SEMINARUL nr.

1: REDUCEREA SISTEMELOR DE FORTE

→ →
Aplicaţia 1. Asupra unui punct material O acţionează forţele
F1 şi F2 , de module F1 =10 N

şi
F2=5 N (vezi figura 1a) Dacă unghiul dintre forţe este θ=135 0 , care este mărimea rezultatei
→ →
R a celor două forţe şi unghiul ϕ pe care aceasta îl face cu
F1 ?
B

   R
F2 F2  450
  A
O F1 O F1

(a) (b)
Figura 1

Rezolvare: Vezi figura 1b. Pentru determinarea rezultantei se aplică regula paralelogramului. In
triunghiul OAB, conform teoremei Pitagora generalizată, avem că:

2
2√
R= √ F 21 + F 22−2 F 1 F2 cos450 = 102 +52 −2⋅10⋅5⋅√ =7 , 37 N
.
→
In acelaşi triunghi, teorema sinusurilor permite determinarea unghiului dintre rezultanta R
→
şi forţa
F1 :
R F2 5 sin 450
=
0 sin ϕ
⇒sin ϕ= =0 , 48 ⇒ ϕ=28 , 6 0
sin 45 7 , 37 .
→ →
Aplicaţia 2. Forţele
F1 şi
F2 , de module F1 =1000 N şi
F2 =2000 N , sunt paralele şi de
→ →
acelaşi sens cu vectorii OA , respectiv CB (vezi figura 2). Care este suma (rezultanta) celor doi
vectori?
z
C   4, 8,10 

A 3,4,6
B  2, 4, 4  
F2
O

F1 y

x
Figura 2

Rezolvare: In spaţiu este dificil de adunat vectori cu regula paralelogramului. O soluţie mai bună este
aceea în care vectorii sunt în prealabil scrişi sub formă algebrică şi apoi adunaţi pe componente.
→
Dacă direcţia unui vector a este dată prin două puncte, M ( x M , y M , z M ) şi N
( x N , y N , z N ) , atunci paşii de obţinere ai formei sale algebrice sunt:

1
 → → →
→ 1 → ( x N −x M ) i +( y N − y M ) j +( z N −z M ) k
u MN = →⋅MN = 2 2 2
1) Se determină versorul direcţiei sale: |MN| √
( x N −x M ) +( y N − y M ) +( z N −z M ) ;
→ 1 → → →→
u MN = → ⋅a ⇔ a=|a|⋅uMN
2) Deoarece |a| , avem că:
→
→ |a| → → →
a=
2 2 [
⋅ ( x N −x M ) i + ( y N − y M ) j+ ( z N −z M ) k
2 ]
√ ( x N −x M ) +( y N − y M ) +( z N −z M )
z

a
N  xN , y N , z N 


u MN M  xM , y M , z M 

O y

Revenind la problema noastră avem că:

+

( x A−x O ) i⃗ + ( y A − y O ) ⃗j + ( z A −z O ) ⃗k
F 1=F1 ∙ u⃗ OA=F 1
⃗ =¿
√( x A −xO )2+ ( y A − y O )2 +( z A− zO )2
( 3−0 ) ⃗i + (−4−0 ) ⃗j +(6−0) k⃗ 3 ⃗i −4 ⃗j+6 k⃗
¿ 1000 =1000 =¿
√(3−0)2 +(−4−0 )2+(6−0)2 √ 61
¿ 384,111 i⃗ −512,147 ⃗j+768,221 k⃗ (N )
( x B −x C ) i⃗ + ( y B− y C ) ⃗j + ( z B−z C ) ⃗k
F 2=F2 ∙ u⃗ CB=F 2
⃗ =¿
√( x B−x C )2 +( y B− y C )2 +( z B −z C )2
(−2+ 4 ) i⃗ + ( 4−8 ) ⃗j+( 4−10) ⃗k 2 i⃗ −4 ⃗j−6 k⃗
¿ 2000 =2000 =¿
√(−3+4 )2+( 4−8 )2 +(4−10)2 √ 56
¿ 534,523 ⃗i −1069,046 ⃗j−1603,569 ⃗k ( N )
Rezultă că:
F 2=918,634 i⃗ −1581,193 ⃗j−835,348 ⃗k (N ).
F 1+ ⃗
⃗

2
 → → →
Aplicaţia 3. Asupra unui corp articulat în O acţionează forţa F =i +20 j (N). Dacă OA = 2 m,
→
aflaţi expresia momentului forţei F în raport cu punctul O (vezi figura 3).

O
60 0

x
A z


F
Figura 3
Rezolvare: Coordonatele carteziene ale punctului A faţă de reperul cartezian Oxyz sunt:

x A=−OA cos 600=−2cos 60 0; y=−OA sin 60 0=−2 sin 600;

→ → →
→ → → i → j k →
M O ( F )=OA × F =|−2 cos 600 −2 sin60 0 0 0
0 |=(−40 cos60 +2sin 60 ) k
1 20 0 =
→ →
= (−20+ √ 3 ) k =−18,268 k ( N⋅m ) .

Modulul acestui vector moment este evident M O ( ⃗

F )=18,268 Nm .

Aplicaţia 4. Asupra unei bare încastrate în capătul A acţioneaza o forţă distribuită de forma unui
semielipse de semiaxe a = 0,5 m şi p = 200 N/m (vezi figura 4a). Momentul acestei forţe faţă de
punctul A are modulul:
a) M=50 N⋅m ; b) M=30 π N⋅m ; c) M=25 π N⋅m ; d) M=75 N⋅m .
p
P

A B B
2a a a

(a) (b)

Figura 4
Rezolvare: Vezi figura 4 b.
Aria unei elipse de semiaxe a şi b este egală cu A=πab .
πap
P= =50 π
Forţa distribuită se înlocuieşte cu o forţă concentrată în mijlocul barei de modul 2
(N), egal cu aria acoperită de forţele distribuite. Modulul momentului acestei forţe în raport cu A este
M=P⋅a=25 π N⋅m . Răspuns corect: c).

3
Aplicaţia 5. Placa plană trapezoidală din figura 5 a, de laturi AB=3a, BC=4a , AD=6 a , cu
a=10 cm , este acţionată de un sistem de forţe coplanare constând din forţele concentrate
F1 =50 N şi F2 =100 √ 13 N , forţa uniform distribuită de intensitate p=8 N /cm şi forţa liniar
distribuită de intensitate maximă q=10 N /cm . Atunci:
→
1. Forţa liniar distribuită este echivalentă cu o forţă Q verticală, în jos:
a) de modul Q=100 N , plasată la mijlocul laturii BC;
BC
BE=
b) de modul Q=200 N , plasată în punctul E ∈ BC astfel încât 3 ;
2BC
BE=
c) de modul Q=100 N , plasată în punctul E ∈ BC astfel încât 3 ;
BC
CE=
d) de modul Q=200 N , plasată în punctul E ∈ BC astfel încât 3 .
2. Momentul forţei uniform distribuite de intensitate p în raport cu punctul C are modulul:
a) 48 N⋅m ; b) 36 N⋅m ; c) 24 N⋅m ; d) 50 N⋅m .
3. Elementele torsorului de reducere al întregului sistem de forţe care acţionează pe placă în raport cu
punctul O sunt:
→ → → → →
a)
R=−40 i +50 j ( N ); M O =−60 , 7 k ( N m ) ;
→ → → → →
b)
R=−30 i +60 j ( N ); M O=−45 , 8 k (N m) ;
→ → → → →
c)
R=40 i +50 j ( N ); M O =−37 , 2 k ( N m) ;
→ → → → →
d)
R=−40 i −50 j ( N ); M O=−52 , 5 k ( N m) .
y y
 4a / 3 
q Q
B C B
C
3a / 2

 P
p
   
F2 F2 3a / 2
F1 F1
x x
D O A D O A

(a) (b)

Figura 5
Rezolvare: Vezi figura 5 b.

1. Forţa liniar distribuită de intensitate maximă q=10 N /cm se înlocuieşte cu o forţă concentrată de
modul egal cu aria suprafeţei plane acoperită de forţele distribuite, adică cu aria unui triunghi
dreptunghic de catete q şi 4a. Rezultă Q=BC⋅q/2=2aq=200 N . Această forţă se aplică în
centrul de masă al aceleiaşi suprafeţe, adică la o treime de C şi două treimi de B. Răspuns corect: d).
2. Forţa uniform distribuită se înlocuieşte cu o forţă concentrată, de aceiaşi direcţie şi sens, de

4
modul P= AB⋅p=3 ap=240 N , plasată la mijlocul segmentului AB. Momentul acestei
→ AB
M C ( P )=P⋅ =240⋅0 ,15=36 N m
forţe în raport cu C are mărimea 2 . Răspuns corect: b).
3. Expresiile analitice ale celor patru forţe sunt:
→ → → → → → → → → → → →
F1 =−F 1 j=−50 j , F2=200 i +300 j , P=−P i =−240 i , Q=−Q j=−200 j ,
astfel că forţa rezultantă este:
→ → → → → → →
R=F 1 +F 2 +P +Q =−40 i +50 j .
Toţi vectorii moment în raport cu O sunt perpendiculari pe planul Oxy. Mărimea lor, obţinută ca
produs între modulul şi braţul fiecarei forţe şi exprimată în N⋅m , se obţine după cum urmează:
→
( )
M O F 1 =−F 1 ⋅OA/2=−2 a F 1=−10
,
→ OD⋅OC 6 a F2
( )
M O F 2 =−F 2 ⋅d (O ,CD)=−F2⋅
CD
=−
√ 13
=−60 ,

→ →
M O ( P ) =+P⋅3 a/2=36, M O ( Q )=−Q1⋅4 a/3=−26.7 .
Prin sumare se deduce că al doilea vector al torsorului căutat este:
→ →
M O=−60 .7 k ( N⋅m ) .
Răspuns corect: a).

Aplicaţia 6. Forţele F1 = 100 N, F2 = 50 N şi F3 = 30 N acţionează asupra barei cotite plane din figura
0
6 a. Se ştie că α=30 , θ=600 , l=1 m, h=0,5 m . Componentele torsorului celor trei forţe în raport
cu punctul D sunt:
→ → → → → → → → → →
a)
R=25 i −80 j , M D =−21,7 k ; b)
R=−25 i −100 j , M D =14,6 k ;
→ → → → → → → → → →

c)
R=−36 i −70 j , M D=−12, 5 k ; d)
R=−25 i −100 j , M D =−12,5 k .

F1
l  A B
A B

F 2
 C
C
h 
D MD
D
 
F3 R

(a) (b)

Figura 6

5
 → → → → → → → → →
Rezolvare:
R=F 1+F 2+F 3=F 1 (−sinα i −cosα j )+F 2 ( cosθ i −sinθ j )+F 3 i =
→ → → →
=( −F1 sin α+F 2 cosθ+F 3 ) i + (−F 1 cos α−F2 sinθ ) j =−25 i −100 j
(N).
→

Singura forţă care dă moment în raport cu punctul D este

F2 . Momentul acesteia este:
→ → →
→ → → → i j k → →
( )
M D F2 = DC × F 2=| 0 h 0 |=−F 2 h cosθ k =−12,5 k ( N m )
F 2 cosθ −F2 sinθ 0 .
Sistemul echivalent în D este reprezentat în figura 6 b. Răspuns corect: d).