 surseegalesi de sensuriopuse care se apropie

din ce in cemaimultuna de alta, insaprodusuldintre 2a si Q
ramanefinitsi constant.
- d = distanta
- Q = debitul
- M = moment al dubletului
Dimensionarea atmosferei (stratificare + legi) – atmosfera cuprinde mai intai o parte
inferioara pana la o inaltime de 10-20 km, care se numeste troposfera. Partea superioara a
troposferei se numeste tropopauza. Deasupra troposferei se gaseste stratosfera, de 30-40 km
grosime, in care temperatura prezinta o usoara crestere cu inaltimea. Marginea superioara a
stratosferei se numeste stratopauza. Stratul urmator poarta denumirea de mezosfera si este
caracterizat printr-o usoara scadere a temperaturii cu inaltimea. Marginea superioara a
mezosferei se numeste mezopauza. Stratul exterior al atmosferei, in care temperatura creste cu
inaltimea se numeste termosfera.
- legea politropica: - legea de variatie a temperaturii cu presiunea: - legea atm. izoterme

Tub de curent – este format de liniile de curent care trec printr-o sectiune σc.
Tub de vartej– este format de liniile de vartej care trecprintr-o sectiuneσv.
2) PARTEA DE DEMONSTRATII
Ecuatia de continuitate

Ecuatia de miscare (Euler) pentru fluidul perfect

Relatii integrale pentru continuitate si impuls
Teorema lui Stokes

Teorema lui Helmholtz

Ecuatiile potentialului si functiei de curent pentru miscari axial simetrice
φ = potentialul; ψ = functia de curent

Curent paralel cu axa Ox

Sursapunctiforma

Dubletpunctiform

Distributie continua de surse

Sursapunctiforma in curentparalel
Actiuneacurentuluiasuprasursei

Curgerea in jurulunuicorp de revolutiesemiinfinit

Sursa uniform repartizata in curentparalel

Sistem format din douasursepunctiforme

Forta atractiva – daca sursele sunt de acelasi sens si repulsiva, daca sunt de sensuri contrare.
Surse egale si de sensuri contrarii intr-un curent paralel. Miscarea in jurul unui corp oval

Dublet in curent paralel. Miscarea in jurul unei sfere

Exemple de miscari axial-simetrice

-curent paralel cu axa Ox

- sursa punctiforma
- dublet punctiform
Miscari plane
Potential complex. Viteza complexa

ω = vitezacomplexa
Miscari definite prin functii date

Miscari plane simple

Curent uniform paralel cu axa Ox
-f(z) = potential complex pentru o miscare uniforma paralela cu axa x

Sursa

Virtej

Γ = circulatia

Dublet

- potentialul complex al dubletului cu

moment pozitiv
Sursa distribuita. Sursa uniform repartizata

Strat de vartejuri
Teorema Kutta-Jukovski

Miscarea in jurul cercului

IN PDF-UL CU VERIFICARE 2 MF
Densitatea–m = masa unei molecule si n = numarul de molecule continute in unitatea de volum;
masa gazului continuta in volumul elementar:

Densitate aer = 1,225kg/m^3; densitate apa = 1000kg/m^3.

Ecuatia de stare
R = constantapentrufiecaregaz (R aer = 287,14 m^2/s^2*K).

Primul principiu al termodinamicii

dQ = caldura introdusa in sistem de variatia energiei interne
dL = lucrul mecanic exterior efectuat de gaz prin schimbarea volumului sau

h = entalpia gazului
Intr-un proces de transformare termica a unui sistem izolat, dS>=0. O evolutie dS=0 se numeste
izentropica.
dQe = caldura introdusa din exterior
dQi = caldura de disipatie

Transformare politropica

Transferul de caldura –are loc prin conductibilitate.

Legea lui Fourier

qy = fluxul de caldura
kT = coeficient de conductibilitate
Vascozitatea–fenomenele datorate frecarii interne ale unui fluid se manifesta macroscopic in
primul rand prin aparitia unor tensiuni tangentiale de frecare Tau.Fluidele presupuse ca fiind
lipsite de frecare sunt fictive, din aceasta cauza se numesc fluide ideale sau perfecte sau
inviscibile.

Mecanicafluidelor– stiinta care se ocupa cu echilibrulsimiscareafluidelorsi cu

actiunealorasupraperetilorinconjuratorisauasuprasuprafeteicorpurilorscufundate in ele, in
repaussau in miscare.
Mediucontinuu– dacaun element infinitmic al acestuiamaicontine un numarsuficient de mare
de particulesipastreazatoateproprietatilecorpului in mare.

Capitolul 7 – Miscariirotationale axial-simetrice

Miscariirotationale = miscaripotentiale (viteza V derivadintr-un potential de
vitezeφ).
Din ecuatia de continuitate =>potentialulφpentrufluideincompresibile:

Din ecuatia de miscare sub forma ecuatieipresiunii =>presiuneap:

- ecuatialui Bernoulli

- ecuatialui Bernoulli pentrufluideincompresibile in camp

gravitational

1) Potential de vitezesifunctia de curent

Ecuatialui Laplace in coordonatecilindrice:

Ecuatiapotentialului:

Ecuatiadiferentiala a functiei de curentψ:

Functia de curentψ:
Debitul a 2 linii de curent:

2) Miscari axial-simetrice simple

Curent paralel cu axa Ox:

- potential ce descrie miscarea uniforma paralela cu axa

Ox

- U = viteza

Sursa punctiforma: spatiu infinit mic de unde izvoraste in toate directiile, si in mod
egal, o cantitate de fluid care in unitatea de timp reprezinta debitul sursei si se noteaza
cu Q.

Debitul – pozitiv (+Q): sursa = pozitiva (izvor/fantana) - CAZUL a

– negativ (-Q): sursa = negativa (put) - CAZUL b

Pe sfera:

- potentialul de viteze: - functia de curent (raze vectoare – trec prin origine)

Dublet punctiform: sistem de 2 surse egale si de sensuri opuse – FIG 7.9:

- d = distanta

- Q = debitul

- M = moment al dubletului

Spectrul hidrodinamic al dubletului (dipol) – FIG 7.10:

- potentialul: - functia de curent:

- φs = potentialulsursei punctiforme

- φd = potentialuldubletului ; l = directia

Distributie continua de surse

Sursa liniforma: sursa in care sursa de debit Q e repartizata in lungul unui segment de
dreapta.

- potentialul: - functia de curent:

 FIG 7.15 – Miscarea – curgerea unui lichid continut
intr-un rezervor indefinit cu fund plan, printr-o
fanta

3) Surse in curent paralel

Sursa punctiforma in curent paralel

- potentialul: - functia de curent:

Actiunea curentului asupra sursei

Curgerea in jurul unui corp de revolutie semiinfinit

Sursa uniform repartizata in curent paralel

4) Alte miscari combinate

Sistem format din 2 surse punctiforme

Forta atractiva – daca sursele sunt de acelasi sens si repulsiva, daca sunt de sensuri
contrare.

Surse egale si de sensuri contrarii intr-un curent paralel. Miscarea in jurul unui
corp oval

Ecuatia curbei meridiane inchise

Dublet in curent paralel. Miscarea in jurul unei sfere

5) Curgerea in jurul unei carene (corp de revolutie)

Carene obtinute prin combinatii de surse. Metoda Rankine-Fuhrmann

Caracteristicile miscarii in jurul unei carene date. Metoda lui Karman

Carene foarte alungite

-σm = sectiunea frontal a carenei in mijloculintervalului m

Capitolul 8 – Miscari plane

Definitii, utilizarea functiilor de variabila complexa

Miscarea plana = miscarea in care vitezele sunt paralele cu un plan fix, numit plan
director si au aceeasi marime si directie in toate punctele situate pe o normala la acest
plan.

Potentialul de viteze si functia de curent

-dQ = debit elementar

-n = normala la linia de curent

Potential complex. Viteza complexa

ω = vitezacomplexa

Miscari definite prin functii date

2) Miscari plane simple

Curent uniform paralel cu axa Ox

-f(z) = potential complex pentru o miscare uniforma paralela cu

axa x

Sursa

Virtej
 Γ = circulatia

Dublet

- potentialul complex al dubletului cu

moment pozitiv

Sursa distribuita. Sursa uniform repartizata

Strat de vartejuri

3) Unele miscari combinate

Sursa in curent paralel

Sistem format din 2 surse

Miscarea in jurul unui cilindru oval

Miscarea in jurul unei carene bidimensionale aplatisata

Corpurile alungite sau foarte alungite, simetrice vor fi numite profile simetrice, daca
bordul de fuga este ascutit sau aproape ascutit.

4) Miscari in prezenta unor surse si vartejuri

Virtej intr-un curent paralel

Teorema Kutta-Jukovski!!!
 - formula Kutta-Jukovski

Sursa, virtej si dublet in prezenta unui cerc

Siruri de surse si virtejuri

5) Miscarea in jurul cercului

Miscarea fara circulatie

Miscarea cu circulatie
Cerc raportat la un sistem de axe oarecare

Efectul Magnus

8) Relatiile Blasius-Ceaplighin

Rezultanta presiunilor pe un contur

- prima formula B-C

Momentul fata de originea sistemului de axe

 - a 2-a formula Blasius-Ceaplighin

Capitolul 9 – Utilizarea transformarilor conforme in mecanica

fluidelor
1) Consideratii generale

Reprezentarea conforma a unui domeniu pe un altul

Cateva reprezentari elementare. Translatia, rotatia si omotetia

2) Reprezentarea unui contur pe un cerc

Teorema lui Riemann

Determinarea formei functiei de transformare

3) Miscari plane studiate cu ajutorul transformarilor conforme

Corespondenta conforma a 2 miscari

Relatiile generale Blasius-Ceaplighin