TEORIA ELICEI IDEALE

Teoria elicei ideale

Teoria propulsorului ideal nu ia în

considerare pierderile energetice datorate
rotirii curentului de lichid care străbate
elicea.

S-a dezvoltat modelul elicei ideale,

Elice: cu un număr infinit de pale,

fără grosime,
care interacţionează, fără frecare, cu
fluidul: ideal
incompresibil.
 I

II

VA VA+ u A

II
VD
I

Înaintea elicei, la o distanţă suficient de mare, liniile de

curent sunt paralele, particulele de apă deplasându-se cu
viteza vA (viteză de avans).
 I

II

VA VA+ u A

II
VD
I

• La trecerea prin discul elicei, particulelor de apă li se

imprimă o acceleraţie în sens axial dar şi o mişcare de
rotaţie.

• Jetul de apă care trece prin elice se va roti în acelaşi sens

ca şi elicea cu viteza unghiulară .
 I

II

VA VA+ u A

II
VD
I

Viteza indusă de elice (u) va avea:

o componenta axială uA
o componentă tangenţială uT, (care măreşte pierderile
energetice din elice).

Datorită apariţiei vitezelor tangenţiale induse,

liniile de curent în spatele elicei devin curbilinii.
 Componentele u A şi uT ale vitezei induse

sunt uniform distribuite pe circumferinţă dar variază după rază.

Elicele la care vitezele axiale şi tangenţiale induse sunt

comparabile cu valorile corespunzătoare ale vitezelor vA şi r
sunt considerate elice greu încărcate.
 Elicele la care vitezele axiale şi
tangenţiale induse sunt mici comparativ
cu valorile corespunzătoare ale vitezelor
vA şi r sunt considerate elice cu
încărcare slabă
 I
II
rI rII
r
dr
dr I dr II
II
I

Fluidul care străbate discul elicei se

mişcă în straturi care au forma unor tuburi
inelare de curent coaxiale cu elice.
 I
II
rI r II
r
dr
dr I dr II
II
I

Creşterea vitezei axiale se produce continuu.

Are loc o comprimare a curentului, cu reducere razei

rII  r  rI

drII  dr  drI
 Performanţele elicei ideale se determină din teoremele
impulsului şi momentului cinetic.

Se consideră elementul inelar de curent aparţinând discului

elicei cu un număr infinit de pale, fără grosime, care
interacţionează cu fluidul ideal, incompresibil, fără frecare.
 Se consideră că mişcarea fluidului în tubul inelar dispus
între suprafeţele cilindrice de raze r şi r+dr nu este influenţată
de celelalte elemente inelare.
 Împingerea dezvoltată de un element inelar de elice

din teorema impulsului

dT  dm  v A  u A   dm  v A  dm  u A

unde dm este masa lichidului care trece prin secţiunea

elementului inelar de elice în unitatea de timp:

dm  ρ  dA  v D  ρ  2π  r  dr  v D
dm  ρ  2π  r  dr  v D

 u 
dm  2π rρ   v A  A   dr
 uA   2 
vD   vA  
 2 

dT  dm  u A

 uA 
dT  2π r ρ  u A  v A  dr
 2 
 Pentru determinarea momentului de rotaţie dQ pentru un
element inelar se foloseşte teorema momentului cinetic, ţinând
cont de faptul că în faţa discului elicei nu există viteze
tangenţiale induse şi imediat în spatele acestuia, vitezele
tangenţiale induse sunt egale cu uT:

dQ  r  dm  u T
 uA 
dQ  2  r   u T   v A 
2
  dr
 2 
 u 
dm  2π rρ   v A  A   dr
 2 
 Puterea consumată de elementul inelar al elicei:

dPc  dQ    r  dm  u T  

O parte din această putere este consumată pentru realizarea

împingerii

dPu  dT  v A  dm  u A  v A

Iar o altă parte pentru a imprima fluidului vitezele induse

uA şi uT
dPAT  dPA  dPT

dm  u 2A dm  u T2
dPA  ; dPT  ;
2 2
 Ecuaţia de bilanţ energetic este:

dPc  dPu  dPAT  dPu  dPA  dPT

dPc  r  dm  u T  ω dm  u 2A dm  u T2
dPu  dm  u A  v A dPA  dPT 
2 2

dm  u 2A dm  u T2
r  dm  u T    dm  u A  v A  
2 2
 dm  u 2A dm  u T2
r  dm  u T    dm  u A  v A  
2 2

 uT   uA 
uT r     u A  vA  
 2   2 

uA
vA 
uT 2

uA uT
ωr
2
 Randamentul elementului inelar al elicei ideale

dPu dT  v A dm  u A  v A
η ri   
dPc dQ   r  dm  u T  

uA
vA 
uT 2

uA u
ωr T uT
2 r ω 
vA 2
η ri  
uA r ω
vA 
2
 uT
r ω 
vA 2
η ri  
uA r ω
vA 
2

uT
vA r ω 
ηa  2
uA ηt 
vA  r ω
2
randament axial al randament tangenţial al
elementului de elice elementului de elice
ţine cont de pierderile energetice ţine cont de pierderile
pentru crearea vitezelor axiale energetice pentru crearea
induse vitezelor tangenţiale induse
este identic cu randamentul unui (pentru răsucirea curentului):
propulsor ideal
 uT
r ω 
vA 2
η ri  
uA r ω
vA 
2

uT
vA r ω 
ηa  2
uA ηt 
vA  r ω
2

uT
uA
recuperarea energiei de rotaţie
CT conţinută în jetul elicei
recuperarea energiei de rotaţie conţinută în jetul elicei,
prin utilizarea sistemelor de elice contrarotative sau a
roţii Grim.
 UT
E J
D
UT
2
F H
UA
i 2

C


V
V
V


dT
VA
dP
i
 VT=  r G
dF
B
A
UT
2
 UT
E J D
UT
2
F H
UA
i 2
C



V
V
V


dT
VA
dP
i
 VT=  r G
dF
B
A
UT
2

vA 
uA v
1
2

u A  u T  ω x r  vA 
uT 2
tgβ i  
uA u
ωr  T
2 2 2
 u   u 
v   v A  A    ωr  t 
 2   2 
 R R
 uA   uA 
0
 0

T  dT  2ππr  u A  v A 

dr  ρ  u A  v A 
2  
  πR 2
2 

R R
 uA 
 
Q  dQ  2π r ρ  u T   v A    dr
2

0 0
 2 