Unitatea de învăţare nr.

16 Instalaţia De Guvernare

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 16

1. Parti componente (slide 3)

2. Cârma (slide 4)
3. Servomotor (slide 8)
4. Sistem de control al transmisiei (slide 9)
5. Timona (slide 12)
6. Intrebări şi răspunsuri (slide 31)
7. Bibliografie (slide 34)
• OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 16

 Cunoaşterea scopului si al principiului de functionare al

instalatiei de guvernare
 Cunoaşterea partilor componente ale instalatiei de
guvernare si al modului de functionare
 Parti componente

• Instalaţia de guvernare este formată din panoul de control

Giro şi sistemul de guvernare hidraulic.

• Partea hidraulică a instalaţiei constă în două sisteme

independente care sunt conectate la tubulatura comună de
guvernare. Aceste două sisteme acţionează împreună
pentru a permite navei să fie manevrată.

• Instalaţia de guvernare sau sistemul hidraulic pot fi operate

din diferite locaţii de pe navă: din comandă si din camera
carmei.
Părţile principale ale instalaţiei de guvernare sunt:

• Cârma
• Servomotor
• Sistem de control al transmisiei
• Timona
 1. Cârma

Cârma este cel mai important dispozitiv de control în manevrarea navei. De

obicei acesta este un echipament pasiv al navei, care generează forţele şi
momentele prin viteza fluxului şi îşi pierde capacităţile când viteza navei se
reduce.

Tipuri de cârme
Cârma simplex
Cârma plată
Cârma semi-compensată
Cârma profilată
Cârma activă/ cu elică
Cârma telescopică
 Părţile principale ale cârmei

Principalele părţi ale cârmei sunt pana cârmei şi axul cârmei

 Forţe care acţionează asupra cârmei

Dispunerea cârmei o expune diferitor forţe

– Forţelor produse de curentul creeat de elice şi valuri
– Greutarea componentelor şi mişcarea navei
– Forţelor laterale atunci când se manevrează cârma
 2. Servomotorul
Servomotorul cârmei reprezintă partea componentă care transformă direct
presiunea hidraulică în lucru mecanic pentru a acţiona cârma. În general există
două principii de funcţionare a instalatiei de guvernare electro-hidraulică.
• Tipul RAM (cu cilindru), şi
• Tipul cu pale rotative

Principiul de lucru al celor două este foarte asemănător. Mişcarea puternică lenta a
unei suprafeţe mecanice este creată prin utilizarea presiunii ridicate a uleiului.
• Tipul RAM utilizează pistoane si cilindru
• Tipul cu pale rotative utilizeaza presiunea de lucru pe o parte a paletei (sau
aripii)

La tipul RAM pistonul este conectat printr-o tijă de eche, iar echea este conectată
fix la axul cârmei, creând o mişcare de rotaţie.
La tipul cu pale rotative, paletele sunt fixate pe un butuc care este fixat direct pe
ax.
 3. Sistemul de control al maşinii cârmei
Sistemul de control al maşinii cârmei reprezintă echipamentele
prin care comenzile sunt transmise unităţilor de servodirecţie şi
altor părţi necesare pentru funcţionarea instalaţiei de guvernare.

Acest sistem include: transmiţătoare, receptoare, unităţi

electronice programabile, pompe hidraulice de control, motoare
adiacente, controlere ale motoarelor adiacente şi convertoare de
frecvenţă, conducte şi cabluri.

Părţi componente ale maşinii cârmei

• Timonerie
• Camera de control a maşinii
• Maşina cârmei
 Timonerie

Moduri de guvernare

• Non follow-up (Manual) – este controlul în totalitate manual al manevrării

cârmei, din timonerie sau, în situaţii de urgenţă, din compartimentul de
guvernare.

• Follow-up – este o variantă a modului manual, el permite cârmei să fie setată

la orice unghi al ei, şi sistemul o va ţine astfel până la următoarea mişcare.

• Autopilot – nava îşi va găsi automat drumul către un punct pre-satabilit, de-a
lungul unei rute pre-stabilite. Dacă nava este deviata de la drum, autopilotul
va folosi cârma pentru a aduce nava înapoi pe drum.
 4. Timona
Timona navei este metoda modernă de ajustare a unghiului cârmei unei bărci sau
nave cu scopul de a determina schimarea drumului navei. Împreună cu celelalte
mecanisme de guvernare, ea formează o parte din sistemul timonei.

Aceasta este în mod normal conectată la sistemul mecanic, electric sau hidraulic.
Pe unele nave moderne, timona este înlocuită cu o simplă manetă care controlează
cârma de la distanţa, printr-o unitate elecromecanică sau electro-hidraulică, având
un indicator al poziţiei cârmei care prezintă feed-back-ul timonierului.
Emergency steering
INSTALAŢIA DE PROPULSIE
Instalaţia de propulsie este alcătuită în principiu din
următoarele elemente:

• Maşini principale Prime motor (power plant)

• Transmisie
• Propulsoare
Maşina principală a unei nave este conectată cu propulsorul cu ajutorul
unui arbore. Acest întreg sistem, împreună cu alte mecanisme vitale este
cunoscut ca sistemul de propulsie al navei.
 1. Maşini principale
Scopul maşinilor principale este de a furniza energie mecanică
propulsoarelor. Principalele tipuri de propulsie care au fost utilizate până
în prezent la bordul navelor sunt:

• Motoare Diesel
• Turbine cu gaz
• Turbine cu abur
• Propulsie nucleară
• Motoare electrice
A) Motorul Diesel este cel mai utilizat tip de maşina principală (97%) din marina
comercială, în principal din cauza consumului redus de combustibil în comparaţie
cu al altor motoare.

Din punct de vedere constructiv, distingem două tipuri:

• Motorul în 2 timpi (majoritatea sunt lente şi câteva medii)
• Motorul în 4 timpi (medii sau rapide)
După modul de dispunere al cilindrilor, sunt de asemenea două tipuri
• În „V”
• În linie.

Din punctul de vedere al injecţiei şi evacuării:

• convenţionale – comanda mecanică/ hidraulică a injecţiei, cu arbore cu came
• common rail – comanda electronică/ hidraulică a injecţiei, fără arbore cu came
B) Turbinele cu gaze îşi găsesc aplicabilitatea pe tipurile de nave rapide şi
avansate şi navele militare. Raportul dintre energie şi greutate al turbinelor cu gaz
este mai mare decât al motoarelor diesel.
Ele au început de asemenea să fie utilizate la bordul navelor. Turbinele cu gaze
sunt uşor de pornit şi sigure în exploatare. Oricum, folosirea pe înapoi a turbinelor
cu gaze este o problemă complexă; de aceea, navele propulsate cu turbine cu gaze
sunt echipate cu elici cu pas variabil (c.p.p.) sau cu mecanisme de reversare.
C) Turbina cu aburi este un sistem mecanic care transformă energia termică
produsă de aburul sub presiune, în mişcare de rotaţie.
Unele tipuri de nave, cum ar fi navele militare şi LNG-urile pot folosi turbinele cu
abur ca maşina de propulsie. În domeniul maritim putem distinge două tipuri de
maşini cu abur:
Maşina cu aburi pe combustibili fosili, frecvent utilizată la bordul navelor militare
şi de tip LNG.
Maşina cu aburi nucleară, cu care pot fi echipate submarinele şi portavioanele
D) Propulsia atomică este limitată la navele militare, şi în special la submarine.
Însă această formă de energie poate fi folosită mai mult la navele comerciale
deoarece combustibilii fosili devin din ce în ce mai scumpi. Spărgătoarele de
gheaţă atomice au deschis noi posibilităţi în explorarea regiunilor arctice, deoarece
pot naviga mult timp fără să realimenteze. O navă cu propulsie nucleară diferă de o
navă propulsată de turbine clasice prin aceea că utilizează energia degajată prin
descompunerea combustibilului radioactiv pentru a genera abur. Aburul este
utilizat la rotirea unui arbore prin intermediul turbinei în modul obişnuit.
E) Motoarele electrice au început a fi utilizate ca motoare principale în anii 90;
ele sunt utilizate ca un sistem electric combinat între un motor (dintre tipurile de
mai sus) şi un generator electric. Sunt în principal întâlnite pe navele de pasageri
avansate, pe unele nave special construite care vor utiliza motoarele electrice
pentru aplicaţiile de poziţionare dinamică DP: nave de aprovizionare, nave care
deservesc platformele (OSV), nave de aprovizionare şi manipulare a ancorelor
platformelor (AHTS).
F) Dual fuel diesel electric. Diesel electric cu două tipuri de combustibil.
Sistemul de propulsie este compus din mai multe seturi de diesel generatoare şi
motoare electrice de propulsie de viteză variabilă. Energia electrică este generată
de motoarele diesel alimentate cu gaz sau cu combustibil diesel. Motorul de
propulsie este acţionat cu energie electrică iar energia este transmisă către arborele
de propulsie. Noutatea, comparativ cu sistemul diesel-electric clasic, este dată de
posibilitatea funcţionării atât cu gaz cât şi cu combustibil lichid.
2. Arbore intermediar
 3. Propulsorul
Dispozitivele de propulsie sunt destinate a asigura deplasarea navei utilizând diferite
forme de energie. Ele pot fi active sau reactive.
• Velele navelor tip velier sunt propulsoare active, ce folosesc forţa vântului;
• Alte tipuri de propulsoare sunt reactive: elicea, roata cu zbaturi, propulsorul cu
jet.
Propulsorul transformă lucrul mecanic de rotaţie furnizat de motor în lucru mecanic
de translaţie pentru a propulsa nava.
• Cel mai des utilizat propulsor este elicea
Părţi principale ale elicei
• Pasul elicei este distanţa cu care o elice avansează teoretic (fără
alunecare) în timpul unei rotaţii complete. Punctul de plecare este pe
bordul de atac.

• Tipuri de elice
După felul pasului, se disting două tipuri de elice:
• Elice cu pas fix. Pasul, deşi nu este constant de-a lungul palei elicei, este fix în
orice punct, din moment ce palele sunt rigid ataşate pe butuc. Forţa de tracţiune
dezvoltată de elice este controlată de viteza de rotaţie a acesteia. Oprirea navei şi
deplasarea înapoi necesită măsuri speciale: trebuie să fie posibilă schimbarea
direcţiei de rotaţie a elicei fie din cutia de viteze, fie din maşină.
• Elice cu pas variabil, - este formată dintr-un butuc cu palele montate separat,
astfel încât se pot roti, schimbând pasul. Arborele este tubular şi conţine un
sistem de control, în principal hidraulic, care poate regla pasul palelor. Reglarea
poziţiei palelor schimbă unghiul de atac asupra fluxului, modificând propulsia
fără a schimba viteza de rotaţie. Acesta este marele avantaj în ceea ce priveşte
manevrabilitatea navei.
Alte tipuri de propulsoare

Water jet propulsor Voith-Schneider propeller

Contra-rotating propellers Azimuth propeller - Elica tip azimut

Thruster propeller - Elica în tunel Paddle wheels - Roata cu zbaturi

Intrebări şi răspunsuri
1. Părţile principale ale instalaţiei de guvernare sunt:
A) Maşini principale, Transmisie, Cârma
B) Cârma, Transmisie, Timona
C) Maşini principale, Transmisie, Propulsor
D) Maşini principale, Servomotor, Elica

2. Care dintre urmatoarele parti componente ale instalatiei de

guvernare transformă direct presiunea hidraulică în lucru mecanic?
A) cârma
B) sistem de control al maşinii cârmei
C) servomotor
D) timona
3. Controlul manevrării cârmei ce permite cârmei să fie setată la
orice unghi al ei, şi menţinerea acesteia până la următoarea mişcare
se realizează prin guvernarea in modul:
D) Follow-up
E) Autopilot
F) Non follow-up
G) Pilot
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV, 2013.

[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement of
Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on Standards
of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW),
Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28 April 1984; Major
revisions in 1995 and 2010.