GEOMETRIA ELICEI NAVALE

1
Numărul de pale – z - se alege de
proiectant din consideraţii de vibraţii şi de
cavitaţie.

Dacă numărul de pale creşte se obţine o

scădere nesemnificativă a randamentului
şi o reducere a diametrului optim.

Din punct de vedere al vibraţiile induse

de elice, se recomandă creşterea
numărului de pale.
2
 Extrados

Intrados

La elicele navale, suprafaţa palei ce se vede din pupa, şi care

contribuie la creşterea presiunii când nava se deplasează înainte,
se numeşte intrados (faţă, suprafaţă de refulare sau faţă de
presiune).

Suprafaţa care se vede din prova se numeşte spate, extrados,

suprafaţă de aspiraţie sau faţă de sucţiune.
 Suprafetele palei sunt
portiuni din suprafete
elicoidale.

Extrados

Intrados

Linia de intersectie dintre

cele doua suprafete elicoidale
formeaza conturul palei.
4
 Bord de atac
Muchie de intrare

Bord de fuga
Muchie de iesire

Porţiunea din conturul palei corespunzătoare intrării curentului

de fluid în elice se numeşte muchie de intrare sau bord de atac.

Porţiunea din conturul palei corespunzătoare ieşirii curentului

de fluid din elice se numeşte muchie de ieşire sau bord de fugă.
 Bord de atac
Muchie de intrare

Bord de fuga
Muchie de iesire Radacina palei

Varful
palei

Partea palei care este fixată de butuc poartă denumirea de

rădăcina palei.

Punctul cel mai îndepărtat de butuc se numeşte vârful palei.

7
Cercul descris de vârful palelor la o rotaţie completă se
numeşte discul elicei.

D - diametrul elicei

R = D/2 - raza elicei.

Aria suprafeţei discului elicei se calculează cu relaţia:

  D2
A0 
4
şi este în acelaşi timp secţiunea hidraulică a propulsorului.

8
Alegerea diametrului elicei se face din considerente energetice
şi constructive.

În proiectarea preliminară se recomandă o valoare a

raportului diametru elice / pescaj

D/d  0.7.

Alte recomandări utile în proiectarea preliminară sunt:

D/d  0.65 pentru vrachiere şi tancuri;

D/d  0.74 pentru portcontainere.
9
 Sensul de rotatie

Elicele pot fi cu sens de

rotaţie dreapta (caz în care
observatorul care priveşte
din pupa, vede elicea
rotindu-se în sensul acelor
de ceasornic) sau cu sens de
rotaţie stânga.

Sensul de rotaţie al unei elice se poate determina în felul

următor: se aşează elicea în plan orizontal, dacă observatorul
privind una din pale are în dreapta muchia ridicată a palei, atunci
elicea are sens de rotaţie dreapta.
10
 La baza formării unei pale stă o suprafaţă elicoidală

Când linia generatoare AA’ a făcut o rotaţie completă, distanţa

pe care a avansat punctul A de-a lungul axei x se numeşte pas
geometric şi se notează cu P.

11
 Functie de modul în care se
efectueaza cele doua miscari: de
rotatie si de translatie, pasul
poate fi constant si variabil.

În cazul miscarilor uniforme de rotatie si de translatie a

generatoarei, se obţine o suprafata elicoidala cu pas constant.
12
Dacă se desfăşoară linia elicoidală ABC într-un plan, se obţine aşa
numitul triunghi de pas.

P
tg 
2  r

 - unghi de pas. 13
Dacă una dintre cele două mişcări sau amândouă sunt
neuniforme, atunci desfăşurata liniei elicoidale este o curbă al
cărui unghi de pas  variază şi în acest caz se defineşte un pas
mediu.

14
 Pasul elicei ( notat cu P sau H ) poate fi definit ca fiind
distanţa pe care se poate deplasa elicea la o rotaţie completă,
dacă se roteşte într-un solid fără alunecare.

Pasul elicei
diametrul

Butuc
 Linia teoretică de pas este linia elicoidală care trece prin cele
două margini ale palei la raza r.

Pasul P al liniei elicoidale care trece prin cele două margini

ale palei se numeşte pas de margine.

16
 Elicea al cărei pas de margine are aceeaşi
valoare la orice rază relativă este cu pas
constant.

Dacă pasul de margine variază pe direcţia

razei, elicea este cu pas variabil.

rază relativă - r/R

0.2
0.3
r .
.
.
0.9
1

17
 În general pasul elicelor navale variază de-a lungul razei
elicei, modificându-şi valoarea de la butuc spre vârf.

 Pr  rdr
Pm 
rb
R

 18rdr
rb
 Observaţii

De obicei, valoarea medie a pasului corespunde cu valoarea

locala a pasului la raza relativă r/R =0.7.

Funcţie de condiţiile de proiectare, unei valori optime a

diametrului elicei îi corespunde o valoare optimă a pasului.

Raportul dintre pas şi diametru notat P/D sau H/D se

numeşte raport de pas. 19
 ELICE CU PAS CONSTANT
Forma palei Constant Pitch

ELICE CU PAS VARIABIL

Variable Pitch

ELICE CU PAS FIX

Fixed Pitch
Fixarea palei de
fata de butuc
ELICE CU PAS REGLABIL
Controllable Pitch
 Masurarea
pasului elicei

P
360
α
 
 h h
2 1

21
 GEOMETRIA PROFILELOR PALEI

Pentru definirea geometriei palei se analizează secţiunile prin

pală făcute cu o serie de cilindrii coaxiali cu elicea.

r/R - rază relativă

22
23
 Dacă se secţionează pala cu un cilindru de rază r, prin
desfăşurare se obţine un profil hidrodinamic numit profilul
palei la raza r.

Extrados (spate)

Bord de atac
Bord de fuga
24
Intrados (fata)
Pentru reprezentarea geometrică a profilului palei la raza r se
definesc următoarele caracteristici:

coarda profilului - c sau br – distanţa măsurată pe linia

teoretică de pas între bordul de atac şi bordul de fugă –

coarda profilului - reprezintă lăţimea palei corespunzătoare

razei r.

25
grosimea maximă a profilului – tmax sau er - distanţa maximă
măsurată între extrados şi intrados după o linie perpendiculară
pe linia teoretică de pas

Grosimea palelor se determină din

condiţii de rezistenţă.

Grosimea palei este maximă la rădăcină

şi se micşorează către vârf.
26
 grosimea profilului - t - distanţa măsurată între extrados şi
intrados după o linie perpendiculară pe linia teoretică de pas

ordonata intradosului – yi

ordonata extradosului - ye

distanţa de la generatoarea palei la bordul de atac - xA sau bri

distanţa de la bordul de atac faţă de secţiunea de grosime

maximă - xt sau cr

27
 La construcţia elicelor navale se utilizează:

plan convexe
profile standard
biconvexe

forma de pana

profile compozite

Profile standard

Profilele plan convexe Profile in forma de pana

profile segment

elicele nave rapide elice supracavitante 28

 Profile standard
Profilele biconvexe - profile de aviaţie

utilizate la construcţia elicelor din seria B- Wageningen.

Ordonatele extradosului şi intradosului sunt date în general în

procente din grosimea maximă tmax şi sunt măsurate de la linia
de pas.

Aşezarea fiecărei secţiuni prin pală în raport cu generatoarea

este dată de distanţa xA măsurată de la bordul de atac. 29
 Profilele compozite

cele mai des utilizate pentru elicele navale sunt NACA 16

NACA 66

Profilele NACA sunt profile obţinute pornind de la o anumită

formă a scheletului (curburii, liniei medii) şi a distribuţiei de
grosimi.

Se defineşte curbura profilului (linia medie) dată prin cotele

ym şi se definesc ordonatele intradosului şi extradosului ca în
figura. 30
 RAPOARTE DE DISC

Proiecţia conturului palei pe un plan

perpendicular pe axa de rotaţie se numeşte
contur proiectat.

AP - aria proiectată a tuturor palelor elicei

pe planul YOZ, arie cuprinsă între conturul
palei şi linia de intersecţie a palei cu
butucul.

Raportul de disc proiectat

AP AP
aP  
A0   D2
4
31
 RAPOARTE DE DISC

În practică, pentru a aproxima aria

suprafeţelor palelor, se adoptă aşa numitul
raportul de disc expandat Ae/Ao (notat în
literatura rusă cu )

AE AE
aE  
A0   D2
4

32
Aria expandată a unei pale este definită de linia care delimitează
faţa activă a palei adusă la o formă plană, iar secţiunile prin pală
făcute cu cilindrii coaxiali cu elicea, sunt aşezate paralel una faţă
de cealaltă la razele respective

Această linie de
contur va cuprinde
lungimea reală a
profilelor secţiunilor
prin pală.

33
 Elicea trebuie să aibă o arie suficientă a
palelor, pentru a evita încărcarea excesivă a
acestora şi implicit pentru a evita apariţia
fenomenului de cavitaţie.

Elice Ae/Ao Tip nava

Slab incarcata <0.45 Nave de viteza

mica
Moderat incarcata >0.45 Nave comerciale
<0.65
Greu incarcata >0.65 Nave de viteza
<1.2 Nave mici

34
 FORMA PALEI

Forma palei depinde de legea de distribuţie a

distanţei xA de la generatoare la bordul de atac, la fiecare
secţiune prin pală, întâlnindu-se trei tipuri de contururi
expandate ale palei:
Conturul simetric
Conturul cu skew
Contur cu distribuţie simetrică a palei.

Conturul simetric 35
FORMA PALEI Conturul cu skew

Distribuţia de skew se poate defini prin:

cote
unghiuri
procente.

36
 Conturul cu distribuţie simetrică a palei se obţine punând
condiţia ca generatoarea palei să treacă prin centrul de
greutate al tuturor secţiunilor palei

Se utilizează în cazul elicelor care lucrează la turaţii mari,

unde pot apare forţe centrifuge şi momente încovoietoare
mari ale palei datorită distribuţiei asimetrice a materialului
palei elicei.

37
 Rake-ul reprezintă înclinarea palei
în raport cu un plan perpendicular pe
axa elicei.

Se alege astfel încât să se asigure

distanţa minimă necesară între elice şi
corpul navei sau cavaleţi.

38
 GEOMETRIA ELICEI

Diametrul elicei D
Numărul de pale Z
Pasul P sau H
Aria expandata a palelor Ae
Aria discului elicei Ao
Skew
Rake
Forma profilului palei
Diametrul butucului elicei db

Rapoarte adimensionale
Ae/Ao sau  – raportul de disc
P/D sau H/D – raportul de pas
db/D – diametrul adimensional al butucului

39
Vedere laterala Contur proiectat Contur expandat

40
r/R x1 x2 x3 x4
0.2 1.662 0.617 0.350 0.0366
0.3 1.882 0.613 0.350 0.324 Contur expandat
0.4 2,050 0.601 0.350 0.0282
0.5 2,152 0.586 0.350 0.0240
0.6 2.187 0.561 0.389 0.0198
0.7 2.144 0.524 0.443 0.0156
0.8 1.980 0.463 0.479 0.0114
0.9 1.582 0.351 0.500 0.0072
1.0 - 0 - 0.0030

AE / A0
br  D   x1
z

b ri  b r  x 2

b re  b r  b r i

er  D  x 4 41
Construcţia conturul proiectat şi a vederii laterale
42
43