I Statica fluidelor

1) Ecuatiile fundamentale ale statisticii fluidelor

In cazul staticii, ecuatia de bilant a masei conduce la o identitate , 0=0
Explicatia: Volumul material si volumul de control coincid, fluidul nu paraseste volumul de control,
masa acestuia ramane constanta in timp: = => [formula 1]

2) Conditii de existenta a echilibrului static, ecuatia fundamentala s staticii:

Definitia campului conservativ : Spunem ca grupul fm este conservatic daca () un cam scalar (x) cu
proprietatea ca fm =-grad (x) [(x)= potentialul fm]
Definitia repaos barotropic: Spunem ca repaosul este barotorop daca este o functie f cu
proprietatea ca (x)= f(p(x)) , () x D , nu depinde de un punct , ci de valoarea presiunii in acel punct.
Teorema 1 : Campul fm este conservativ daca si numai daca rot fm=
Teorema 2: Repaosul este barotrop pe volumul de control D daca si numai daca () o functie p(x)
este astfel incat grad de p(x) = 1/ (x) ; unde (x)= potentialul mecanic
Teorema 3: Campul fm este conservativ daca si numai daca repaosul este barotrop.
Consecinte teorema 3: a) Suprafata este izobara ( presiunea este constanta )
b) Suprafata este izodensa ( suprafata cu =constant)

3) Repaosul lichidelor in camp gravitational

a) Ecuatia fundamentala a hidrostaticii o= fm grad p, unde Fm=g => (ro)=constant => repaosul
lichidelor in camp gravitational este hidroscopic [formula 3a]
b) potentialul mecanic p nu este SD : [formula 3b]
In cazul staticii lichidelor, singurul parametru necunoscut este presiunea .

4) Repaosul gazelor in camp gravitational

Repaosul politropic: .FORMULA4a
Determinarea temperaturii : ..FORMULA 4b

5) Statica atmosferei :
Patura atmosferica adiacenta se numeste troposfera, iar urmatoarea se numeste stratosfera.
Troposfera este cea in care temperaturile scad la cresterea altitudinii, iar statosfera este cea in care
temperaturile cresc la cresterea altitudinii. Pt calculele tehnice, este necesara o atmosfera standard
a carei parametrii sa fie media conditiilor atmosferice pt o locatie fixata. Temperatura scade cu
6,5C la fiecare 1000m.



6) Tensorul fortelor de presiune pe peretii solizi

Fie S o suprafata solida. Se considera un fluid aflat in repaos in contact cu suprafata. Prin
conventie normala, este orientata spre fluid. Actiunea fluidului asupra lui S [formula 6a]
Fie Q fixat . Momentul fortelor de presiune fata de Q [formula 6b]

7) Forte de presiune pe peretii plani

a) Gaze: presupunem ca S se afla in contact cu un gaz aflat in repaos. Valoarea presiunii in S este
neglijabila : ..FORMULA .7a.
b) Lichide : .FORMULA7b. unde x poate sa nu apartina lui S
Pentru suprafete plane coordonatele centrelor de presiune se pot calcula astfel :
..FORMULA7c.

II DINAMICA FLUIDELOR

8) Ecuatiile fundamentale ale dinamicii fluidelor newtoniene, forma locala a ecuatiilor
dinamicii fluidelor ( sistemul havier-stokes si sistemul euler)

[is 2 formule aici (8a respectiv 8b)]
Forme particulare pentru Navier- Stokes
a) Miscare izocora, div = o * formula 8a +
b) Fluide ideale , fluide lipsite de vascozitate * formula 8b +- (formula reprezinta Ecuatia lui Euler)
Observatie: Ecuatiile N-S sunt extrem de dificile. Este o nevoie de simplificare a lor atunci cand este posibil.
Experienta a aratat ca la miscarea in spati
i largi, influientele vcascozitatii se manifesta intr-o zona restransa adiacenta peretelui solid. Aceasta zona
se numeste strat limita. In interiorul stratului limita, viteza are variatii importante, rezulta viteze de
deformatii mari, tensiuni vascoase mari. In exteriorul stratului limita , variatiile vitezei sunt mici, rezulta
viteze de deformare mici si tensiuni vascoase neglijabile.






9) Clasificarea miscarilor fluidelor:

a) Dupa natura temporara a miscarii
b) Dupa natura spatiala a miscarii
c) Dupa compresibilitate
d) Dupa granitele miscarii

A) Dupa natura temporara a miscarii aveam miscari stationare (permanente) si nestationare
(nepermanete) . Miscarea stationara este miscarea pentru care = (x) ( viteza nu depinde explicit
de timp, /t=0 si limite de curent fixe ce coincid cu traiectoria.
Miscarea nestationara este miscarea pentru care = (x,t), viteza depinde de timp, /t0 , si
limita de curent se desfasoara in timp

B) Dupa natura spatiala a miscarii avem miscari tridimensionale ( toate cele 3 campuri de viteze
nenule u1, u2, u3 0 si depind de cele 3 coordonate (x1,x2,x3) si miscari bidimensionale care sunt:
b1) -plane : Campul de viteze are expresia u1= u1(x1,x2,t) ; u2= u2(x1,x2,t); u3=0
b2) axial simetrice : ( miscare raportata la reperul cilindric)
= (x1,r,,t)= u1 (x1,r,,t) c1 + u2(x1,r,,t)c2 + u (x1,r,,t)c de unde ne rezulta u1= u1 (x1,x2,t) ;
u2= u2 (x1,x2,t) ; u3=0
Mai exista si miscari unidimensionale

C) Dupa natura compresibilitatii avem : miscari izocore = ct (/t=0) si miscari compresibile
ct (/t0)
Obsservatie: Toate fluidele sunt compresibile. In anumite conditii efectele de compresibilitate sunt
neglijabile , caz in care putem adapta ipoteza miscarilor izocore.
Miscarile compresibile pot fi: subsonice, transonice, supersonice. In fluide, perturbatiile de mica
intensitate se propaga sub forma de unde si sunt numite unde sonore ( longitudinale, transversale,
compuse).
D) Dupa granitele miscarii avem miscari cu granite solide ( miscarile se desfasoara intr-un spatiu
delimitat de peretii solizi), cu granite fluide (fiind jeturile) si miscari cu nivel liber ( o parte din granita
este solida, iar cealalta este fluida).




10) Experienta lui O Reynolds

Descrierea instalatiei :
1- Rezervor de sarcina constanta
2- Conducta de prea plin. Nivelul este mentinut constant prin conducta de prea plin 2, lichidul este
completat permanent de conducta de alimentare
4- conducta transparenta
5- robinet de reglare a debitului prin conducta
6- rezervor de cerneala
7- robinet de reglare a debitului de cerneala
8- injector de cerneala

Reynolds a observat comportarea firului de cerneala la diferite viteze ale apei prin conducta
transparenta, la viteze mici firul de cerneala este rectiliniu, la viteze putin mai mari firul incepe sa se
onduleze, insa ondulatii care se pt stinge si reapar la distante mari.
Daca viteza apei creste in continuare, firul de cerneala incepe sa se destrame. Daca viteza apei creste in
continuare, cerneala difuzeaza si umple intreaga sectiune a conductei .
Reynold a numit miscarea ordonata ca fiind laminara si cea dezordonata ca fiind turbulenta.

11) Ecuatiile fundamentale ale dinamicii fluidelor in regim turbulent:
Caracteristicile miscarii turbulente:

Miscarea turbulenta este o miscare dezordonata unde () un transport de masa si impuls intre
straturile vecine. Straturile de viteza mare cedeaza impuls straturilor de viteza mica. Efectul acestui
transfer de masa si impuls este apropierea vitezelor celor doua straturi.
Repartitia de viteze in miscarea turbulenta este mult aplatizata in comparatie cu miscarea laminara.
Miscarea turbulenta are caracter nestationar, daca masuram vitezele intr-un punct dat cu un
instrument, avand raspuns dinamic obtinem o variatie neregulata. Datorita caracterului haotic al
miscarii turbulente disepatia creste fata de miscarea laminara.

12) Operatorul de medie turbulenta:

Reynolds a vaut ideea de a reprezenta marimile turbulente ca o suma dintr-o medie turbulenta si o
pulsatie turbulenta. f- pulsatie turbulenta, f medie turbulenta
Definitie: Spunem ca miscarea turbulenta este static stationara daca media turbulenta a lui nu
depinde de timp. Daca depinde de timp miscarea se numeste static nestationara.






Proprietatile operatorului de mediere turbulenta:
a) <f>=o (mediana turbulenta a pulsatiei)
b) <<f>>=<f>
c) Aditivitatea <f+g> = <f> + <g>
d) Operatorul este omogen <cf>=C <f>
e) Operatorul comuta cu spatiul de derivare si integrare

13) Forma locala si forma pe un volum de control a ecuatiei de bilant a masei in
miscarea mediata

Plecam de la ecuatia de bilant a masei , forma locala, rezulta [formula 13a] (e.b.m-loc pt
miscarea mediata)
Pornim de la ecuatia de bilant a masei pe un volum de control si rezulta [formula 13b]

14) Forma locala si forma pe un volum de control a ecuatiei de bilant a impulsului
in miscarea mediata:

Pornim de la forma locala a ecuatiei de bilant a impulsului pe un volum de control => [formula 14a]
Mediem forma pe un volum de control, mediem fiecare termen => [formula 14b]

15) Tensiuni turbulente

<uiuj>= tensiuni turbulente
Fie D un volum de control.
dm= flux masic prin suprafata elementara
dT. dm= transportul de impuls prin dT.
[formula 15a] unde A= variatia impulsului datorata transportului de impuls pe frontiera
[formula 15b] =variatia de impuls datorata transportului de impuls prin miscarea de perturbatie
[formula 15c] unde B= valoarea mediata a variatiei impulsului datorata miscarii de pulsatie

16) Ecuatia de bilant a energiei cinetice pe un volum material, interpretarea fizica
a termenilor :
[formula 16a]
Fie o particula fluida de masa dm si viteza macroscopica u. Energia cinetica a particulei fluide
dm u2/2. Energia cinetica a corpului fluid M
[formula 16b] lucrul mecanic elementar
[formula 16c] puterea mecanica elementara executata de fm asupra corpului fluid
[formula 16d] puterea mecanica a fortelor exterioare
[formula 16e] puterea mecanica a tensiunilor interioare

17) Ecuatia de bilant a energiei cinetice pentru miscarea mediata , forma locala si
forma pe un volum de control :

Mediem energia cinetica specifica [formula 17a]
Forma locala a ecuatiei de bilant a energiei cintice pt miscarea mediate: [formula 17b]
Forma pe un volum de control: [formula 17c]

18) Relatia lui Bernoulli pe o linie de curent, pentru miscarea nemediata si pentru
miscarea mediata, interpretarea termenilor, forme ale functiilor lui bernoulli

Pentru miscarea mediata [formula 18a]
Pentru miscarea nemediata [formula 18b]
Functia lui bernoulli [formula 18c]
Forme ale ecuatiilor lui bernoulli: Miscarea izocora [formula 18d]
Miscarea izentropa [formula 18e]
Miscarea izoterma [formula 18f]

19) Relatia lui Bernoulli pe un volum de control standard pentru miscarea
nemediata si pentru miscarea mediata, reprezentare geometrica:
G1,G2= centrele de greutate ale sectiunii
[formula 19a]
D= volum de control cu 2 suprafete de flux S1 si S2 . Consideram ca suprafata impermeabila este
solida [formula 19b]

20) Miscarea izocora in conducte circulare (ipoteze de miscare, curgere stabilizata
si nestabilizata). Ecuatiile principale ale miscarii

Fie o conducta de sectiune constanta unde ox este axa conductei
Ipoteze de miscare :
Stationara (pentru cazul laminar)
Statistica-stationara (caz turbulent /t=0 , ( delta mic)




21) Miscarea laminara in conducte circulare. Ecuatia de miscare

Ecuatia de miscare .[FORMULA21]
Se observa ca presiunea variaza dupa o lege hidrostatica
Se constata 2 sectiuni transversale situate la distante L.
Punctele A( x1,A,A, A) si B (x1, B, B, B) sunt omoloage daca difera numai x1. Diferenta
termenilor piezometrici este aceeasi atata timp cat este masurata in punctele omoloage

22) Campul vitezelor; viteza medie

.FORMULA 22a Termenul piezometric scade in lungul lui ox; - miscarea are loc in sensul pozitiv a
lui ox .
Viteza medie : Fie o sectiune transversala arbitrara cu o miscare izocora in care debitul volumic
este acelasi .FORMULA22b

23) Miscarea turbulenta in conducte circulare. Ecuatiile de miscare, observatii,
campul de viteze

Ecuatia de miscare [formula 23a]
Apar termeni suplimentari datorati tensiunilor turbulente. Acestea mai urmaresc o lege a
hidrostaticii, fiind foarte mici.
Campul de viteze : Se considera un cilindru de raza r situat in interiorul conductei [formula 23b]

24) Pierderi liniare de sarcina in regim laminar ; panta hidraulica

Fie un tronson de conducta de lungime L.
Avem o miscare stabilizata hidrodinamic , profilele de viteza sunt identice in cele 2 sectiuni
[formula 24 a]
Pierdera de energie utila se rezuma numai la termenul piezometric
Panta hidraulica [formula 24b]









25) Pierderi liniare la miscarea turbulenta (expresia pierderilor liniare de sarcina,
caracterizarea miscarii in zona de perete , diagrama lui Nikuradze si diagrama lui
Moody)

Consideram un volum de control standard D delimitat de sectiunea de flux. Pierdera de sarcina
are loc la nivelul termometrului piezometric [formula 25a] unde lamda este coeficientul de
pierderi liniare, influientat de numarul reynolds
Caracterizarea miscarii in zona de perete:
In general rugozitatea conductelor tehnice este neomogena
Spunem ca regimul de miscare este turbulent- neted daca inaltimea cea mai mare a rugozitatilor
este mai mica decat grosimea stratului vascos.
Diagrama lui Nikuradze : desen
1- zona in care miscarea este laminara => [formula 25b]
2- zona de tranzitie laminar- turbulenta 2320 Rc 4000 ;
3- regiunea de turbulenta neteda
4- regiune prepatratica
5 - Lamda depinde numai de [formula 25c]
Diagrama lui Moody :
Sunt aceleasi zone, insa difera zona 4, varfurile cele mai inalte sunt inca de la inceput in
substratul turbulent

26) Teorema impulsului pentru miscarea turbulenta , ipoteze

a) Miscarea mediata static-stationara /t=0
b) Miscarea izocora in camp gravitational
c) Intr-o vecinatate mica a fiecarei suprafete de flux, miscarea este unidimensionala
27) Fluxul impulsului printr-o regiune fluida
[formula 27]
28) Rezultanta fortelor de presiune pe o suprafata de flux
[formula 28]
29) Rezultanta tensiunilor vascoase pe o suprafata de flux
.FORMULA.
30) Rezultanta tensiunilor turbulente pe o suprafata de flux
[formula 30]
31) Rezultanta tensiunilor interioare si exterioare
[formula 31]