1.

Un amestec este alcătuit din 1  40 % petrol cu densitatea 1  790 kg/m 3 şi din  2  60 %

păcură cu densitatea 2  890 kg/m3 . Să se determine densitatea ρ a amestecului dacă:
a) procentele  i , i = 1, 2, sunt din masa m a amestecului,  i  mi m ;
b) procentele  i , i = 1, 2, sunt din volumul V al amestecului,  i  Vi V .

2. Un rezervor cu volumul V = 30 m 3 a fost supus unei probe de presiune cu apă la

suprapresiunea pi = 2 MPa. La terminarea probei suprapresiunea a scăzut la p f = 0,3 MPa
datorită neetanşeităţii rezervorului. Să se determine volumul de apa scurs din rezervor în
timpul probei, dacă apa nu îşi modifică temperatura, iar coeficientul de compresibilitate
izotermă al apei este  = 4,72·10-10 Pa 1 . Se neglijează deformarea pereţilor rezervorului în
timpul probei.

3. O autoclavă cu volumul V 0 = 10 l este umplută cu apă şi închisă ermetic. Să se determine

creşterea de presiune din autoclavă ştiind că aceasta este încălzită cu   40 0 C , dacă apa are
coeficientul de dilatare izobară   1,8 104 K 1 , iar coeficientul de compresibilitate izotermă
este   4,72 1010 Pa 1 . Se neglijează deformarea pereţilor autoclavei.

4. Să se determine tensiunea tangenţială  0 la suprafaţa de contact a apei cu un corp solid,

cunoscând variaţia vitezei în funcţie de distanţa n, măsurată în lungul normalei la suprafaţa
solidă,   516 n  13450 n 2 , valabilă pentru n  1,95 10 2 m . Vâscozitatea dinamică a apei, la
temperatura   150 C , este   1,1103 Pa s .

5. Arborele unei turbine verticale (fig. A) are diametrul d = 150 mm şi se roteşte cu turaţia
constantă n = 500 rot/min într-un lagăr radial (de ghidare) cu lungimea l = 300 mm. Jocul
dintre cuzinet şi arbore este  = 0,1 mm. Uleiul care umple acest lagăr are densitatea
  895 kg/m 3 şi vâscozitatea cinematică  = 0,621 St. Să se determine puterea consumată în
lagăr pentru învingerea forţelor de vâscozitate. Se neglijează efectele de capăt.
d/2 d 

r

l
r



dA

a d b

Fig. A – Lagăr radial

1. Compartimentele A şi B ale rezervorului din figura 1 conţin aer. Să se determine presiunea
indicată de manometrul metalic M dacă manometrul cu apă indică o denivelare h1  0,48m ,
iar cel cu mercur indică h2  0,34 m . Densitatea apei este   1000 kg/m 3 , iar densitatea
mercurului este   13560 kg/m 3 .

pat
pA pB
h1
h2

Hg 

M
aer A B aer

Fig. 1 – Rezervor cu aer

2. Rezervorul din figura 2 conţine ulei cu densitatea u  850 kg/m 3 . Să se determine presiunea
indicată de manometrul metalic plasat în punctul A dacă denivelarea manometrului cu mercur
este h  0,25 m , iar adâncimea punctului A este H = 3 m. Densitatea mercurului este
 Hg  13560 kg/m 3 .

p0
pat
h

H Hg

A


Fig. 2 – Rezervor cu ulei

3. Să se determine forţa de presiune dată de apă asupra unei stavile plane, verticale (fig. 3) de
înălţime H = 4 m şi de lăţime B = 10 m şi să se reprezinte diagrama de variaţie a presiunii pe
perete.
 H

Fig. 3 – Stavilă plană

4. Să se determine forţa de presiune care acţionează asupra unui perete plan (fig. 4),
dreptunghiular de lăţime B = 10 m ştiind că aceasta este dată de două lichide nemiscibile de
densităţi 1  800 kg/m3 (ulei) şi  2  1000 kg/m 3 (apă), înălţimile celor două straturi fiind h1 =
0,6 m, respectiv h 2 = 1 m.
Să se traseze diagrama de variaţie a presiunii pe perete şi să se determine coordonatele
centrului de presiune.

ρ1
h1

h2
ρ2

Fig. 4 – Perete plan udat de două lichide

5. Să se determine forţa de presiune dată de apă asupra capacului semisferic de diametru D =

1 m, care închide orificiul circular al peretelui plan al unui rezervor, dacă centrul orificiului
se găseşte la adâncimea H = 4 m sub suprafaţa liberă a lichidului. Unghiul diedru  făcut de
peretele rezervorului cu planul orizontal este: a)  = 900 (fig. 5, a); b)  = 600 (fig. 5, b).


H
H

a) b)
Fig. 5 – Capac semisferic care închide orificiul