TURBOMASINI

1. Introducere, clasificari
Termenul de maini hidraulice vine din latinescul "turbo" = vrtej, propus de Fourneyron Burdin, se
refer la acele sisteme tehnice, alctuite din organe de maini rigide, cu micri relative determinate
i care transform
energia hidro-pneumatic n energie mecanic,
energia mecanic n energie hidro-pneumatic,
sau o form de energie mecanic n alt form de energie mecanic, prin intermediul energiei
hidro-pneumatice.
Aceste maini sunt caracterizate prin faptul c transformarea energiei se efectueaz prin intermediul
unui fluid, acesta fiind lichid (maini hidraulice) sau gaz (maini pneumatice).
Ca incadrare generala, turbomasinile sunt parte a tehnologiilor de vehiculare a fluidelor si
istoria consemneaza preocupari inca din antichitate (cand au fost inventate de exemplu elevatoarele
hidraulice).
Sinopsis
Generatoare hidropneumatice (maini
de lucru)

Pentru lichide
(pompe)
Pentru gaze

Motoare (maini de for)

Turbine

Motoare
hidropneumatice
Transformatoare

Transformatoare
hidrostatice
Transmisii
hidrodinamice

Rotodinamice
Volumice
Speciale
Ventilatoare
Suflante
Compresoare
Hidraulice
De gaze
Eoliene
Cu piston, cu pistonase
radiale/axiale, oscilante, cu roti
dintate, lobi,
De presiune
De forta, debit
De putere
Turboambreiaje
Convertizoare de cuplu

Modelele de turbine i pompe au multe n comun, n special n ceea ce privete rotoarele cu

palete. Pompele, n general vorbind, pot fi considerate ca fiind turbine ce funcioneaza n sens
invers.
Clasificri
Clasificarea I.
Mainile hidraulice i pneumatice, n funcie de sensul transmiterii energiei, se grupeaz n:

Generatoare hidropneumatice
(maini de lucru)
ridic nivelul energetic al
unui fluid n schimbul unui
lucru mecanic consumat.

transform energia
mecanic disponibil la
arborele motor, n energie
hidraulic respectiv
pneumatic transmis unui
fluid de lucru (lichid sau
gaz), prin actiunea unui
rotor asupra fluidului,
modificnd presiunile si
vitezele acestuia.

Motoare (maini de
for)
preiau energie de la un
fluid i realizeaz un
lucru mecanic util

Transformatoare
realizeaz o dubl transformare
reunind n aceeai construcie un motor
i un generator (transformator n
circuit deschis) sau un generator i un
motor (transmisie hidraulic), diferena
ntre ultimele dou constnd n ordinea
celor dou transformri energetice.

Clasificarea II.
Din punctul de vedere al fluidului antrenat i mrimea energiei transferate
pentru vehicularea lichidelor
generatoare sau pompe hidraulice.
Lichidele de lucru pot fi: apa la
spatiul interior al pompei trebuie etansat pentru pastrarea
diferite temperaturi, lichide
lichidului
agresive sau neagresive, lichide
presiuni mari realizate de pompa impun carcase rezistente
vscoase, amestecuri de lichide
cu particule solide n suspensie
(amestecuri polifazice) etc.
pentru vehicularea gazelor:
ventilatoare realizeaz o comprimare redus a fluidelor
generatoare sau pompe
vehiculate
pneumatice.
suflante realizeaz o comprimare medie a fluidelor.
Gazele vehiculate pot fi: aerul,
gaze nocive, amestecuri bifazice compresoare realizeaz o comprimare important a fluidelor,
(particule solide sau lichide
pompe de vid pentru extragerea gazului dintr-un spaiu cu
aflate n suspensie ntr-un curent presiune inferioar celei atmosferice i refulare la presiune
de aer) etc.
atmosferice. In principiu, aceeasi masina poate fi folosita ca
pompa de vid (vacuum pump) daca presiunea la intrare este
subatmosferica.
Din punctul de vedere al principiului funcional
generatoare rotodinamice sau
Turbopompele, ventilatoarele i turbosuflantele.
turbogeneratoare

generatoare volumice
generatoare speciale:

Pompele cu piston, cele cu roi dinate, cu palete glisante, cu

urub, pompele de vid etc.
generatoarele cu fluid motor la care fluidul motor este
purttorul de energie care se transmite fluidului de lucru. n
aceast categorie intr: ejectoarele, berbecul hidraulic, pompa cu
gaz comprimat, pompa cu condensare de aburi etc.

generatoarele electromagnetice sunt maini ce realizeaz

transportul fluidelor electroconductoare prin intermediul forelor
electromagnetice care iau natere la interaciunea dintre un cmp
magnetic i curentul electric ce trece prin fluidul
electroconductor.
elevatoarele hidraulice sunt instalaii ce ridic apa la o nlime
geometric fix, crescnd doar energia de poziie a lichidului (pot
fi cu cupe, cu urub, cu palei etc.)
Precizri
La generatoare rotodinamice sau turbogeneratoare
Curgerea este continu, transformrile avnd loc n dou etape succesive:
- n prima etap, prin antrenarea rotorului n micare de rotaie din exterior, datorit interaciunii
dintre palete i fluid, are loc o cretere a energiei cinetice a fluidului.
- n a doua etap, fluidul este trecut prin diferite canale de seciune variabil, care constituie statorul
mainii, n care are loc transformarea energiei cinetice n energie de presiune.

Transformarea de energie are deci loc datorit interaciunii dintre paletajul rotoric i fluid (prin
modificarea momentului cantitii de micare).
Generatoarele rotodinamice sunt caracterizate prin viteze mari ale fluidului fa de organele
active ale mainii, iar debitul variaz cu nlimea de pompare.
La aceste generatoare spaiul de refulare nu este separat etan de cel de aspiraie.

La generatoarele volumice,
curgerea este intermitent (pulsatorie)
maina produce numai deplasarea fluidului, presiunea fiind rezultat al existenei unor elemente
de reglaj (supape) care determin mrimea energiei hidraulice introduse prin contrapresiune pe
circuitul de refulare.
Transformarea are loc ntr-o singur etap. Aceste generatoare realizeaz deplasri periodice ale
unor volume de lichid dinspre aspiraie ctre refulare prin intermediul unor spaii nchise ntre
organele de lucru i alte organe ale mainii, cu creterea corespunztoare a presiunii.
Sunt caracterizate prin viteze de deplasare reduse ale fluidului fa de organele active ale
mainii (pistoane sau pistonae, palete, membrane, roi dinate etc.), iar debitul variaz foarte
puin cu nlimea de pompare (datorit compresibilitii fluidului i a pierderilor volumice).
La aceste generatoare zona de refulare este etan separat de cea deaspiraie.
Clasificri specificeturbomainilor.
Clasificarea III. Dup poziia axei de simetrie
Pot fi cu ax orizontal sau vertical.
Clasificarea IV. Dup poziiile direciilor de intrare i ieire

Axial

Radial (centrifugal)

Diagonal

Fig.1

La turbomainile centrifugale, transportul particulelor de gaz se face dup direcii variabile,

fiind la intrare paralele cu axa rotorului, iar la ieire radiale, deci n rotor are loc o schimbare
a direciilor cu 90.

La turbomainile axiale particulele de fluid sunt transportate de la intrare spre ieire pe

traiectorii paralele cu axa mainii, cu viteze de antrenare practic constante,

La cele diagonale acest transport se face pe traictorii elicoidale.

ClasificareaV. Dup numrul de etaje

Pentru rapoarte de comprimare > 4, mainile opereaz cu fluide compresibile i n aceast
categorie se ncadreaz clar compresoarele. Acestea se clasific n
Monoetaj
Multietajate

2. Parametrii de lucru ai unei turbomaini n reea

Reamintim definiia sarcinii H i a energiei specifice Y:
H z

p V 2

dY

dp d V 2

dq ext

Pentru turbomaini care lucreaz cu fluide incompresible, se definesc,n conformitate cu Fig. 2,

p1 1V12

2g
p
V2
H 2 z2 2 2 2

2g
p V2
H i zi i i i

2g
p
V2
H e ze e e e

2g

Sarcina la aspiratie

H 1 z1

Sarcina pe refulare
Sarcina la intrarea n turbomain
Sarcina la ieirea din turbomain

H He Hi

Sarcina turbomasinii
Rezulta:

H H e H i H 2 H 1 hs hd z 2 z1
z 2 z1

p 2 p1 2V22 1V12

2g

(3)

p 2 p1 2V22 1V12

hs hd

2g

La turbine,

H Hi He

iar definitiile de mai sus raman valabile.

Obs. La pompe, sarcina se numeste si inaltime de pompare, iar la turbine, cadere.

R2

href

z2
hasp
R1
z1

Fig.2
Pentru turbomasini care lucreaza cu fluide compresibile,

Yinl Y1 e p , s dq s

Yout Y2 e p , d dq d

unde
integralele reprezinta cantitati de caldura schimbata cu mediul ambient
semnul plus semnifica inroducere de caldura, iar minus extragere de caldura.
Astfel, in cazul masinilor frigorifice, trebuie luat semnul minus in cazul aspiratiei.
In final,
Y Ye Yi Y2 Y1 e p , s e p ,d dq asp dq ref

(4)

3. Turbomasini radiale
3.1. Triunghiuri de viteza
~~~

Spatiul dintre doua pale alaturate poate fi tratat in mod simplificat ca o conducta rotativa.
Un triunghi de viteze, fig. 3, reprezinta in esenta
relaia vectorial

c uw

unde
u este viteza de transport

- unghi functional angle,

w este viteza relativa

- unghi constructiv.

c este viteza absoluta

Acest triunghi poate fi construit la orice raz n intervalul D1 / 2 r D2 / 2 . Vitezele de transport

sunt viteze tangentiale in miscarea circulara, si se se pot exprima sub forma :
u1 D1 n / 60 , u 2 D2 n / 60
cu n in [rot/min].

Fig. 3
3.2. Ecuaia fundamental pentru turbomaini (Euler)
Aecuaai Euler pentru turbomaini stabilete expresia sarcinii pe care o realizeaz turbomaina, n
condiii ideale, descrise de:
numr infinit de pale
modelul de fluid ideal (neviscos)
O vom deduce in continuare pentru pompe (mai general turbomasini) si apoi ea va fi adaptata si
pentru turbine.
Forma acestei ecuaii pentru turbomasini este intr-una din formele echivalente

H T

1
u 2 c 2u u1c1u 1 u 2 c 2 cos 2 u1c1 cos 1
g
g

c 22 c12 w12 w22 u 22 u12

2g
2g
2g
Echivalenta rezult folosind relaiile evidente din triunghiurile de viteze la intrare i ieire.
H T

w12 c12 u12 2c1u1 cos 1 , w22 c 22 u 22 2c 2 u 2 cos 2

(5)
(6)

(7)

Oricare dintre formele (5) sau (6) este cunoscut sub numele de ecuaia Euler, dedus de acesta
nc din 1754, cu mult timp nainte de apariia turbomainilor. Ea spune c sarcina teoretic nu
depinde de natura fluidului de lucru, fiind astfel valabil i pentru lichide i pentru gaze.
Demonstraie
O posibilitate de a demonstra acest rezultat este de a aplica ecuaia lui Bernoulli fluidului aflat n
micare relativ
(8)
dp
w2
2
gdz

rdr

Prin integrarea ecuaiei precedente ntre seciunile de intrare i de ieire din rotor, se obine
2
(9)
w22 w12
dp 2 r22 2 r12 u 22 u12
g z 2 z1

2
2
1
Pe de alt parte, aplicnd ecuaia Bernoulli n raport cu un sistem de referin fix, exterior rotorului,
2
(10)
c 22 c12
dp
z 2 z1
H T
2g

1
i eliminand termenul in presiune intre (9) si (10) se obtine (6).
Palele sunt proiectate astfel incat fluidul sa intre fara rotatie in sectiunea de intrare in rotor
H T

1
1
u 2 c 2u u 2 c 2 cos 2
g
g

(11)

Aceasta conditie se numeste intrarea fara soc in rotor

este valabila in regimul nominal de functionare
este strict aplicabila daca nu exist un dispozitiv de ghidare in amonte de rotor.
Observaie. Ecuaia Euler este valabil i penru turbinele hidraulice, dar cu semne inversate n (5)
sau n (6).
Se foloseste uneori coeficientul de rasucire. Astfel, daca ne referim la cazul intrarii fara soc, se
poate exprima
1
1
(12)
H u c u2
T

2u

unde coeficientul de rasucire la iesire este :

(13)
c
sin 2 cos 2
2 2u
u 2 sin 2 2
Daca 2 < 0, atunci H T 0 , ceea ce semnifica faptul ca masina trece din regim de pompa
in regim de turbina.
Valori 0 2 1 sunt tipice pentru pompe, cel mai uzual in domeniul (0,6 ... 0,7)
2 1 in cazul pompelor de racire la motoare si a unor ventilatoare
2 1 pentru ventilatoare si compresoare.
Nota.
In cazul pompelor, daca 2 1 , apare pericolul cavitatiei.

In cazul general, al intrarii cu soc,

H T

1
u 2 c 2u u1c1u 1 2 u 22 1u12
g
g

(14)

unde coeficientul de rasucire la intrare este :

c
sin 1 cos 1
1 1u
u1
sin 1 1
care poate fi pozitiv sau negativ.

(15)

Debitul
Se poate exprima la nivelul a diverse sectiuni de trecere

QT c0 A0 c1 A1 c 2 A2

(16)

unde A1 D1b1 si A2 D2 b2 sunt ariile sectiunilor de intrare si de iesire din rotor.

3.3. Influenta numarului finit de pale
Trebuie observat de la bun nceput c debitul nu se modific cnd se consider un numr finit de

pale n raport cu cazul numrului infinit: QT QT

In principiu, influena numrului finit de pale modific forma triunghiurilor de viteze, att la
intrarea, ct i la ieirea din rotor.
a) Prima modificare se refer la descreterea seciunilor de intrare i de ieire din rotor. Dac
notm cu s grosimea palei, atunci aria efectiv la intrare este:
A1 D1b1 Zs1b1 ,
(17)

unde Z este numrul de pale. Exprimnd debitul:

QT D1b1c1r QT D1b1 Zs1b1 c1r '
,

(18)

Fig. 4
se obine:

Fig. 5

c1r '

D1b1
D1
t1
c1r
c1r
c1r c1r
D1b1 Zs1b1
D1 Zs1
t1 s1

unde t1 D1 / Z este pasul pe cercul de intrare. n mod analog,

t2
c2 r '
c2r c2r
t 2 s2
Deci, prima modificare a triunghiurlor de viteze este deformarea lor in directie radiala.

(19)

(20)

b) A doua modificare
Prezenta unui vartej in fiecare canal interpaletar duce la o alta deformatie a triunghiurilor de viteze:
dupa directiile lui u1 si u2, :
c1u * c1u 1u1 c1u , c2u * c2u 2u2 c2u
(21)
ceea ce constituie a II-a modificare a triunghiurlor de viteze.
Ecuaia Euler modificata, pentru cazul numrului finit de pale:
HT

1
u 2 c 2*u u1c1*u
g

(22)

este suficient de dificil de aplicat. De aceea, in practica se folosesc exprimari de tipul

H T
1 p (Pfleiderer)
(Stodola), cu 1 / 1 p

HT

H T H T

(23a)
(23b)

unde p este numit coeficientul Pfleiderer, p = (0.2 0.4), care depinde de numrul de pale Z,
unghiul de ieire 2, etc. Au fost propuse mai multe expresii n practic pentru acest coeficient.

Fig. 6
2

2h
kZ

Pentru pale radiale

(24a)

D1
sin 1 p
D2

Pompe, conform Proscura

unde h este randamentul hidraulic (a se
vedea mai jos), iar k este un coeficient care
depinde de construcia pompei (este de fapt o
funcie de b2 i de numrul Reynolds)

(24b)

Compresoare radiale, are loc ecuaia Eck

(24c)

1
D1

D2

sin 2 p

sin 2

D1

D2

3.4. Curbe caracteristice ale turbomainilor

In practica, curbele caracteristice sunt reprezentari ale variatiei sarcinii sau energiei specifice cu
debitul. Exista insa si alte variante mai vechi, dar ramase in actualitate, de reprezentare a
caracteristicilor.
De examplu, caracteristicile pompelor sunt de multe ori reprezentate cu o diferenta
echivalenta de inaltime in locul sarcinii (ceea ce este logic, avand in vedere faptul ca de
multe ori pompele sunt folosite pentru transportul unui lichid de la o cot mai mic la una
mai imare).
Pentru ventilatoare si suflante, in reprezentarea pe axa verticala se foloseste diferenta de
presiune.
Deocamdata vom folosi in continuare reprezentarea H Q.
3.4.1. Caracteristica ideal (fr frecare)

Cazul numarului infinit de pale

In cazul intrarii fara soc,
H T

c
1
1
u 2 c 2u u 2 u 2 2 r
g
g
tan 2

(25)

unde
c 2 u u 2 c 2 r cot 2 , c

2r

QT
Q
T
D2 b2
A2

(26)

Rezulta ecuatia caracteristicii interioare a masinii

H T a bQT

(27)

unde
a

u2
1
c
1 2
1
c 2u u 2 u 2 2 r , b
g A2 tan 2
g
g
tan 2

(28)

Cazul cel mai favorabil corespunde la 2 < 900.

Fig. 7. Caracteristica interioara in cazul numarului infinit de pale.

3.4.2. Cazul numarului finit de pale
H T H T a bQT a bQT
Ca urmare, caracteristica este o curba HT-QT, Fig. 7.

(29)

3.4.3. Caracteristica reala

Pentru construirea caracteristiciii reale, trebuie luate in considerare pierderile interioare prin
turbomasina. Acestea sunt de dou categorii:
a)

prin frecare hidraulica, datorita rezistentelor liniare si locale, care trebuie invinse la trecerea
fluidului prin rotor si stator.

(30)

h p1 K 1Q 2

b) prin soc hidraulic

hp2

Q
K 2 1
QN

(31)

unde QN este debitul nominal.

Aceste pierderi apar n toate organele parcurse de fluid ntre intrarea i ieirea din main i
pot fi reduse numai prin proiectarea hidrodinamic optim a prii de curgere a mainii i prin
execuia cu rugozitate minim a suprafeelor solide corespunztoare.

Fig. 8. Caracteristica reala a unei turbomasini.

Se obtine in final caracteristica reala scazand aceste pierderi din sarcina teoretica:
H H T h p1 h p 2 H T h p

Puncte importante pe curba caracteristica

(32)

Punctul N corespunde sarcinii maxime Hmax si el marcheaza limita de functionare a pompei,

in sensul ca in practica se foloseste doar ramura descendenta (de la N in jos)
Pierderile hidraulice minime se obtin in punctul B, care difera de punctul de sarcina
maxima. Astfel, randamentul hidraulic h 1 h p / H T este maxim in punctul B.

Observaie: Pentru pompele cu stator nepaletat, pierderile prin soc la intrarea in stator sunt nule.
3.4.4 Efectul turatiei
In general, H = H(n, Q), unde n este turatia de anrrenare a pompei.
Legile de proportionalitate in functionarea pompelor sunt
2
3
Q1 n1 H 1 n1
P1 n1

,
Q2 n2 H 2 n2
P2 n 2

(33)

unde n1 si n2 sunt doua valori ale turatiei n. Aceste

In fig. ... sunt reprezentate curbele de sarcina ale masinii, la diverse turatii. Ele sunt descrise
de ecuatiile
(34)
H a1 n b1 n Q c1Q 2
unde c1 nu depinde de turatie.
3.5. Ansamblul pompa-retea, punctul de functionare
Punctul de functionare se defineste conform figurii de mai jos.

HR(Q)
F

HT(Q)
z
Q
Fig. 9 Definirea punctului de functionare.
Reamintim expresia caracteristicii retelei:
H R z

p V 2

h p H g MQ 2

2g

(35)

unde mrimile cu sunt evaluate ntre ieirea i intrarea din reea, iar Hg este sarcina geodezic.

Punctul de funcionare, notat cu F.in fig. 18, se definete grafic la intersecia dintre
caracteristica retelei numita si caracteristica exterioara i caracteristica turbomasinii numit si
caracteristica interioara.
3.6. Puteri i randamente
Puterea utila
Este :
puterea hidraulic efectiv transmis lichidului n cazul pompelor
puterea mecanic efectiv transmis mainii cu care turbina este cuplat
Pu QH gQH QY (pompe)
Pu M (turbine),unde M este momentul la cuplajul arborelui
Aceste definitii se pot inversa intr-o prima abordare pentru a da puterea absorbita:
Puterea indicata
Pi QT H T gQT H T

(36)

(37)

Puterea absorbita Pa
Intr-o prima abordare, puterea utila este:
puterea mecanic absorbit de la maina care o antreneaz n cazul pompelor
puterea hidraulic absorbit de la curentul de ap n cazul turbinelor
Astfel, prin inversarea definitiilor pentru puterea utila, se obtine:
Pa QH gQH (turbine),
Pa M (pompe)
Revenind la turbomasini, se poate da o definitie mai specializata:

(38a)

Pa PT Pm Pi Pm

(38b)

Pi QT H T

(39)

unde Pm este puterea mecanic, iar

este puterea indicat.

Puterea motorului de antrenare al turbomainii:

Pma K sd Pa / tr

unde

(40)

Ksd este coeficientul de suprasarcina la demaraj. Astfel, pntru Pa = 50 kW, Ksd = (1,05 ... 1,5).
tr noteaza randamentul sistemului de transmisie., caree este tr = 1 in cazul unei transmisii
directe (cuplare directa cu motorul), altfel tr < 1.

Randamentul
hidraulic

HT hp
H
H

HT H hp
HT

H hp
H

(turbine)

Randamentul
volumetric

Q QT q

QT
Q

Randamentul
mecanic

Pi
Pi

Pa Pi Pm , sau

Maxim in punctul B (Fig. ).

Valorile sale sunt n funcie de
(pompe)
dimensiunile mainii variind
ntre 0,75 0,985 (valorile
maxime corespunznd mainilor
(41) mari i foarte mari).
unde q sunt pierderile de debit
volumetric n turbomain
(42)

Pa Pm
Pa
(pompe),
Pa
m
Pa Pm (turbine)
m

Randamentul
indicat
Randamentul
total

(43)

P
QH
Q H

v h
Pi
QT H T
QT H T
(44)

tot h v m i m

(45)

(0.65 0.88)

3.7. Legi de similitudine pentru turbomaini. Coeficientul de vitez al unei turbomaini

3.7.1. Conditiile de similitudine
Conditiile de similitudine se obtin considerand un original si un model, ca in teoria generala a
similitudinii si prin impunerea in continuare a celor trei tipuri de similitudine: geometrica,
cinematica si dinamica.
a) Similitudinea geometrica
Dou maini hidraulice sunt asemenea geometric (similitudine geometric) dac dimensiunile
liniare omologe sunt ntr-un raport constant, iar unghiurile omoloage sunt egale, Astfel, daca L este o
lungime caracteristic, atunci scara de lungime, folosit, KL, este
(46a)
D D b
L
K L o 2 o 1 o 1 o ...
Lm D2 m D1 m b1 m
b) Similitudinea cinematica
Pentru a realiza similitudinea cinematic a scurgerii prin cele dou maini hidraulice, este necesar s
existe un raport constant al vitezelor omoloage i o asemnare geometric a traiectoriilor. Cantitativ,
trebuie sa existe o scara de viteze KV astfel incat
(46b)
c c w w u u n D D
KV 1 o 2 o 1 o 2 o 1 o 2 o o 2 o 2 o
c1 m c 2 cm w1 m w2 m u1 m u 2 m no D2 o D2 o
Similitudinea dinamic reprezint proporia forelor corespondente pe model i pe original.
.
3.7.2. Cele trei legi ale similitudinii
Prima lege a similitudinii Se refer la debit
Q v QT v QT v c 2 r A2

(47)

ceea ce, exprimat pentru original i model,

Qo v o c2 r o A2 o v o no D2 o

Qm v m c2 r m A2 m v m nm D2 m

D
2 o
D2 m

de unde se obtine prima lege a similitudinii:

Qo v o no D2 o

Qm v m n m D2 m

(48)

A doua lege a similitudinii se refer la sarcin. Exprimm sarcina hidraulic sub forma:
H h H T h H T

1
h u 2 c 2 u
g

(n cazul intrrii fr oc), astfel c pentru original i model,

(49)

H o o h o

H m m h m

n D
o 2 o o
n m D2 m m
Dac o = m i go = gm, se obine legea a II-a a similitudinii:
H o h o

H m h m

(50)

n D
o 2 o
n m D2 m
2

(51)

A treia lege a similitudinii se refer la putere. Astfel, folosind definiia puterii utile: P QH , se
poate scrie
(52)
Po
Q H
o o o
Pm m Qm H m
i folosind (48) i (51),
5
3
(53)
Po o v o h o no D2 o

Pm m v m h m n m D2 m
Concluzie
Considerand pe original si pe model randamente egale si acelasi fluid, ecuatiile precedente devin

Qo
n
o
Qm n m

D
2 o
D2 m

H o n o D2 o

H m nm D2 m

Po no D2 o

Pm nm D2 m

(54)

3.7.2. Rapiditatea dupa debit si rapiditatea dupa putere

In primiii ani ai secolului trecut, constructorii de turbine hidraulice au determinat o anumit relaie
de legtur ntre viteza de rotaie, putere i cdere. De atunci, a devenit o practic obinuit de a
exprima aceste relaii de legtur prin conceptul de vitez specific sau rapiditate (Baashuus 1905).
Desi acest concept este inca folosit, in mod traditional, tehnicile de analiza dimensionala au impusd
ulterior marimea adimensionala numita coeficient de viteza (Eck 1926, Keller 1934).

n funcionarea mainilor hidraulice, forele dominante, pe lng cele de inerie, sunt cele
datorate presiunii, deci numrul Euler trebuie respectat.
Pe de alt parte, la numere Re foarte mari (Re > 106), pierderile hidraulice sunt independente
de numrul Re. Alegndu-se deci dimensiuni geometrice mici i sarcini mari, se pot realiza
pe model numere Re > 106 ceea ce nseamn automodelare dup criteriul Re.
n plus, datorit dimensiunilor mici ale mainilor hidraulice, se poate renuna la luarea n
considerare a forelor de greutate, deci i la numrul Fr. Rezulta c la similitudinea mainilor
hidraulice dominante sunt criteriile Euler i Strouhal.

Ne referim in continuare la:

Criteriul Euler
Eu

gH
Eu

(55a)

Din ecuatia de continuitate,

Q AV A

p
gH gH

2 V
2
V
V 2
V

Criteriul Strouhal

gH
A
2
Eu
D

g 2
Q
D H Q11 D 2 H Q11 2
Eu
D H

(55b)

Sh

Vt
V
V
1

D nD
D Sh D Sh

gH
H
D
n11
n11 n
Eu
D
H

(55c)

care este turatia la masinile hidraulice asemenea.

Mai adaugam aici si
P
(55d)
N11 2 3 / 2
D H
Aceste criterii de similitudine dimensionale pot fi transformate in marimi dimensionale
N11
P
(56)
Q
Q
n
D
C N ,11

CQ ,11 11 2
Cn ,11 11 n
g g D 2 gH 3
g D gH
g
gH ,
,
De aici se obtin rapiditatea dupa debit nq si rapiditatea dupa putere ns definite ca:
P1/ 2
Q1 / 2
nq n 3 / 4 ns n 5 / 4
H
H
,
Relatia intre ele contine si randamentul masinii:
ns 3.65nq

(57)

(58)

Observatii:
a) Rapiditatea dupa debit a fost utilizat iniial la pompe, dar exist n prezent i la turbine
avnd avantajul c nu conine randamentul mainii.
b) Valoarea lui ns indica pozitia punctului optim de functionare.
Aspect practic : Nerespectarea regulilor de modelare (asemnare geometric incomplet sau criterii
de similitudine diferite) impune introducerea unor corecii la concluziile privind performanele, de
la model la maina real.
3.9. Regimuri instabile in functionarea unei turbomasini. Pompajul
Regimurile instabile apar la mainile radiale atunci cnd punctul de funcionare se afl pe
poriunea ascendent a curbei caracteristice.

Fig.10.

Daca debitul solicitat de consumatori scade la QR, atunci diferenta QF = QR QF este data
de retea; ca rezultat, punctul de functionare se muta in F1.
Aceasta diferenta in debitul in sistemul pompa-retea va cauza continuarea procesului, pana
cand punctul de functionare va ajunge in N, unde se atinge sarcina maxima.
Deoarece contra-presiunea in retea este mai mare ecat posibilitatile pompei, aceasta nu va
mai furniza fluid in retea, si va apare o curgere inversa, reteaua introducand partial fluid in
pompa, dar aceasta continua sa functioneze.

Fig. 11. Oscilatia punctului de functionare pe durata pompajului.

Caracteristica de franare a pompei corespunde functionarii masinii centrifuge la debite negative.
Debit negativ inseamna trecerea fluidului din retea in pompa.
Astfel, cu punctul de funcionare n poziia E, pe caracteristica negativ, care este simetric n
raport cu axa H, procesul de descrcare a reelei n pomp continua si punctul de functionare se
muta catre C.
n continuare, pompa incepe un alt ciclu normal de functionare si punctul de functionare sare in
punctul D, under HD = HC . Deoarece acest punct nu este stabil, punctul de funcionare se
deplaseaz din nou n N i procesul de pendulare continu. .

Fig. 21
De obicei, productorii de turbomaini specific zonele de funcionare instabil prin aanumita linie de pompaj, Fig. 21, care uneste punctele de sarcina maxima. Ca urmare, utilizatorii vor
cunoaste ce zone trebuie evitate la folosirea turbomasinii.
3.10. Aspiraia la pompe centrifuge. Caracterizarea comportamentului cavitaional la
turbomaini
Cu ecuatia Bernoulli aplicata intre
suprafata libera a rezervorului
intrarea in pompa
intrarea in rotor
p a Va2 p0 c02
p1 c12

H a h pa

H a h pa h
2g
2g
2g
unde
h pierderea locala la intrarea in rotor,
termenul cinetic in Va poate fi neglijat
Rezulta:
Ha

(59)

w12
2g

p a p1
H h pa

(60)

Fig. 22
unde
(61)

c12
w2
1 H
2g
2g
Aici este un coeficient care poate fi exprimat sub forma
an s4 / 3

(62)
4

unde a este o constant, a crui valoare poate fi luat, conform Thoma, a 2.29 10 .
O valoare maxim teoretic a inaltimii de suctiune este poate fi be evaluata considerand p1 = 0,
H = 0 si hpa = 0. Rezult imediat

H a max,theor

pa /

.
Dac pa = 1 at i fluidul de lucru este apa ( = 1000 kg/m3), se obine:

H a max,theor

10

m col ap. .
Dar in conditii reale, impunand evitarea fenomenului de cavitatie, cand p1 = pv, astfel ca
pa pv
(63)

H a max

H h pa

O valoare mai conservativ a nlimii maxime de aspiraie este dat de expresia urmtoare:

H a max

pa pv
H h pa

(64)

unde este un coeficient de cavitaie, care are valori n intervalul (1,2 1,4). De fapt, aceast
ultim relaie face o corecie la legea lui Bernoulli, prin trecerea de la o linie de curent la un tub de
curent.
Alte cuantificari
Cavitaia prin efectele nefavorabile energetic i prin aciunea distructiv mecanic pe care o
produce, este un fenomen nedorit la toate mainile hidraulice din acest motiv au fost definii o serie
de parametrii specifici privind comportarea acestora printre care :

Pentru pompe NPSHR [m]

NPSHR ul termen provenit din limba englez (NET POSITIVE SUCTION HEAD REQUEST),
reprezint energia specific hidraulic minim necesar la intrare care s evite producerea cavitaiei
n pomp. Pe baza acestuia se determin poziia din instalare a pompei.
Pentru turbine Hs [m] critic
Hs critic este nlimea de aspiraie maxim n sens algebric adic distana maxim dintre nivelul
apei din aval i planul de instalare a turbinei care evit producerea cavitaiei.
n afara acestor mrimi care sunt dimensionale la amblele tipuri de maini este definit coeficientul
de cavitaie interior i mrimea dimensional.
3.11. Reglarea pompelor centrifuge
Este ansamblul procedeelor prin care se modifica parametri de lucru, astfel incat pompa sa faca fata
regimurilo variabile de sarcina si de debit.
Reglarea poate fi.
Folosire
permanenta
Ori de cate ori nu este gasita pompa adecvata pentru o retea data
temporara
Cand sarcina si debitul variaza in timpul unei perioade de functionare
Metode of reglare
Prin varierea turatiei este metoda cea mai economica si eficienta, depinzand evident de
existenta unui motor cu turatie variabila care sa antreneze pompa.
Prin robinete plasate pe traseul de aspiratie sau pe cel de refulare.
Prin modificarea unghiurilor de incidenta ale palelor, ceea ce este o procedura mai putin uzitata.

Turbomaini axiale
Rotorul
Formarea rotorului axial i reeaua de profile desfurat sunt reprezentate in fig. De mai jos.

Carcasele i camerele spirale ale turbomainilor

Descriere comparativ
Pompe
Carcasele spirale exist numai la pompele lente i
normale, respectiv la pompele centrifuge i
diagonale

Turbine
Carcasele spirale exist numai la turbinele
cu reaciune lente i normale, respectiv
Francis, Kaplan, diagonale i sub forma unei
distribuitor la turbina cu aciune Pelton
carcasele spirale sunt organe de ieire cu rolul
Carcasele spirale sunt organe de intrare cu
hidrodinamic de a trece de la o curgere
rolul hidrodinamic de a trece de la o curgere
aproximativ axial-simetric la una rectilinie i de a rectilinie la una aproximativ axialtransforma o parte din energia cinetic a fluidului
simetric. n acest sens acestea creeaz o
n energie specific de presiune cu pierderi
parte din cuplul hidraulic necesar
minime. n acest sens acestea reduc complet
funcionrii i dirijeaza apa cu pierderi
cuplul hidraulic de la ieirea din stator sau rotor
minime spre stator
carcasele spirale sunt organe de care se prind o
serie de alte repere i prin care se transmit forele
i momentele de la partea de curgere a pompei la
restul corpului sau direct la fundaie
Carcasele spirale ale pompelor sunt metalice , de
regula turnate

Carcasele sunt organe pe care se prind

numeroase subansambluri ale turbinelor i
care transmit forele i momentele ctre
fundaii.
Camerele spirale ale turbinelor sunt din
metal (sudate) sau din beton obinute ca un
gol n corpul barajului

Schema curgerii n carcasele spirale cu seciuni circulare la pompe i la turbine

Distribuii de viteze tangeniale n carcase spirale de pompe i turbine

Statoarele i aparatele directoare ale turbomainilor

Descriere comparativ pentru pompe si turbine
pompe
transformarea unei pri din energia specific cinetic a

turbine
transformarea unei pri din energia de presiune

apei n energie specific cinetic de presiune

modificarea corespunztoare a cuplului hidraulic rv

a apei n energie cinetic

modificarea cuplului hidraulic rv ntre camera

ntre rotor i carcasa spiral.

asigurarea unei curgeri axial-simetrice ca s reduc

spiral i aparatul director

asigurarea unei curgeri axial-simetrice mai ales

fora radial pe rotor mai ales in cazul statoarelor

n cazul camerelor spirale cu un unghi mic al

paletate
preluarea unor fore de presiune care acioneaz asupra
carcasei

prii spiralate
preluarea unor fore de presiune i de greutate

Fig, Seciuni prin statorul unei pompe.

:
Compresoare
Compresoare axiale
Presiunea static

la aceste compresoare se obine pe seama variaiei vitezei relative i a

vitezei periferice a curentului de gaz ce trece prin rotor, iar presiunea dinamic prin creterea vitezei
absolute n rotor. La iesirea din rotor se ataeaz difuzoare sau aparate directoare, care micsoreaza
viteza gazului i prin aceasta transform presiunea dinamic n presiune static

Realizarea creterii presiunii la turbocompresoare se face deci prin procedeul dinamic, cnd
energia cinetic se transform n energie potenial, spre deosebire de compresoarele volumice, la
care creterea presiunii se face prin procedeul static.
Din motive gazodinamice i mecanice, ntr-o singur treapt (un singur rotor) nu se poate
obine dect o presiune limitat.
Pentru obinerea unor presiuni mai ridicate se recurge la construcia turbomainilor n mai multe
trepte. De asemenea cu un singur turbocompresor nu se poate depi o anumit valoare a debitului
i de aceea pentru debite mai mari se cupleaz mai multe turbocompresoare n paralel

Se menioneaz c turbocompresoarele nu sunt economice dect pentru debite mai mari de

100 m3.

Pentru turbomainile frigorifice exist o limita inferioar aproximativ a puterii